1,946 matches
-
de C.; el consideră însă că aplicarea ei ar fi posibilă abia atunci când se va fi cules foarte mult, dacă nu aproape tot, în aria folclorului. Sub înrâurirea lui B. P. Hasdeu, C. a publicat în 1893 două studii consacrate descântecelor (Deochiul și Faptul), în folcloristica noastră acestea fiind primele cercetări monografice ale unor tipuri de descântec. Povestea Kipăruș Petrul Făt-Frumos, apărută în ziarul „Românul”, proverbele trimise lui Iuliu A. Zanne pentru corpusul la care acesta lucra sau colaborarea sa la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286065_a_287394]
-
cules foarte mult, dacă nu aproape tot, în aria folclorului. Sub înrâurirea lui B. P. Hasdeu, C. a publicat în 1893 două studii consacrate descântecelor (Deochiul și Faptul), în folcloristica noastră acestea fiind primele cercetări monografice ale unor tipuri de descântec. Povestea Kipăruș Petrul Făt-Frumos, apărută în ziarul „Românul”, proverbele trimise lui Iuliu A. Zanne pentru corpusul la care acesta lucra sau colaborarea sa la colecția lui Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, cu texte adunate din județele Putna și Neamț, constituie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286065_a_287394]
-
câte un nesăbuit înecându-se, la propriu, în licoarea revărsată din butoaie (Dușmanul). Creierul le e năclăit nu doar de aburii alcoolului, dar și de superstiții și eresuri. Cred în blesteme, așa cum, intrați în vreun impas, își anină speranța în descântece, în datul în bobi, în leacurile băbești („Tot făcut mi-a fost”, Diplomata din Vădeni, Doctorul și baba). Precum nefericita mamă din schița Izbăvirea blăstămului, care, având o fată mută și cu mintea inertă, își explică tragedia prin lucrături haine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
nu sunt limitative. Ideea care se reține este aceea a capacității gnoseologice a folclorului. Sub această incidență etnopsihologia (și etnopsihiatria) se situează în cel dintâi plan prin capacitatea lor de dezvăluire a trecutului sufletesc al poporului*. Cele mai multe producții folcloristice, de la descântec până la spectacole (unele cu aspect de psihodramă), conțin elemente de observație sau de practică psihologică. Ca și în restul țării, și în Moldova descântecele, asociate cu o medicație propriu-zisă (evoluată odată cu lărgirea terapiei populare), au constituit un fond aproape inepuizabil
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
dintâi plan prin capacitatea lor de dezvăluire a trecutului sufletesc al poporului*. Cele mai multe producții folcloristice, de la descântec până la spectacole (unele cu aspect de psihodramă), conțin elemente de observație sau de practică psihologică. Ca și în restul țării, și în Moldova descântecele, asociate cu o medicație propriu-zisă (evoluată odată cu lărgirea terapiei populare), au constituit un fond aproape inepuizabil descântecul exprimă animismul; sunt mai multe forme, femeile bătrâne mai descântă și astăzi, în Moldova, cu cuvinte sugestive: "ieși duh împielițat, din suflet curat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
până la spectacole (unele cu aspect de psihodramă), conțin elemente de observație sau de practică psihologică. Ca și în restul țării, și în Moldova descântecele, asociate cu o medicație propriu-zisă (evoluată odată cu lărgirea terapiei populare), au constituit un fond aproape inepuizabil descântecul exprimă animismul; sunt mai multe forme, femeile bătrâne mai descântă și astăzi, în Moldova, cu cuvinte sugestive: "ieși duh împielițat, din suflet curat duhuri ieșiți, duhuri pieriți, duhuri fugiți, din cap, de sub cap, din creieri, de sub creieri, din creștetul capului
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
suflet curat duhuri ieșiți, duhuri pieriți, duhuri fugiți, din cap, de sub cap, din creieri, de sub creieri, din creștetul capului, până-n tălpile picioarelor*. (Surse de mare interes vezi în recenta operă admirabilă publicată de Silvia Ciubotaru, "Folclorul medical în Moldova".) Acest descântec, așa cum ne comunică și Smaranda Acatrinei din Vicov-Rădăuți, este bun pentru "cei care încep să-și piardă mințile" și mai ales pentru copiii epileptici și speriați. Descântecul, într-o altă variantă, dar cu aceleași elemente, cu aceeași insistență asupra localizării
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în recenta operă admirabilă publicată de Silvia Ciubotaru, "Folclorul medical în Moldova".) Acest descântec, așa cum ne comunică și Smaranda Acatrinei din Vicov-Rădăuți, este bun pentru "cei care încep să-și piardă mințile" și mai ales pentru copiii epileptici și speriați. Descântecul, într-o altă variantă, dar cu aceleași elemente, cu aceeași insistență asupra localizării intracraniene, se practică și la Ipotești și Corni (Botoșani), reamintind oarecare influențe cehe și mai ales rutene, cum observă Simion Florea Marian 11, care îl comunică cel
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și la Ipotești și Corni (Botoșani), reamintind oarecare influențe cehe și mai ales rutene, cum observă Simion Florea Marian 11, care îl comunică cel dintâi sub o formă amplă, menționându-i originea mai veche slavă. I. A. Candrea 12, menționând descântece similare, tot din Moldova, în special din sud, el notează o filieră bizantină și origine încă mai veche regăsită la Marcellus Empiricus: "Fuge, fuge, dolor omnis nervorum dolor" etc. În zona comunei Independența, Galați, "boala copiilor" este izgonită în mod
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
o geneză supranaturală este atestată de numeroase superstiții care persistă încă: în toată Moldova se pune o mătură lângă copilul sugar pentru a-l păzi de duhuri, dar și pentru a nu i se "lega" mintea; în Bucovina există un descântec devenit cu timpul o rugă pentru sănătate: "Sfinte Augustine, Și tu Sfinte Trifoane, luați tulburarea cugetului, din creștetul capului, dinăuntrul creierului, din gâtlejul gâtului"14. În același scop, în Moldova, în special în regiunile riverane Prutului, este sărbătorit Sfântul Trifon
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și sărbătorită "să nu înnebunească". Se consemnează de către A. Gorovei 15 același lucru referitor la un Sf. Voina, pe care I. A. Candrea nu-l poate identifica. Tradiția a dispărut cu desăvârșire. În trecut, se atribuia același rol Sf. Sisoie: "descântecul de la babe, și leacul de la Sf. Sisoie" (Dorohoi)16. Aceeași origine, pur spirituală, a bolii psihice este împărtășită de credința țăranilor din Tecuci, Galați, Vaslui, Bârlad 17, că nebunia se poate da "prin sărut" sau "strigare din afară" (în Bucovina
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Viața păstorească, București, 1943. 24. Furtună Dumitru Ec., Cuvinte scumpe, taclale, povestiri și legende, București, 1914. 25. Furtună Dumitru Ec., Povestiri și legende românești, București, 1913. 26. Gorovei Artur, Credinți și superstiții ale poporului român, București, 1914. 27. Gorovei Artur, Descântecele românilor, studiu de folclor, București, 1931. 28. Gheorghiu C.D., Calendarul femeilor superstițioase, P. Neamț, 1907. 29. Grigoriu Rigo, Medicina poporului I. Boalele oamenilor. Analele Academiei Române, 1907, t. XXX. 30. Hașdeu Bogdan Petriceicu, Hârnea O., Cuvinte den bătrâni, București, 1878; Legende
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
XXX. 30. Hașdeu Bogdan Petriceicu, Hârnea O., Cuvinte den bătrâni, București, 1878; Legende povestiri și note istorice, Focșani, 1929. 31. Kîrdan B.P., Ucrainski narodnîi epoh, Moscova, 1965. 32. Lang Andrew, Mythe, cultes et religia, Paris, 1896. 33. Marian S. Florea, Descântece populare la Români, Cernăuți, 1886. 34. Marian S. Florea, Nașterea la Români, București, 1892. 35. Marian S. Florea, Vrăji, farmece și desfaceri, București, 1893. 36. Mironescu N.A.O., O descântătoare din Hangu, în Revista de folclor, III, 1958, nr. 3
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
timpului. În acest spirit, mănăstirile au asigurat mai întâi o asistență de tip psihoterapeutic, fără îndoială utilă, întrucât era conformă psihologiei bolnavului. Această terapie consta din "cetiri", rugăciuni, ritualuri de închinăciune etc., care continuau, sub o formă ușor schimbată, conținutul descântecelor necreștine de mai înainte. Avem însă dovezi că bolnavii alienați găseau la mănăstiri chiar adăpost. Această acțiune de asistență ambulatorie, dar și stabilă, la început a fost probabil neorganizată. Cu timpul, ea a condus însă la ospiciul de mănăstire, instituție
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a folclorului. Ideea a influențat folcloristica română care, la rândul ei, a contribuit la expansiunea acestui concept. Psihiatria actuală românească nu a epuizat, încă, numeroase posibile surse. * Informații de la Bănciulescu Ileana, 70 ani, Podul Turcului, Tecuci. 11 S. Fl. Marian, Descântece populare la Români, Cernăuți, 1892, p. 12. 12 I. A. Candrea, Folclorul medical român comparat, Editura Casa Școalelor, 1944, cap. "Descântece". 13 I. Sevastos, Călătorii în Țara Românească, Iași, 1888. 14 Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, București
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a epuizat, încă, numeroase posibile surse. * Informații de la Bănciulescu Ileana, 70 ani, Podul Turcului, Tecuci. 11 S. Fl. Marian, Descântece populare la Români, Cernăuți, 1892, p. 12. 12 I. A. Candrea, Folclorul medical român comparat, Editura Casa Școalelor, 1944, cap. "Descântece". 13 I. Sevastos, Călătorii în Țara Românească, Iași, 1888. 14 Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, București, 1915. 15 Ibidem, p. 14. 16 D. Furtună, Povești și legende românești, București, 1913, p. 13. 17 Informator, Bănciulescu Ileana Fundul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
e bine? Spune-mi tu, deșteptule, care-i granița între toți și mulți?! Că au rămas curați numai aceia pentru care securitatea n-a mai avut timp să se ocupe de ei... Gh. P. doi: Ăsta-i alt aranjament..., alt descîntec de pus sub pernă... să ai somnul liniștit... Spune! Gh. P. unu: Mie mi-e rău..., mi-e greață...! Gh. P. doi: Foarte bine..., varsă... (Gh. P. unu ia o pastilă dintr-o cutiuță; Gh. P. doi îi pune vin
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
rogi... Gh. P. doi: ...merge... Gh. P. unu: Să nu te iubești trei zile... Gh. P. doi: Trei zile?! Gh. P. unu: Bine..., trei minute... Gh. P. doi: ...Am să încerc... Gh. P. unu: După aceea... (vorbește ca într-un descîntec, sau vrăjitorie...), în șaptea zi a săptămînii, înainte de apusul soarelui, te speli bine, bine de tot..., te îmbraci ci haine curate, ca acum, îți pui lavaliera..., și cînd orologiul va bate ora șapte, intri... într-o sală de teatru..., unde
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
s-a molipsit și se teme să nu fie infectată de microbi care ar îmbolnăvi-o. Istoria tulburării Pacienta este în vârstă de 38 de ani. Ea spune că a prezentat întotdeauna episoade cu ritualuri cum ar fi ritualuri de descântec (pentru a evita să se întâmple ceva) sau de verificare a gazului (apărut deja în jurul vârstei de zece sau unsprezece ani). Aceste ritualuri n-o deranjau în viața cotidiană, până în momentul nașterii copiilor săi, în urmă cu patru ani: tulburările
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Struguri de foc (1976) el plătește tribut realismului socialist. Când se nutrește din creația populară, din umorul și satira folclorică, scrisul lui are un timbru mai puțin fals. Vocația de liric narativ e fructificată în culegerile din anii ’70-’80: Descântece de dragoste (1977), Patosul potrivirii (1980), Amiaza lucrurilor (1982), Cu viața de-o ființă (1982) și Mereu ucenic (1984), aceasta din urmă fiind cartea de referință a poetului. Îmbrățișând formele fixe (sonetul, gazelul, haiku, tanka), versul dobândește o concentrare aforistică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289372_a_290701]
-
frumos anotimp, Chișinău, 1970; Curcubee, Chișinău, 1970; Vremea cireșelor, Chișinău, 1972; Cei șapte pitici și pădurea, Chișinău, 1972; Nașterea basmului, Chișinău, 1973; O sută de ochi, Chișinău, 1974; Povestea norocului, Chișinău, 1974; Strada, Chișinău, 1976; Struguri de foc, Chișinău, 1976; Descântece de dragoste, Chișinău, 1977; Din podgoria mea, Chișinău, 1978; Câte sunt pe lumea asta, Chișinău, 1979; Patosul potrivirii, Chișinău, 1980; Amiaza lucrurilor, Chișinău, 1982; Cu viața de-o ființă, Chișinău, 1982; Decorațiile bunelului, Chișinău, 1982; Nasul Babei-Cloanța, Chișinău, 1982; Pădure
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289372_a_290701]
-
Ezechia prin intermediul lui Elizeu (Is 39,21: „Să se ia o turtă de smochine și s-o întindă peste rană și astfel se va vindeca”) sau amenințarea anunțată de Ieremia: „Iată, trimit între voi niște șerpi împotriva cărora nu există descântec” (Ier 8,17) care, indirect, clarifică funcțiunea terapeutică a descântecelor. Înainte de a pleca la război, regele îl consulta de obicei pe Dumnezeu pentru a ști dacă acțiunea sa va avea un rezultat favorabil sau nu (cf. paragraful precedent); uneori însă
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
o turtă de smochine și s-o întindă peste rană și astfel se va vindeca”) sau amenințarea anunțată de Ieremia: „Iată, trimit între voi niște șerpi împotriva cărora nu există descântec” (Ier 8,17) care, indirect, clarifică funcțiunea terapeutică a descântecelor. Înainte de a pleca la război, regele îl consulta de obicei pe Dumnezeu pentru a ști dacă acțiunea sa va avea un rezultat favorabil sau nu (cf. paragraful precedent); uneori însă se pare că au avut loc și ritualuri preventive cu
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
a puterii divine manifestată prin vitalitate și fertilitate (cf. modalitate inversă în Is 47,9: „Pierderea copiilor și văduvia ți se vor întâmpla în aceeași zi; vor cădea asupra ta cu putere mare în ciuda tuturor vrăjitoriilor tale și multelor tale descântece”). Printre sutele de amulete găsite, le putem aminti aici pe cele cu chipul lui Sachmet „cel puternic”, divinitate egipteană reprezentată printr-o femeie cu cap de leu, cu calități apotropaice împotriva forțelor rele și a bolilor (cf. Fig. 10); sau
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
precum și prin descrierea amănunțită a obiceiurilor Malanca și Irozii. Mai izbutite ca realizare artistică, orațiile de nuntă prezentate sunt însoțite de note explicative și alcătuiesc o succintă schiță monografică a acestui ceremonial. Un apel pentru adunarea poveștilor, cântecelor, cimiliturilor și descântecelor populare, publicat de S. în 1858, mai întâi în „Gazeta Transilvaniei”, apoi în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, nu are urmări. În primul număr din „Foaia Soțietății...” i-a apărut un studiu de folclor în care se ocupă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]