5,982 matches
-
altă parte, există o distanță care nu poate fi acoperită printr-un demers analitic, însă trebuie să admitem că unele practici cu o valoare puternic motivată trebuie să caute conformitatea cu proiectarea politică (exemplul practicilor de sorginte liberală de tipul descentralizării curriculare etc.). Al doilea tip de argumente, legate de calitatea serviciilor, pornesc de la premisele unui management bazat pe rezultatele așteptate (fermitatea scopurilor și flexibilitatea mijloacelor), cu participarea directă a actorilor și pe existența mai multor factori de decizie. Se optează
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
mai multor factori de decizie. Se optează astfel pentru o gestiune directă a resurselor în vederea unei relații mai bune cu autoritățile locale și o limitare la probleme concrete. În al treilea rând, problema eficienței activităților educative accentuează de asemenea opțiunea descentralizării și utilizarea eficientă a resurselor în condițiile planificării participative și a controlului spontan. Argumentele pentru descentralizare, înțeleasă ca activare a comunității spre participare, se referă la câștigarea unei mai mari relevanțe a deciziilor în ceea ce privește nevoile comunității și, în consecință, sprijinirea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
relații mai bune cu autoritățile locale și o limitare la probleme concrete. În al treilea rând, problema eficienței activităților educative accentuează de asemenea opțiunea descentralizării și utilizarea eficientă a resurselor în condițiile planificării participative și a controlului spontan. Argumentele pentru descentralizare, înțeleasă ca activare a comunității spre participare, se referă la câștigarea unei mai mari relevanțe a deciziilor în ceea ce privește nevoile comunității și, în consecință, sprijinirea educației sub toate formele de către comunitate. Pe de altă parte, "efectele perverse" ale descentralizării sunt identificate
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Argumentele pentru descentralizare, înțeleasă ca activare a comunității spre participare, se referă la câștigarea unei mai mari relevanțe a deciziilor în ceea ce privește nevoile comunității și, în consecință, sprijinirea educației sub toate formele de către comunitate. Pe de altă parte, "efectele perverse" ale descentralizării sunt identificate sub forma unei fragmentări a sistemului, discrepanțele între școli și chiar în cadrul lor generând inegalități într-un context al dominării intereselor locale. Cele mai multe sisteme de învățământ evită dispersia funcțională a școlii printr-un cadru general de ordin politic
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Cele mai multe sisteme de învățământ evită dispersia funcțională a școlii printr-un cadru general de ordin politic și juridic la nivelul unităților regionale alese sau prin menținerea unor standarde naționale și a unui curriculum național, astfel încât se situează la mijlocul drumului între descentralizare și centralizare (Astiz, F.M. et al., 2002: 81). Tendința manifestată din ce în ce mai pregnant în lume este una a echilibrului între politicile comunitare și cele etatiste, respectiv a parteneriatului statului cu formele organizate ale comunității, inclusiv prin transferarea către comunitate a funcțiilor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
structurată nu numai pe preferința individului față de comunitate, ci și pe favorizarea politicilor locale. În consecință, deciziile de bază în domeniul educației trebuie să se contureze cât mai aproape de cei vizați, la nivelul comunităților locale și al conducerii școlii. În cadrul descentralizării au fost puse în evidență trei tipuri de procese care sunt în același timp trei faze distincte: deconcentrarea, prin constituirea unor birouri locale și transferarea cantității de muncă de la birourile centrale ale guvernului la cele regionale; delegarea, prin constituirea birourilor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
o mai mare putere în luarea de decizii; cedarea, formă în care organizațiile guvernamentale locale devin unități autonome cu deplină autoritate în management și în luarea de decizii. Analizele întreprinse asupra structurilor administrative educaționale reliefează faptul că aceste etape ale descentralizării sunt influențate de modelul structurii politico-administrative al țării, până la gradul de autonomie pe care îl are școala. Există un mare număr de studii asupra acestui subiect întreprinse în Europa de însăși Comisia Comunității Europene, sau de comparativiști precum J. Lauglo
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Totuși, datorită faptului că aceste structuri nu sunt statice, se poate distinge, în cadrul acestui model, între țări puternic atașate unei centralizări "fără nuanțe (Ferrer, 1996580), cum este cazul Irlandei sau al Greciei, și țări care manifestă o tendință de descentralizare sub forma deconcentrării (Franța, Portugalia). Un alt model este cel al descentralizării regionale, regiunea desemnând aici orice entitate intermediară între nivelul național și cel local (care are drept bază municipalitatea). În aceste țări, administrația regională a educației deține un rol
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în cadrul acestui model, între țări puternic atașate unei centralizări "fără nuanțe (Ferrer, 1996580), cum este cazul Irlandei sau al Greciei, și țări care manifestă o tendință de descentralizare sub forma deconcentrării (Franța, Portugalia). Un alt model este cel al descentralizării regionale, regiunea desemnând aici orice entitate intermediară între nivelul național și cel local (care are drept bază municipalitatea). În aceste țări, administrația regională a educației deține un rol important obligator, unic și exclusiv, ca în cazul Germaniei, sau o responsabilitate
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
are drept bază municipalitatea). În aceste țări, administrația regională a educației deține un rol important obligator, unic și exclusiv, ca în cazul Germaniei, sau o responsabilitate împărțită cu autoritatea centrală, cazul Spaniei. Cel de-al treilea model este cel al descentralizării locale, a cărui principală caracteristică este rolul important pe care-l joacă municipalitățile în educație, mai ales în privința educației formale (Suedia). Pe de altă parte, responsabilitatea problemelor școlare este și în acest caz împărțită, cel puțin parțial, cu administrația națională
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în acest caz împărțită, cel puțin parțial, cu administrația națională. Recent, tendința de creștere a gradului de responsabilitate conferită de administrația centrală instituției însăși și societății civile conduce la apariția unui nou model, regăsit în Danemarca și Anglia cel a descentralizării comunitare. Specialiștii în dezvoltare comunitară avertizează însă că acest model presupune multă experiență și maturitate democratică (vezi capitolul 3.1.3.). Varietatea formelor de guvernare existente astăzi demonstrează, cel puțin la nivel conceptual, că raportul descentralizării cu centralizarea nu este
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și Anglia cel a descentralizării comunitare. Specialiștii în dezvoltare comunitară avertizează însă că acest model presupune multă experiență și maturitate democratică (vezi capitolul 3.1.3.). Varietatea formelor de guvernare existente astăzi demonstrează, cel puțin la nivel conceptual, că raportul descentralizării cu centralizarea nu este antinomic. Ceea ce se observă însă este o mai mare tendință de descentralizare asociată cu o prudență față de tensiunile pe care această schimbare le poate crea în societate, întrucât raza deciziei asupra problemelor educaționale nu se reduce
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
multă experiență și maturitate democratică (vezi capitolul 3.1.3.). Varietatea formelor de guvernare existente astăzi demonstrează, cel puțin la nivel conceptual, că raportul descentralizării cu centralizarea nu este antinomic. Ceea ce se observă însă este o mai mare tendință de descentralizare asociată cu o prudență față de tensiunile pe care această schimbare le poate crea în societate, întrucât raza deciziei asupra problemelor educaționale nu se reduce la negocierea posturilor și la împărțirea resurselor, ele însele fiind demersuri cu puternică incidență în câmpul
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
sau cu mai puțin noroc, în termenii adoptați de criteriile de selecție a elevilor) sunt în mod necesar lipsite de succes în exprimarea alegerii iar copiii lor forțați să se înscrie la altă școală decât cea aleasă. 3.2.2. Descentralizarea, între politică și realitate Primele propuneri privind descentralizarea sistemelor de învățământ datează de la sfârșitul anilor `50 și "sunt contemporane modelului de dezvoltare global născut în Bretton Woods" (McGinn, N.F., 1997a ), fiind considerată una din forțele motrice ale integrării economice. Reformele
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de criteriile de selecție a elevilor) sunt în mod necesar lipsite de succes în exprimarea alegerii iar copiii lor forțați să se înscrie la altă școală decât cea aleasă. 3.2.2. Descentralizarea, între politică și realitate Primele propuneri privind descentralizarea sistemelor de învățământ datează de la sfârșitul anilor `50 și "sunt contemporane modelului de dezvoltare global născut în Bretton Woods" (McGinn, N.F., 1997a ), fiind considerată una din forțele motrice ale integrării economice. Reformele de descentralizare conferă autorității locale sau chiar școlii
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
politică și realitate Primele propuneri privind descentralizarea sistemelor de învățământ datează de la sfârșitul anilor `50 și "sunt contemporane modelului de dezvoltare global născut în Bretton Woods" (McGinn, N.F., 1997a ), fiind considerată una din forțele motrice ale integrării economice. Reformele de descentralizare conferă autorității locale sau chiar școlii o mai mare autonomie în luarea deciziilor. Obiectivul său, de a crește controlul comunităților locale asupra programelor și metodelor, al profesorilor și chiar al managerilor, urmează principiul conform căruia suplețea și un control sporit
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
profesorilor și chiar al managerilor, urmează principiul conform căruia suplețea și un control sporit permit o mai bună armonizare a metodelor pedagogice cu elevii și o responsabilitate crescută față de rezultate. Consecința acestei reforme este alegerea școlii și privatizarea serviciilor educaționale. Descentralizarea este văzută ca parte a "reformelor de globalizare (McGinn, N.F., 1997a, 2000), contribuind în mod semnificativ la ameliorarea calității resurselor umane ale unei națiuni. Privilegiind, se zice, gestiunea locală și autonomia financiară a școlilor, părinții, profesorii și managerii se simt
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
atractive și rentabile, sunt mai dinamice, favorizând inovația și eficacitatea metodelor pedagogice. De aceea, conferind școlilor publice aceeași formă de autonomie, ansamblul instituțiilor școlare vor avea dorința și posibilitatea de a deveni competitive. Însă analizele realizate până în prezent demonstrează că descentralizarea nu aduce nici o ameliorare semnificativă a rezultatelor școlare ale elevilor, nici în planul eficacității luării deciziilor și nici chiar în ce privește participarea actorilor locali la aceste decizii. Dar cel mai important aspect este faptul că experiențele delegării de autoritate nu au
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de cele care depindeau înainte de puterea centrală (McGinn, N.F., 1997a 44), și că funcționarea învățământului, în opoziție cu gestionarea sa, nu s-a schimbat prea mult. El oferă patru explicații posibile acestei realități O primă ipoteză este că politicile de descentralizare actuale pot avea puține efecte vizibile pentru că sistemele de învățământ sunt în realitate deja "descentralizate". Aceasta ipoteza pune în discuție clasificările tradiționale ale gradului de centralizare a sistemelor de învățământ deoarece, chiar și atunci când sistemele de gestiune sunt oficial centralizate
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
exemplu). La fel, impactul globalizării asupra educației, înlocuind politica puterii centrale, va fi mai mic în societățile care sunt deja descentralizate sau acelea în care există o mare diversitate de grupuri și subgrupuri. A doua explicație a eșecului aparent al descentralizării este că procesul nu s-a produs cu adevărat, sau mai degrabă nu a atins aspectele cele mai importante ale învățământului. Partizanii acestei teze (cf. McGinn, 1997a46-47) citează ca exemple experiențele descentralizării în Regatul Unit, Chile sau Mexic unde
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
A doua explicație a eșecului aparent al descentralizării este că procesul nu s-a produs cu adevărat, sau mai degrabă nu a atins aspectele cele mai importante ale învățământului. Partizanii acestei teze (cf. McGinn, 1997a46-47) citează ca exemple experiențele descentralizării în Regatul Unit, Chile sau Mexic unde gestiunea școlilor a fost transferată unui eșalon inferior dar s-a menținut autoritatea puterii centrale asupra programelor și evaluării, consecința fiind o mai mare diferențiere sociala, dar nu ameliorarea învățământului. În anumite țări
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în Regatul Unit, Chile sau Mexic unde gestiunea școlilor a fost transferată unui eșalon inferior dar s-a menținut autoritatea puterii centrale asupra programelor și evaluării, consecința fiind o mai mare diferențiere sociala, dar nu ameliorarea învățământului. În anumite țări, descentralizarea este lentă pentru că actorii locali nu sunt dispuși să se adapteze condițiilor și să recunoască că pot să-și asume responsabilități care erau înainte ale administrației centrale. McGinn dă exemplul Columbiei unde un numeroase comunități locale nu au dat curs
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și obișnuite să se autoguverneze. (McGinn,N.F., 1997a47) Așadar, ritmul răspândirii cazurilor izolate de schimbare pe care globalizarea o induce în școală va depinde de gradul de integrare în societatea în cauză. O altă explicație este că și atunci când descentralizarea este reală, ea nu va cuprinde mai mult decât un cerc de persoane datorită forțelor conservatoare care tind să mențină sistemul de învățământ în vigoare. Sturman (1989 apud. McGinn, 1997a47), referindu-se la cazul Australiei, face o sugestie: "Politica
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
este reală, ea nu va cuprinde mai mult decât un cerc de persoane datorită forțelor conservatoare care tind să mențină sistemul de învățământ în vigoare. Sturman (1989 apud. McGinn, 1997a47), referindu-se la cazul Australiei, face o sugestie: "Politica descentralizării ar trebui să fie însoțită de punerea în practică a unor structuri de sprijin satisfăcătoare, în lipsa cărora școlile se vor găsi plasate într-un vid [...]. Nu este de mirare că, în fața unui asemenea gol, multe școli și pedagogi se agață
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
schimbarea, au intervenit reforme în profunzimea programului (McGinn, 1997a48). Se întâmplă ca forțele conservatoare să fie întruchipate de pedagogi, dar și de către părinți. Adesea, comisiile școlare au dificultăți în a ajunge la un consens și prin urmare sunt ineficiente. Descentralizarea radicală dusă la Chicago nu a reușit să revoluționeze învățământul, în ciuda unui nivel de participare inițial ridicat (Bryk, Rollow, 1992, apud. McGinn, 1997a48). Această reformă a instituit comisii locale școlare cu putere de decizie în numirea directorilor și a
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]