1,941 matches
-
al Latinilor răsăriteni (Xenopol, 1897, p. 10). Citatul desprins din manualul lui Xenopol sintetizează în același paragraf unitatea etnico-lingvistică și cutumiară a poporului român, unitatea sufletească și morală, unitatea de destin istoric, precum și aspirațiile spre întregirea politică a corpului românesc despicat în numeroase stăpâniri. După ce vom urmări procesul de unificare a panteonului național, vom explora în continuare firul din urmă al țesăturii care redă conceptul de unitate, anume dimensiunea unității politice. b. Unitatea panteonului românesc. Generația precedentă de manuale românești de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de sistematizare, ordonare și categorizare a istoriei arată că realitatea trecutul nu poate fi "decupată la încheieturi", din simplu motiv că aceasta pur și simplu nu are o structură articulară care să marcheze punctele în care continuitatea temporală să fie despicată. Spectrul întins de alternative ce stau la dispoziția istoricului relevă faptul că nu există, și nici nu poate exista, un sistem unic de organizare categorială a trecutului. Însă această constatare nu schimbă faptul că recurgerea la o formă sau alta
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
se-nchină cucului? Cere cal de călărie, / Să purceadă la domnie / C-a auzit / C-a făcut / Sora sa / Trei fețe / Logofețe: / Una o pierit, / Una o murit, / Una pe munți o fugit. / Munții s-o cutremurat, / Pietrile s-o despicat, / În rai o alergat. / Raiul s-o deschis / Maica Precistă o învis / Dumnezeu o râs!"75 "Căutarea" celui sortit este transfigurată de puterea călăuzitoare a elementului cosmic care îmblânzește soarta. Astfel, într-un descântec "pentru maritat", elementele cosmice asigură cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
realizează prin harul pământului care are puterea și datoria de a drămui destinul: "Fii, pământe, blestemat, / Că feciorii mi-ai luat / Și singură m-ai lăsat. / Să sfârșească n-o apucat, / Pământu s-o tremurat / Și-n două s-o despicat / Și de vie-o îngropat, / Că prea mult o blestemat."99 Alegoria "pământului păcătos" este dezvoltată în cântecele de înstrăinare în care sunt prezentate durerile războiului. Paralelismul semantic conturează hiperbolic ritualul de trecere, pământul supunându-se blestemului, izbăvind, astfel, sufletele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
românii sunt nevoiți să pribegească lăsând totul. Dar au luat cu ei numai Biserica. Au pus-o pe roți, au înjugat boii, oamenii au proptit-o cu umerii lor și astfel Biserica mergea alături de credincioșii ei, cu turla ei semeață despicând văzduhul. Aceasta este o reprezentare sugestivă a prezenței Bisericii în viața poporului român. Cu mulți ani în urmă, stăteam de vorbă pe aceeași temă, cu un distins istoric, Alex Gonța, care îmi spunea printre altele: „Nu ne dăm seama ce
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și sunt corespund Într-o mai mare măsură așteptărilor publicului; astfel, acest tranzit poate coincide cu perioade de recunoaștere profesională legate de senzația că ești apreciat și susținut. Sens: Este preferabil să nu cauți prea mult să analizezi sau să despici În patru ocaziile de a iubi care ți se ivesc. Trebuie să le trăiești, pur și simplu. Iar dacă intervine o decepție, ar fi fost oare un lucru Înțelept să mai continui? Capcană: Pentru cel care are la origine o
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Poate fi de folos atât romancierului, cât și cercetătorului, dar și tuturor celor care au impresia că Întâmpină dificultăți În găsirea soluțiilor. Sens: Acest surplus de inspirație trebuie acceptat cu calm. Este complet inutil să Încerci să o analizezi, să despici firul În patru, fiindcă riști să o deformezi: lucrul de care te Îndoiești pe nedrept devine negativ. Capcană: Reunește efectele disonanței. Trigon sau sextil Trigonul și sextilul au aceleași efecte ca și conjuncția, dar mai stabile și fără influența negativă
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
g zahăr pudră, 250 g sirop de fructe, zahăr vanilat, puțină sare, 200 ml ulei Ouăle se bat cu 300 g lapte, făină, 100 g zahăr tos, vanilia și coajă de portocală, rezultând o compoziție. Portocalele curățate de coajă se despică în felii și fiecare felie se dă prin compoziție, apoi se pun la prăjit în ulei încins și se rumenesc pe amândouă părțile. La sfârșit, se servesc reci și pudrate cu zahăr și sirop de fructe. GOGOȘELE CU ZMEURĂ 4
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
dar necesare!". Tăcere. Generalul salută cadavrul de pe targă: "Să ne onorăm morții." Ofițerii și soldații salută la rîndul lor. Locotenentul face gestul cu greu: ca filmat cu încetinitorul, își duce cu lentoare palma dreaptă la tîmplă. Coloana de soldați se despică în două pentru a lăsa să treacă mortul și brancardierii. Divizia se repune în mișcare, continuîndu-și retragerea. După cum se vede din titlu, Uomini contro (Cei care sunt împotrivă), filmul lui Francesco Rosi, realizat în 1970, după mărturiile unui soldat italian
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
calpe și întrebați-mă / prin coarnele berbecilor / sacrificați după ce au rodit lâna de aur” (Cerere de grațiere) sau: „atârnat printr-o pedeapsă între un ceas / mai treaz și altul mai de somn / șpagat de o durere verde / aștept să mă despic fără sfârșit / eu, pod peste o apă / din care numai malurile curg” (Printr-o pedeapsă). În contrast cu acestea, poemele din Cântec de trecut Akheronul , organizate într-un fel de „scenariu” de ansamblu, de factură epopeică și vag mitologizantă, structurat de obsesia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
Călinescu, simbolizator (E.S.). Eseistul, cu ochi sigur, pune în lumină perla lirică, acolo unde o descoperă la toți poeții din Dimineața poeziei. La Bolintineanu, spre exemplu, sînt citate cîteva inspirate versuri din Conrad: Un vas spărgînd cu pieptul tărîmele lichide; despică p-orizonte troienele de ceață; c-un cer ce-atîtea stele îl fac și mai obscur. "Deschiderea prea mare a poeziei, constată Eugen Simion, îi împiedică privirea să se concentreze asupra unui obiect și să-l pătrundă. Spirit al suprafețelor strălucitoare
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cratiță cu 50 ml de apă rece. Fierbeți până când rămâne o lingură de lichid, apoi Încorporați 140 grame de unt rece, câte o bucățică o dată. Bateți bine cu telul, pentru a emulsiona sosul. Păstrați-l la cald Într-un bain-marie. Despicați pe grosime 4 bucăți de somon de 150 grame, fără să le desprindeți de tot. Umpleți-le cu pătrunjelul prăjit, asezonați cu sare și piper, Închideți-le la loc și legați-le cu ață de bucătărie. Încingeți Într-o tigaie
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
mere verzi (Granny Smithă În felii subțiri. Puneți toate fructele Într-un vas și pudrați-le cu zahăr. Turnați uleiul de măsline peste fructe și amestecați. Înghețată cu ulei de măsline Fierbeți ½ litru de lapte cu 1 păstaie de vanilie despicată pe lungime. Într-o cratiță mare, frecați 6 ouă cu 100 grame zahăr tos. Turnați laptele clocotit, amestecând mereu. Puneți cratița pe foc mic și fierbeți preparatul, amestecând În continuare, până când crema se prinde de spatulă: nu lăsați să fiarbă
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
cu o răbdare absolut incredibilă. Modificările, de la o zi la alta sau de la un deceniu la altul, trec În pagina de jurnal, impunând, printr-o obiectivare insesizabilă, propria variantă asupra Întâmplărilor. Pe acest traseu, În acest proces, eul creator se despică În două entități. Cea dintâi este un purtător al confesiunii, cea de-a doua un receptor involuntar al acesteia. Construindu-și, chiar inconștient și neintenționat, autoportretul, scriitorul ajunge să contemple o realitate În care nu se recunoaște, dar de care
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
sociale. Numeroase alte tipuri de minciuni au fost diferențiate de teologi și moraliști ca fiind: jucăușe, paterne, religioase, triviale, medicale etc. Totuși, respectînd scopul acestei lucrări, ar fi indicat să ne oprim aici cu clasificarea, avînd în vedere că am despicat destul firul în patru. Împărțirea inițială a minciunilor în binevoitoare și răuvoitoare are drept criteriu intenția mincinosului. Acești termeni nu indică neapărat și efectul pe care-l au minciunile asupra păcăliților. De exemplu, o "minciună" de societate ca "N-am
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Făt-Frumos din lacrimă) (h) "Ea lăsa fusul, râdea, îmi desfăcea părul cârlionțat în două și mă săruta în creștetul capului. Câte-o frunză se desprindea din ramuri și cădea legănându-se." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) (i) "Și copiii o și despicară, cam repede, că bătrânul strânse din ochi. Jumătate mie. Și jumătate mie. Și băiatul întinse d-o mustață și fata de alta, ba a lui, ba a ei să fie mai lungă. Pe bunic îl trecură lacrâmile, dar tăcu și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vadă într-un vis luciu ca oglinda cum trebuia să fie-mbrăcată. Ea zâmbi când se visă atât de frumoasă." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (h) " Se unduia în duel ca un bici și fiecare legănare a spadei sale ar fi despicat în două orice alt bărbat sau băiat care i-ar fi stat în cale, dar Peter se învârtea ca un fluture în jurul lui și, tăind aerul, se ținea departe de zona periculoasă. Iarăși și iarăși se năpustea ca o săgeată
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de unde sug viața și strâng mir”. Tonalitatea sacrală nu exclude intermitente accente de pasionalitate profană. V. o cântă pe „domnița grădinii cu merele de aur”, căreia „îi prinde trupul în sărutări [...] ca-ntr-un năvod”. El se visează Hercul ce „despică oceanul”, pentru ca ajuns la iubită, „ostrovul feciorelnic să-ți jefuiesc de rod”. Carnalul erosului apare ca efect al reacției naturii la tentativa omului de a i se sustrage cu totul, prin spirit: „S-a străduit natura ca omul să nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
element umoristic rămânând lexicul violent pitoresc în notarea tuturor chipurilor de lovire și sluțire: Într-aceea Găvan pe Ghițu-l omoară, Cocoloș pe Titirez deculă, Costea lui Zăgan capul sboară, Iar Pipirig a Dodii căciulă Taie în două și capu-i despică, Din creștet până în tufoasa chică. Parnavel cu sulița ascuțită Străpunsă pe Corbea în gemănare, Și de nu era punga încrețită, Îi pătrundea fierul până în spinare, Dar totuși răsturnîndu-l pe o dungă, Îi zdrobi toată cremenea în pungă. Mândrea pe Ciuntul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
trist, cade pe gânduri și s-apropie de foc. Prin temperamentul său de șopârlă, Alecsandri notează în chip fericit plăcerea nemișcării la soare, pirotirea euforică: Aburii ușori ai nopții ca fantasme se ridică Și, plutind deasupra luncii, printre ramuri se despică. Râul luciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur Ce în raza dimineții mișcă solzii lui de aur. Eu mă duc în faptul zilei, mă așez pe malu-i verde Și privesc cum apa curge și la cotituri se pierde, Cum se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lasă să-i crească iarbă în barbă. Locul extazelor religioase e codrul în care omul se pierde ca o furnică: În munți ce puternic din codri s-ardică Giganți cu picioare de stânci de granit, Cu fruntea trăsnită ce norii despică Și vulturii-n creieri palate-și ridică Ș-uimiți stau în soare privindu-l țintit, Acolo prin ruini, prin stânci grămădite E peștera neagră săhastrului mag; Stejari prăvăliți peste râuri cumplite Și stanuri bătrâne cu mușchi coperite; Încet se cutremur
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de Zburătorul: Ritmic lanuri nesfârșite mișcând valul lor de spice, Îl pornesc din capul zării ca să-l frîngă-n cap de sat; Îl izbesc de-un dig de cridă, îndîrjit și îndesat; Îl resfiră printre case, ce se-ncearcă să-l despice Și-n ogrăzi îmbălărite, străbătând, l-au revărsat. Ca un far de piatră, turnul, dârz biserica-și ridică. Clopotul de seară-i paznic veșnic trist și veșnic treaz... O cireadă răzlețită la pășune pe izlaz Pare-un stol de paseri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
întru toate, și chiar în simțimintele sale patriotice. I se rupe inima de biata țară și, într-un strigăt de durere, ne îndeamnă să fim gata, căci oara se apropie, catapeteasma bisericii în curând are să se dărâme, cerul să se despice și pământul să ne înghită"236. Individualitatea publicisticii eminesciene în tabloul presei românești din a doua jumătate a veacului al XIX-lea este conferită și de mijloacele de expresie specifice. În acest sens, Al. Andriescu afirmă: "Eminescu, pe care ne-
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
întru toate, și chiar în simțimintele sale patriotice. I se rupe inima de biata țară și într-un strigăt de durere, ne îndeamnă să fim gata, căci oara se apropie, catapeteasma bisericii în curând are să se dărâme, cerul să se despice și pământul să ne înghită. Iată ce ne zice el, în stilul său apocaliptic..."392. Metoda de lucru a colegilor de breaslă este criticată constant de Eminescu: "La gazetarii români, mai ales la cei liberali, lucrul e și mai simplu
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
vortici”... , „vîrteje ascuțite”, „și șuieră vîlvoarea”, „deschide volborînd”, din nou „vîrteje de fum”, apoi: „tremură-n turbare”, „bubuiesc”, „lung urlă și răsurlă, vendictă, răzbunare”, „la ceruri greu hulesc” etc. Dinamismul căderii este exprimat mai ales plastic: „universul plesnește”, „abisul se despică”. Tartarul deschizîndu-se, Îngerii rebeli se afundă Într-un ocean de foc, Satan mai Întîi, fiind mai greu. Imaginea este remarcabilă: munți de foc se Înalță, plesnesc, vîrteje de fum se rotesc În jurul unei inimi de foc negru, iar dracii, desfigurați
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]