3,122 matches
-
îmi revine în nări mirosul mării și resimt în tâmple zvâcnetul valurilor. Oare de ce mă urmăresc visele atât de mult? în realitatea de zi cu zi, mi se pare totul minuscul, inconsistent, fragil și mereu pe punctul de a se destrăma, și atunci poate că îmi găsesc singurul rea zem în vis... Și în scris. Deschid ochii. Stau nemișcată, de parcă aș aștepta ceva. Ceva nelămurit, dar deosebit de important. îmi dau seama brusc: deocamdată stau pe loc și nu pot face nimic
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
îl străbatem amândoi și simt, cu o exaltare de nedescris, imaterialitatea pufoasă, precum o spinare alburie de inorog, a norului pe care poposim. 7. Edo aruncă o privire fugară în sus. Cerul se pregătea de asfințit cu un veșmânt cețos, destrămat pe alocuri de scrijelituri albe și stângace de nori, ca într-un desen neisprăvit al unui orb. O nouă zi era pe cale să se încheie - la fel ca altele din ultima lună. Atunci, totul se schimbase în viața lui. Tot
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
îmbrățișarea ei nocturnă cu tânărul ăla foșnitor, cu mutră de boxer, care i-ar fi putut fi fiu? Se dădu jos din pat și deschise larg fereastra. Mijeau zorii. Cerul se pregătea de o nouă zi cu un veșmânt cețos, destrămat din loc în loc de stângace scrijelituri violete de nori, ca în desenul neisprăvit al unui orb. Inspiră cu nesaț aerul ușor sărat, care îl învălui cu neașteptată blândețe, chemător. Trebuia să iasă neapărat din casă! își trase pe el un pulover
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Purta aceeași pijama veche, verde cu dungi negre, pe care Clara i-o știa de ani de zile. — O să-ți cumpăr o pijama ca lumea, îi declarase Clara la vizita de săptămâna trecută, asta-i o vechitură groaznică, s-a destrămat la mâneci și s-a decolorat de tot la subsuoară! Domnul Martin deschise ochii și, când o văzu, îi închise la loc. — S-a făcut deja 3! constată el fără surprindere. Cred c-am ațipit la știrile de la 2 și
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
se așeza în fața oglinzii, să se privească... Sau poate în avion, în timp ce zbura spre Cluj, peste câteva zile... Somnul o cuprinse neașteptat de lin, de data aceasta. Visă că zboară cu avionul sus, tot mai sus, și pe nesimțite visul destrămă avionul ca și cum n-ar fi fost și Clara se pomeni înotând prin aer, din ce în ce mai înalt, cu mișcări ample de bras, ca într-o mare invizibilă și nemișcată, care o primea ocrotitor într-un miez de vară senin, iar senzația era
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
pentru o clipă ochii, ca și cum s-ar fi temut că, dacă i-ar ține deschiși în acele momente când se înălța în aer într-un zbor oblic, și-ar vedea din nou drept în față imensa spaimă și s-ar destrăma pe loc. Ce bine-ar fi să vii acuma lângă mine, Edo! își spuse ea în gând, desfăcându-și pleoapele în mirarea gândului care îi venise. Să mă ții de mână și să știu că plutesc cu tine printre nori
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
ales despre fata ei cea mare, Iulia. Părea foarte dornică să vorbească despre prezent. Clipele de nostalgie tre cuseră. Trecutul care păruse pentru puțin timp să se fi reinventat pe sine din dialogul lor se zbârci din senin și se destrămă cu iuțeală prin același fum cețos de țigară. Georgiana îl alungase de la masă cu un simplu ronțăit de alune. De fapt, și eu am făcut la fel ca ea, oftă Clara, privindu-i gușa care se mișca sârguincios. Am lăsat
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
speriat de posibila izbucnire a războiului, Zogru se aventurase în mii de oameni, încercând din răsputeri să-i influențeze pe politicieni, să-i liniștească pe cei speriați, să mențină o armonie care nu mai avea nici un motiv să nu se destrame. În acest an al agitației generale, abia prin vară și-a adus aminte de căpitanul Gică Stănescu, din neamul lui Iscru, într-o zi de iulie, în care a și pierdut legătura cu el, după o noapte petrecută la Balcic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
catadicsi nici măcar să-l privească. Se așeză pur și simplu pe băncuță și scoase o sticluță cu cafea din tașcă, după care își aprinse tacticos o țigară. Suflă fumul albăstrui încetișor și cu dichis, formând câteva cercuri pe care le destrămă cu un gest molatic. Apoi, după ce sorbi puțină cafea, îl întrebă, oarecum visător pe agitatul Petrică: "Auziși, măi nea, că a murit mă-sa mare a lu' Obama?. În mod uimitor, deși păru să i se tulbure imaginea și se
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
subordonarea totală a justiției, nu eliberarea ei. Rețeaua înseamnă, în fond, un cerc de privilegiați: oameni de afaceri, politicieni, magistrați, care pun deasupra interesului public interese personale sau de grup. Însă rețeaua, oricât de extinsă și puternică ar părea, se destramă rapid atunci când instituțiile statului încep să funcționeze corect. Construcția atârnă de un fir de păr. Ea poate pica oricând, așa cum s-a întâmplat cu Năstase, așa cum s-a întâmplat cu Voicu. Fragilitatea ei a intuit-o și Voicu. Ascultați-l
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
machiajului strident, iar ea l-ar fi aplicat cu bună credință. În plus, purta și costumul aferent ce părea transmis din generație în generație. În lumina stației de poliție, rochia ei de mătase roșie, atât de veche încât practic se destrăma, părea mai degrabă un semn al sărăciei decât al viciului. Faldurile prea mari și trena murdară stârneau ridicolul, la fel cum o făceau și pălăria de paie deșirată și umbrela de soare hodorogită. În răspăr jalnic cu toate acestea, subminând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
alături de o nevastă nouă care‑l instruia la marginea patului: - Spune‑i că‑l iubești. Haide, spune‑i‑o! Și profesorul a bolborosit moale: „Te iubesc”, când era limpede ca lumina zilei că‑l ura. Se detestau reciproc. Ravelstein a destrămat acest moment imposibil cu un zâmbet de aur, dar nu mai era În stare să intervină. Categoric, Smith era furios pe noua soție. Dar nimeni nu avea autoritatea să le ceară soților Smith să plece de lângă pat. Așa Încât era potrivit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
fel de fel de medicamente și nu știe singur pe ce lume e. A doua zi, când Ravelstein a adus vorba, l‑am informat: - Nikki a procedat cu mult tact. N‑a răspuns la nici o Întrebare. Dar petrecerea s‑a destrămat foarte curând. - Nikki nu răspunde niciodată la Întrebări. Din toate colțurile se ridică Întrebări mute, dar el nu le ia În seamă. Acest lucru presupune o anumită doză de tărie. - El a Închis noul video. Cred că eu nu m
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
de atunci? Întinse mâna și pipăi iar firul rece de oțel al șinei. Se trase mai aproape, și mai aproape până simți metalul aproape de creștetul său. Respirația îi deveni regulată. Un fum albicios și moale îl învălui din toate părțile destrămându-se repede și Mihu se miră că alături îl avea acum pe Dumitru Graur căruia toți camarazii îi ziceau Nenea. De ce Nenea, Dumnezeu știe. Poate din cauza chipului său prea serios, deși vârsta era cam la fel cu a celorlalți camarazi
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
soarele necruțător, încerca să zâmbească, deși cu un rictus dureros al buzelor crăpate. Doar ochii, numai ochii, acei ochi adânci și negri, pieziș trași spre tâmple, râdeau. Se înstăpânise un fel de vrajă pe care Mihu nu îndrăzni să o destrame. Râdea și Nenea ca un copil râdea. Îi dădu păpușa aceea făcută dintr-o baionetă, pe care fetița o luă ducând-o la piept într-un gest matern înduioșător pentru inimile lor de ostași prinși într-un război pe viață
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
fetița care-i vorbea în continuare păpușii sale. Din direcția gorganului pe care de abia îl părăsise, cu un zbârnâit strident, cu aripile mari ca o imensă pasăre de pradă, apăru un avion inamic. Într-o clipă toată vraja se destrămă, ostașii redeveniră ostași. Mihu țipă strident: „La pământ” și se aruncă undeva în latura drumului peste ciulinii care trosniră frângându-se. Avu timp să observe cum Nenea înșfacă fetița în brațe și se repezi din car cu iuțeală spre marginea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
satului și asta se presupune a fi tot din cauza oamenilor care viețuiesc în satul acela, oameni care trimit impulsuri tainice spre alte ființe asemenea lor, impulsuri la care știința nu a reușit să dezlege misterul. Teama ceea nelămurită se mai destrămă după un timp, cu toate că pădurea seculară devenise parcă mai neagră, mai amenințătoare fiindcă în dreapta lor se înălța și un mic deal. Mergeau doar la lumina săracă a stelelor pe drumul acela nisipos, plin de făgașe destul de adânci și rădăcini scoase
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de murdărie. Desigur, era vorba despre o iluzie optică, despre o răsfrângere a luminilor pe aurul icoanelor. Totuși, mie îmi plăcea să cred că fulgerarea aceea era simbolica strălucire a cunoașterii sale, a celor ce aflase în timp ce pândea moartea care destramă meticulos tot ce a fost țesut de către Cel Nevăzut. Știința lui o aveau doar puțini inițiați, ceea ce îi îndreptățea, fie și în parte, semeția. Faptul de a constata cât de puțin timp îi trebuia lui Abbatôn să șteargă ceea ce făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
să nu cuteze să-l tulbure pe Faroald, dar nici să-i uite numele. Iar tu, Faroald, rămâi în codrul fără de sfârșit al Walhallei și nu ne mai călca locuințele, să nu cumva să vii să ne arăți cum se destramă carnea pe tine! Fiecare luptător și-a aruncat săgeata frântă pe mormânt. Au venit longobarzii și din ținuturi îndepărtate zile-n șir să-și arunce săgețile. După care, deasupra mormântului au înălțat o casă, semănând cu ultima în care locuise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
exarhatului. În ceea ce privește Roma, pot să făgăduiesc: nimeni nu se va atinge de ea deocamdată. Era încântat, cel puțin așa mi s-a părut. Ducându-și o mână la piept, ca și cum și-ar fi oprit o durere, a continuat: - De ce Rotari destramă ceea ce eu am țesut cu atâta strădanie? Se referea la arianism, din nou dominant în rândurile longobarzilor, iar eu am răspuns așa cum se cuvenea din partea unui ambasador: - El nu destramă, ci dă norme și întăriri realității. Scopul este, oricum, același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și-ar fi oprit o durere, a continuat: - De ce Rotari destramă ceea ce eu am țesut cu atâta strădanie? Se referea la arianism, din nou dominant în rândurile longobarzilor, iar eu am răspuns așa cum se cuvenea din partea unui ambasador: - El nu destramă, ci dă norme și întăriri realității. Scopul este, oricum, același: apărarea Cuvântului și menținerea păcii în rândurile supușilor. S-a auzit o rumoare înfundată, și unul dintre episcopii din spatele papei a spus: - Voi dați iudeilor perfizi aceleași drepturi pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
dacă voia să meargă cu ea la cinema mai pe seară, însă el o anunță că avea de lucru până târziu. Cumva, Aidan avea în glas o inflexiune care o neliniștea. Sentimentul de siguranță al relației dintre ei se mai destrămă un pic, iar golul din stomac se mări simțitor. Emma Jones o sună să o întrebe dacă era cazul să o felicite. Darcey nu știu ce să-i spună. Până la urmă, o anunță că nu ajunseseră la nici o decizie, moment în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Și nu că aș vrea neapărat, doar că mă tot gândeam și mi-am dat seama că sunt atâția bani la mijloc și... Scoase un oftat. Îl iubesc. Zău că-l iubesc. Dar până și cele mai puternice căsnicii se destramă în ultimul timp și nu vreau să-mi pierd toți bănuții mei munciți din greu dacă ni se întâmplă și nouă. —E de înțeles, încuviință bărbatul. —Mă simt groaznic că fac asta, mărturisi ea. S-a purtat extraordinar cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Nieve, așa că nu știu nimic. — Ce păcat, zise Carol. Erați inseparabile în școală. Se încruntă. N-a existat cumva vreo despărțire? Țin minte vag că mi-a povestit cineva mai demult... Darcey fu mirată că aceasta nu știa ce anume destrămase prietenia ei cu Nieve. Atâta timp își închipuise că toți prietenii lor discutau despre asta, încât nu-și pusese problema că unii fuseseră prea ocupați cu propria viață ca să-și mai facă griji și pentru ea. Îți povestesc altă dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
suni pe Aida, în speranța că te va invita la ea?! Nu-i adevărat! Mi s-au adus cărțile, dar le las închise pe masă, s-a rupt totul în jurul meu, liniștea pe care credeam că am dobândit-o se destramă cu brutalitatea unei mături ce ia din colțuri păiănjenișul, te vei ridica luând cu tine cărțile nedeschise și le vei restitui, apoi cu câțiva ghocei în mână, cumpărați din fața bibliotecii, dacă femeia aceea va mai fi acolo, vei porni fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]