4,964 matches
-
ne aflăm în fața unei lucrări de referință în gândirea tinerei generații deschingată de opreliștile unei cenzuri îndobitocitoare, chiar dacă ne aflăm în Republica idioților aflată permanent sub zodia unei metafizici și idealizări a miturilor, în parte balsam pentru durerile trecerii și devenirii în nimic, dar într-un plan superior - un fals abominabil. Prefață în: Mihai Mocanu - Republica idioților, Editura TipoMoldova, Iași, 2005. PS. La 31 august 2005, materialul a apărut în pagina culturală a ziarului „24 Ore”Iași.
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93032]
-
cuprinde considerații despre specificul istoriei literare, despre metodele aplicate și despre schimbările survenite în modul de a concepe istoria literaturii. Perspectiva pentru care pledează și aici autoarea este cea estetică, întrucât crede că istoria literaturii trebuie să fie preocupată de devenirea literaturii de la valori simple la valori complexe. Eseu de interval, cum își prezintă S. cartea, Ion D. Sîrbu sau Suferința spiritului captiv (1999; Premiul revistei „Convorbiri literare”) supune unei analize pătrunzătoare Jurnalul unui jurnalist fără jurnal cu scopul declarat de
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
artistic, politic. Într-un ciclu de patru lucrări el examinează locul literaturii în dinamica istorică a mentalității occidentale. Literature, Mimesis, and Play (1982) inaugurează seria în care jocul este un concept-cheie al sistemului de repere considerat de S. relevant pentru devenirea discursului intelectual european (științific, filosofic, artistic). Îi urmează două cărți plasate programatic sub semnul lui Dionysos - a cărui efigie țintuiește simbolic dimensiuni esențiale ale reflexiei și creativității: Dionysus Reborn. Play and the Aesthetic Dimension in Modern Philosophical and Scientific Discourse
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
abordat de teoretician ca un concept-test, un veritabil dispozitiv de diagnoză. În Dionysus Reborn ludicul este vizorul prin care se citesc, într-o masă eteroclită de texte, oscilațiile mentalității occidentale între valori polare numite raționale și preraționale. Mentalitatea prerațională implică devenirea cosmică neîndiguită, generatoare de conflicte violente și mizând pe interacțiunea liberă a șansei și a hazardului. Cea de tip rațional tinde mai curând spre temperanță și abstractizare, dând prioritate necesității în fața șansei și punând accentul pe norme și pe o
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
relații și analogii în contextul literaturii universale, mai toate studiile fiind mici monografii. Ele luminează cu precădere cimentul ideatic al construcțiilor prozastice (căci toți scriitorii înfățișați sunt prozatori), nu fără a remarca și alte elemente, unele cu urmări considerabile în devenirea literaturii pe plan mondial. Temător, la un moment dat, că proza lui s-ar menține într-un „tradiționalism fad”, în raport cu „avangardismul excentric al lui Joyce”, Thomas Mann „își găsește înrudiri” cu autorul lui Ulysses, prin „trecerea dincolo de realism”. Nici unul din
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
Papiu-Ilarian care, în articolul Nescari preliminarii, face un apel vibrant la conștiința românilor, spre a-și înzeci eforturile pe drumul înaintării culturii. Alte două articole, aparținând tot lui Papiu-Ilarian, pun în discuție chestiuni de maximă însemnătate, precum latinitatea limbii române, devenirea ei (Limba românească) și importanța învățării ei corecte (Să învățăm românește). Mai sunt inserate proverbe și cimilituri (printre primele culegeri din Transilvania), precum și traduceri din germană, italiană și maghiară. „Gazeta de Transilvania” și „Foaie pentru minte, inimă și literatură” erau
SOCIETATEA DE LECTURA AURORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289753_a_291082]
-
al cincilea, într-o Introducere în modernism de Dinu Stegărescu, e considerată „prima revistă modernistă românească, al cărei titlu dovedește că, la noi, ultimul cuvânt în materie de modernism îl constituia simbolismul”. S. este, prin tot conținutul, foarte semnificativă pentru devenirea literaturii române în primul sfert al secolului al XX-lea. La începutul anilor ’90, ca istoric al avangardei, Ion Pop releva întâlnirea fertilă, pentru prima oară aici, a „treimii moderniste românești”, Tzara-Vinea-Maniu, cel din urmă, prezent și el în revistă
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
o Înțeleg și s-o cunosc. Din acest moment, cunoscând, pot Începe să prevăd, deci să sper. Speranța este deschidere. Ea este așteptare, dar și credința În Împlinirea dorințelor ideale. Eul tinde permanent să devină conform aspirațiilor sale, Întrucât orice devenire este o Împlinire a propriei subiectivități. Idealul este imaginea Eului subiectiv ca realizare de sine. Un Eu care caută cu orice preț să se realizeze trebuie să-și Împlinească aspirațiile. Această autodepășire ideală este trecerea de la Eu la Supra-Eu. Se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
său de comunicare cu celelalte persoane, atât În ceea ce privește respectarea normelor, cât și abaterea de la acestea. Trebuie, prin urmare, ca atunci când vorbim despre persoană În Psihologia Morală, să Înțelegem Omul + valorile moral-spirituale pe care acesta le reprezintă: atitudinile, caracterul, tendința la devenire și afirmare continuă, ca depășire de sine și ca depășire a lumii. Toate acestea fac ca persoana, În sfera Psihologiei Morale, să-și pună problema sensului existenței sale, al vieții și al morții, al destinului său. Psihologia Generală descrie Omul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Persoană? Trebuie să vedem În această separare două naturi sau două ființe diferite? Nu. Așa cum am afirmat deja, orice persoană este omul + valorile cultural-moral-spirituale. Omul, ca ființă a naturii, poate deveni persoană morală datorită faptului că posedă in nuce virtualitățile devenirii sale. El este unica ființă perfectibilă. Transcendența este instinctul de conservare spiritualizat, așa cum se poate desprinde din cele de mai sus. Omul se descoperă pe sine ca valoare umană, devenind prin aceasta persoană. Existența umană este o experiență a cunoașterii
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de altă parte, el este totalitatea concentrată a dispozițiilor virtuale, ale posibilităților de a fi specifice persoanei respective. Ambele aspecte conferă unicitatea tipologică și originalitatea persoanei respective. Eul cuprinde În interiorul lui acele dispoziții potențiale care sunt sursa tuturor manifestărilor și devenirilor persoanei respective, denumite de H. Tellenbach „endon”. Asupra endonului acționează atât forțele Inconștientului pulsional, cât și cele ale Inconștientului spiritual. Răspunsul acestuia, respectiv reacțiile sau conduitele persoanei, va fi expresia modalității În care endonul răspunde și se comportă la aceste
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
existenței individului. În personaj este concentrată Întreaga istorie a persoanei. Temporalitatea este fundalul pe care se derulează existența umană, viața sau psihobiografia persoanei. Trecutul, prezentul și viitorul sunt etape sau perioade ale individului și ale vieții acestuia, ale evoluției și devenirii sale. Fiecare om, În decursul vieții sale, este personaj (trecută, persoană (prezentă și un model uman ideal sau personajul viitor care individul aspiră să fie. Toate acestea reprezintă o suită secvențială de ipostaze ale ființei umane, intim corelate Între ele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
personaj (trecută, persoană (prezentă și un model uman ideal sau personajul viitor care individul aspiră să fie. Toate acestea reprezintă o suită secvențială de ipostaze ale ființei umane, intim corelate Între ele și aflate Într-o relație de continuitate, de devenire. Deși sunt net diferențiate Între ele, suprapunerea, confruntarea sau amestecul acestora va duce la construirea unui tip uman idealizat, a omului mitic cu care persoana dorește, aspiră, să se identifice, iar viața acesteia va fi treptat Înlocuită de o „mitologie
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
să vedem În acestea, În primul rând faptul că omul este o valoare care reunește trei calități psiho-morale: a fi, a avea și a Însemna ceva specific. Toate acestea sunt concentrate și se manifestă sub forma existenței, În cursul procesualității devenirii acestuia. Aceste teme ale existenței concentrează În ele principalele probleme de viață pe care persoana și le pune ei Însăși, Încercând prin aceasta să se justifice și să se explice pe sine față de ea și față de ceilalți. În felul acesta
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este și trăire temporală. Orice persoană există În timp, dar, În egală măsură, are și un timp resimțit interior. Timpul exterior al lumii și al celorlalți este durată, pe când timpul meu interior este trăire, pe care o resimt ca o devenire continuă. Primul este scurgere, pe când cel de-al doilea este sentimentul ființării mele. În toate cele trei dimensiuni ale duratei mele externe, Eu am fost cu celălalt, acum, Eu sunt cu celălalt și, În continuare, voi fi cu celălalt. Dar
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cu aptitudinile și interesele mele, cu convingerile și nivelul meu de educație și cultură, cu forța voinței și a caracterului meu. Eu rămân ceea ce sunt din punct de vedere constituțional. Ceea ce doresc să fiu, ca aspirație, este o chestiune de devenire, de perfecțiune, În funcție de posibilitățile mele, de circumstanțele vieții care mi se oferă, de modelele de referință. Clasificarea tipurilor psihomorale Din cele de mai sus rezultă faptul că În psihologia morală se pot distinge tipuri umane specifice. Această Încercare datează Încă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cu adevărat cine a fost persoana respectivă și cum s-a realizat destinul ei. Libertatea are un caracter și o semnificație particulară. Aparent, ea este ceva la dispoziția persoanei, conform dorinței și voinței acesteia, dar ea este legată și de devenirea metafizică a destinului propriu. Aici este un paradox, Întrucât, deși persoana este liberă, iar această libertate este aparent nelimitată și poate scăpa chiar controlului conștiinței, ea Îi este dată omului numai aici, În limitele existenței sale. Indiferent de modalitatea În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a lumii, dar totodată și o dilatare a omului În lume. În felul acesta, doctrina umanistă unifică, În planul valorilor sufletești și morale, omul cu lumea, anulând astfel contradicția dintre ele. Persoana este Însă dinamică, Într-o perpetuă afirmare ca devenire. Acesta este Însăși destinul ei, de Împlinire. Spațiul În care persoana există și se afirmă este lumea, dar ea aspiră permanent dincolo de aceasta. Tendința persoanei este de a se integra În lumea spiritului. Prin aceasta ea Își caută propria realitate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de inedite epistolare și la ediția critică a corespondenței, în fine la reluarea lărgită a biografiei și la sinteza asupra corespondenței literare. Pentru S. istoria literară se justifică doar atunci când, în descendență călinesciană, ea poate identifica și acredita o anumită devenire și organicitate, diverse conexiuni în interiorul genurilor, între genuri, între epoci, serii / filiații și categorii etc., surprinse în dialectica infinitezimală a identității și alterității, a sincroniei și diacroniei. A stabili raporturi, diferențe este una din regulile istoricului literar, evidentă în studiile
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
o dominantă lirică, deși au ca numitor comun investigația psihologică a unor suflete feminine care își impun autoconfruntarea, analiza în urma eșecurilor din cuplu. Chiar angrenate social, personajele sunt imagini ale singurătății. Nestăvilita dispoziție reflexivă, importanța dată unor traiectorii intersectate în devenirea indivizilor, apelul permanent la o grilă de valori care le orientează gesturile, grilă, în general, impusă de conveniențe - toate conferă personajelor un aer aparte, între sentimentalism și febricitate meditativă. SCRIERI: Adăpost într-o floare, București, 1977; Somnul izvoarelor, București, 1981
SEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289606_a_290935]
-
CL, 1983, 6; Adrian Dinu Rachieru, Alți candidați la fericire, O, 1984, 5; George Chirilă, „Coridor în oglindă”, CNT, 1984, 10; Marian Odangiu, „Inelul de fum”, O, 1984, 39; Adrian Dinu Rachieru, Romanele poetei, O, 1986, 9; Pia Brânzeu, Permanenta devenire, O, 1988, 5; Rodica Opreanu, Poezia scriiturii, O, 1989, 8; Mariana Lazăr, „Cercul de oglindă”, ST, 1990, 6; Ruja, Parte, II, 71-73. L. P. B.
SEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289606_a_290935]
-
lumea, poeta vădește o anume pudoare, vrând parcă să disimuleze sentimentele care pot fragiliza legătura cu ritmurile și miracolul firii. Rostul i se precizează în versurile din Melancolia trandafirului albastru (1982), unde textul intitulat Roată în cuvânt născută spune despre devenirea ființei celei care scrie, actul poetic fiind calea de acces la lucrurile învăluite în mister: „Sunt olarul,/ Roată în cuvânt născută./ Pe uliți strig/ Ca darul să se-mpartă./ Cine-mi cere prețul?/ Eu leg cărări...”. Se remarcă totodată o
SELENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289610_a_290939]
-
de la numărul următor până la numărul 15-19/1932 subtitlul fiind „Revistă literară, artistică, socială”, iar pentru numărul 20-21/1932 „Revistă de literatură și artă”. Director: Marin I. Bellu. Redactori: Agripina Anastasescu și N. Blagoe. Deși își propun să fie sincroni cu devenirea continuă a artei, deși exaltă „puterea creatoare”, „exuberanta vitalitate”, „entuziasmul creator” și declară că nu sunt nici moderniști, nici tradiționaliști, redactorii revistei, admiratori ai lui Mihail Dragomirescu și ai lui Nicolae Iorga, se situează pe poziții tradiționaliste prin tot ceea ce
SOAPTE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289736_a_291065]
-
înfățișează cu învinșii și învingătorii ei. Aparent un câștigător, căci e un „provincial răzbătător”, la treizeci de ani cercetător într-un institut din capitală, protejat al profesorului, doctorand etc., Vancu este pe cale să își rateze șansele încercând să afle resorturile devenirii individuale. El sondează dincolo de suprafață, descoperindu-se nu numai pe sine, ci și o numeroasă galerie de caractere. Roman realist, Victorie clandestină aglomerează în final multe scene cu încărcătură simbolică. Capacitatea celor doi Norșa, tatăl și fiul, de a învinge
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
caz, ea trebuie să aibă drepturi egale cu bărbatul, în profesiune ca și în societate. 7. Psihologia și psihopatologia adolescenței Fiecare vârstă are specificul ei. După G. Robin, adolescența este prin excelență vârsta discordanței: abandonul ideilor și al sentimentelor, perpetua devenire, eterna schimbare, totul presupune contradicția. Este vârsta veleităților și a decepțiilor. Pesimismul alternează cu entuziasmul pentru o idee nouă sau pentru o cauză nobilă. De aici rezultă o altă trăsătură a adolescenței: ambivalența afectivă. Pentru adolescenți lumea este prea mică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]