1,877 matches
-
angajamentul față de „sistemul socialist”, subliniind că Solidaritatea acceptă „rolul conducător al partidului” - nimeni nu voia să le ofere autorităților de la Varșovia sau Moscova un pretext să trimită tancurile. Limitările autoimpuse s-au dovedit utile până la un punct. Chestiunile evident politice - dezarmarea sau politica externă - nu se aflau pe agenda publică a Solidarității, care se concentra mai degrabă pe strategia verificată a KOR de edificare a unei „societăți civile active”, stabilind legături cu Biserica Catolică (foarte important pentru Adam Michnik, care voia
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ferm pentru a opri deriva Poloniei - prin urmare, a acționat rapid pentru a pune capăt unei situații despre care ambele părți știau că nu poate dura la nesfârșit. Pe 13 decembrie 1981 - chiar În timp ce la Geneva Începeau discuțiile sovieto-americane privind dezarmarea nucleară -, Jaruzelski a decretat legea marțială În Polonia, chipurile pentru a preîntâmpina o intervenție sovietică. Liderii și consilierii Solidarității au fost aruncați În Închisoare (deși sindicatul nu a fost interzis oficial decât anul următor, moment din care a devenit clandestin
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sistemele cu poziție avansată” ale Statelor Unite să fie excluse din convorbirile asupra armelor strategice În schimbul Începerii negocierilor. A urmat un al doilea summit, În octombrie 1986, la Reykjavik, unde Reagan și Gorbaciov, deși nu au ajuns la un acord privind dezarmarea nucleară, au pus bazele succeselor viitoare. Până la sfârșitul anului 1987, șevardnadze și secretarul de stat american George Schultz au definitivat proiectul unui Tratat asupra Forțelor Nucleare cu Rază Medie de Acțiune, semnat și ratificat În anul următor. Tratatul pornea de la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
exterminări În masă 31-32; ocupații postbelice de către Î 136; puterea postbelică 119; rolul În Înfrângerea lui Hitler 63; violări 34 arme balistice 231 arme nucleare; atitudinea Europei de Vest față de amplasarea Î 541; balistice 231; britanice - vezi Marea Britanie; Campania pentru Dezarmare Nucleară (CDN) 237; franceze 232; Germania de Vest 253; Institutul pentru Arme Atomice de la Aldermaston 238; negocierile dintre Gorbaciov și Reagan 550; nuclearizarea Europei 231-232; Statele Unite - vezi Statele Unite; Tratatul asupra Forțelor Nucleare cu Rază Medie de Acțiune 550; Tratatul de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
CAER (Consiliul pentru Ajutor Economic Reciproc) 166, 396, 530, 579 Caetano, Marcello 471 Cagol, Mara 436 Čalfa, Marián 568 Callaghan, James 422, 425, 494-495, 498, 541 Campania de Solidaritate pentru Vietnam 376 Campania pentru Bere Adevărată (CAMRA) 447 Campania pentru Dezarmarea Nucleară (CDN) 237 campanii de bombardare; a Statelor Unite Împotriva sârbilor 618; Aliații vestici și Armata Roșie 30; Germania nazistă 30 camping 317 CAMRA - vezi Campania pentru Bere Adevărată (CAMRA) Camus, Albert 60, 189, 200, 202, 206-208, 264, 352, 369, 439
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
651, 688 catastrofa nucleară de la Cernobîl 547-548 Caucaz 596, 601 căi ferate 316, 694; privatizarea din timpul Margaretei Thatcher 499 Călătoria În vâltoare (Ginzburg) 514 Căsătoria Mariei Braun (1979) 33, 256, 434 CD - vezi Creștin-Democrați (CD) CDN - vezi Campania pentru Dezarmarea Nucleară (CDN) Ceaușescu, Nicolae 164, 178, 357, 396-397, 408, 459, 469, 527, 534, 570-573, 576, 629, 632, 687; epitete acceptate 572; execuția 573; lovitura de stat 573; politici ale populației 570; politici economice 571; renovarea Bucureștiului 573 CECO - vezi Comunitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
relațiilor personale 346-350; autorități provizorii 73; baby boom 307-308, 323-325; calitatea bunurilor 355-356; cenzura 347; cheltuieli pentru apărare 670; cheltuieli sociale 492; comunismul 141-142, 515; credințe politice 446-447; crize economice 417-425; declinul pieței pentru export 421; deosebirea față de Europa de Est 186; dezarmarea nucleară 237; disparități economice regionale 688-690; dispariția economiei industriale 422; distrugerea sistemelor de transport și comunicații 30; drepturi și libertăți 517-519; ecologie 451-452, 453-356; efectul globalizării 671-680; emigrarea - vezi emigrarea; epoca de aur a teatrului modernist 351-352; femeile ca forță
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Corporation (BBC) - vezi British Broadcasting Corporation (BBC); British Leyland (BL) - vezi British Leyland (BL); British Motor Corporation (BMC) 331; British Petroleum (compania națională de petrol) 497; Campania de Solidaritate pentru Vietnam 376; Campania pentru Bere Adevărată (CAMRA) 447; Campania pentru Dezarmare Nucleară (CND) 237; capacitate nucleară 232; cel mai mare debitor din lume 157; cenzura 349; cheltuieli militare În perioada postbelică 158; cinematografia (anilor ’50) 277-278; colonialismul 257-258; Commonwealth 156, 271, 276, 279, 284-285, 332; Comunitatea Economică Europeană (CEE) 281, 285
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de Reorganizare Lituaniană 590 mișcarea femeilor 448-451 mișcarea naționalistă din țara Galilor 643 mișcarea naționalistă scoțiană 644 mișcarea pentru drepturile omului 462 Mișcarea pentru Independența Letoniei 590 Mișcarea pentru pace 210 mișcarea Solidaritatea - vezi Polonia mișcări de rezistență; colaboraționiști 52; dezarmarea 54; integrarea 73; lipsa experienței politice 74; părerile guvernelor legitime 73; pedepsele invocate 52; politici 73; sursă a mândriei naționale 51; suspiciunile 73-74 mișcări separatiste În Europa de Vest 640-651 mișcări și partide dedicate unei cauze unice 447-448 mișcări studențești; Cehoslovacia 404-405
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mișei au fruntea însângerată și „vântul suflă rece ca dintr-un adânc de ocnă”. Se vor alte exterminări? Ateismul afișează zi de zi tot mai multă ignoranță. Credința a fost arma prin care am supraviețuit în istorie. Ar fi o dezarmare sau o sinucidere lentă dacă neamul nostru s-ar îndepărta de Dumnezeu. Virusul comunist, distrugător de suflete, lucrează și mintea românului s-a anchilozat, nu mai reacționează. Crucea este forța morală care aduce biruița în lupta cu răul. Azi, România
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
diplomatice europene planurile Dawes, Young, moratoriul Hoover și conferința de la Lausanne SUA s-au angajat plenar 55. După Lausanne, problema reparațiilor rămîne de domeniul trecutului. Criza mondială de supraproducție, conferințele internaționale economică mondială, de definire a agresorului și agresiunii, de dezarmare și, mai ales, instaurarea la putere în Germania a regimului hitlerist și a începerii, de către acesta, a revizuirii deschise a clauzelor Tratatului de la Versailles, au fost factori care au modificat radical optica Departamentului de Stat față de afacerile europene. România, aflată
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1931, Titulescu mulțumea SUA "pentru prețioasa colaborare pe care au binevoit s-o dea Societății Națiunilor în probleme importante privitoare la menținerea și progresul păcii"56. Cu un alt prilej, Titulescu conferea cu Norman Davis, delegat al SUA la Conferința dezarmării, în legătură cu poziția Germaniei în problema înarmării clandestine. Davis i-a mărturisit că există posibilitatea ca "sentimentul american să meargă cu Franța, dacă e susținută de Anglia"57. Titulescu și ceilalți miniștri ai Micii Înțelegeri mulțumeau, în iunie 1934, SUA pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
i-a mărturisit că există posibilitatea ca "sentimentul american să meargă cu Franța, dacă e susținută de Anglia"57. Titulescu și ceilalți miniștri ai Micii Înțelegeri mulțumeau, în iunie 1934, SUA pentru eforturile "sincere și rodnice" în vederea împiedicării eșecului Conferinței dezarmării 58. Diplomația americană a apreciat eforturile României pentru consolidarea păcii europene prin acțiunile desfășurate de Mica Înțelegere și Antanta Balcanică și încercările de încheiere a unui pact estic de asistență mutuală 59. Din documentele americane rezultă identificarea lui Titulescu cu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
publică. În esență, era o însumare a eforturilor lui Gheorghiu-Dej de a asigura României mai multă independență față de Moscova. Declarația menționa, printre altele, conflictul chino-sovietic și "Tratatul de la Moscova" și era un apel la coexistență pașnică, denuclearizare în Balcani și dezarmare mondială. Bazîndu-se pe citate din Marx și Lenin, România și-a declarat încă o dată adeziunea la principiile "Declarației de la Moscova", din 1960, ridicînd adeseori în slăvi virtuțile "principiilor independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi, avantajului reciproc, ajutorării tovărășești, neamestecului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
conștient că Moscova nu-și putea permite o emigrare în masă a tuturor minorităților din Rusia fără a fi nevoită să "schimbe întregul sistem". El se temea, de asemenea, că poziția adoptată de Jackson ar fi putut "periclita șansele de dezarmare" a Uniunii Sovietice 1588. Deși se bucurau de sprijinul majorității Congresului, al AFL-CIO și al unei părți a comunității evreiești, Jackson și Vanik nu mai beneficiau și de sprijinul lui Wilbur Mills, care fusese impresionat de mesajul trimis de sovietici
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a intervievat pe președintele român. Răspunzînd la o întrebare legată de drepturile omului, Ceaușescu a subliniat eforturile depuse de România în acest sens, arătînd încă o dată că el privește aceste drepturi într-un context mai larg, în care sînt incluse dezarmarea, dreptul la muncă și la educație 1936. În seara zilei de 12 aprilie, Carter și Ceaușescu au făcut schimb de toasturi la dineul de stat organizat în cinstea președintelui român. Carter a arătat că ambii lideri sînt capabili să rezolve
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
s-a ajuns la o îmbunătățire substanțială" în privința numărului celor cărora li se permisese să plece din România în ultimii ani. McGovern se întîlnise cu Ceaușescu și îl descria ca pe "unul din cei mai mari susținători din lume ai dezarmării", fiind impresionat în mod vădit de președintele român. Pe scurt, raportul dovedea că politica americană pentru Europa de Est, menită să încurajeze independența politică a țărilor Pactului de la Varșovia, dăduse rezultate concrete în România. Washingtonul trebuia să-și intensifice în continuare relațiile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
i-a spus acestuia că l-ar interesa posibilitatea de a-l vizita pe președintele american în vara aceluiași an. El ar fi putut corela o astfel de vizită cu cea de-a Doua Sesiune Specială a Națiunilor Unite pentru Dezarmare. Haig a promis să transmită mesajul la Washington, dar Reagan nu i-a făcut președintelui român nici o invitație 2149. La o săptămînă după întoarcerea secretarului de stat la Washington, președintele american a răspuns negativ cererii de ajutor financiar, transmise de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în sfîrșit, alegerea lui Mihail Gorbaciov ca secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, în locul lui Constantin Cernenko, decedat pe 10 martie 1985, a avut și ea un anume impact asupra relațiilor româno-americane. O dată cu sprijinul acordat de Gorbaciov destinderii, dezarmării și păcii mondiale se încheia și "devierea românească". Dorința lui de a veni în întîmpinarea obiectivelor politicii externe promovate de Ceaușescu semnala faptul că se terminase cu imaginea României ca țară promotoare a unei politici externe "rebele", imagine pe care
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
descoperit și puțini mai erau dispuși să sprijine în mod public un regim represiv. Deși hotărîrea lui Reagan de a lansa în Europa 572 de rachete cu rază medie de acțiune, în decembrie 1983, a alimentat apelurile lui Ceaușescu la dezarmare, acesta nu s-a putut face auzit. După ce sovieticii au doborît avionul comercial coreean cu nr. 007, omorînd 269 de călători, relațiile dintre Moscova și Washington au intrat într-un nou declin. Mesajul lui Ceaușescu nu a prins în Occident
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să implementeze conceptele de perestroika și glasnost' în România. Pentru a nu părea arțăgos, liderul român a preferat să scoată în evidență faptul că sînt "o mulțime de căi către socialism". El s-a raliat cu entuziasm la apelul către dezarmare al lui Gorbaciov, însă era de părere că orice acord între Est și Vest depinde de propunerile ambelor părți. Această declarație îl critica, implicit, pe Gorbaciov, de vreme ce Moscova respinsese recent ultima propunere a lui Reagan, fără a oferi o alternativă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
descriau convorbirea ca fiind "prietenească și sinceră" și precizau și existența unor diferențe de opinie. Unul din lucrurile care îl deranjau pe liderul sovietic era falsa impresie a președintelui român că Moscova nu se grăbește deloc să ia inițiativa în privința dezarmării 2371. Cei doi au discutat, de asemenea, despre problemele economice, fără a oferi și soluții. Unul din principalele subiecte de discuție a fost reticența României în ceea ce privește încheierea unui acord bilateral pe termen lung cu Moscova, de cooperare tehnologică și economică
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
conferință de presă după întîlnirea de la Atlanticul de Nord și declarația este îndeobște numită Charta Atlanticului. Aceasta conține opt puncte importante, privind: susținerea de către ambele țări a principiilor autodeterminării, plebiscitele pentru modificări teritoriale, libertatea comerțului, prosperitatea economică, libertatea navigației și dezarmarea mondială și anticiparea, de către ambele țări, a distrugerii nazismului. Joseph Harrington, Masters of War, Makers of Peace, Copley Publishing Group, Littleton, MA, 1987, p. 151. Sovieticii au acceptat Charta Atlanticului prin ambasadorul lor de la Londra, Ivan Maisky. Herbert Feis, Churchill
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Bandung (1955, în Indonezia) unde au participat 29 de țări africane și asiatice. Rezoluția adoptată prevedea următoarele principii: dreptul popoarelor de a dispune de propria soartă, egalitatea tuturor națiunilor, neintervenția în treburile interne ale altor state, rezolvarea conflictelor pe cale pașnică, dezarmarea. În relațiile internaționale, tinerele state au optat pentru neutralitate, concretizată în mișcarea de nealiniere, refuzând aderarea la blocurile militare. Această conferință a proclamat nașterea Lumii a Treia. o în anul 1960, O.N.U. a adoptat Rezoluția 1514 prin care
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
și înconjurată de dușmani. Singura soluție era încheierea păcii separate cu Puterile Centrale. România a semnat armistițiul de la Focșani la 26 noiembrie 1917. Între timp, au continuat agitațiile bolșevice, provocând jafuri și distrugeri. Din cauza acestor distrugeri, guvernul român a decis dezarmarea militarilor ruși. Drept urmare, guvernul rus a decis arestarea lui Constantin Diamandy, reprezentantul român în Rusia (3 decembrie 1917), ruperea relațiilor diplomatice cu România și confiscarea tezaurului trimis în Rusia la sfârșitul anului 1916 (13 ianuarie 1918). Tratatul de pace de la
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]