3,503 matches
-
care opera goetheeană constituia o summa. "Totuși, în timp ce Grecia lui Goethe era "un teritoriu civilizat în măsură să-l reflecte pe Sofocle", opera lui Böcklin tinde să reflecte spiritul grec al perioadei arhaice"68. Într-adevăr, perspectiva goetheeană care împrumută dezideratele Aufklärung-ului transpare într-o reevalaure a tragediei antice în interpretarea pe care o dă unui personaj tragic precum Ifigenia, în piesa sa Ifigenia în Taurida, caracteristică pentru perioada petrecută la Weimer, între 1775 și 1782. În piesă, rațiunea triumfă asupra
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de basm românesc, Ileana Cosânzeana, personaj pe care criticul Leon Bachelin îl descifra drept un simbol al primăverii. Numele societății artistice devine și numele revistei pe care artiștii grupării o scot la finele secolului XIX. El se regăsește și în dezideratul estetic destul de general al noii mișcări artistice, deziderat formulat de liderul ei "spiritual", Al. Bogdan-Pitești. Arta modernă a secesioniștilor împrumută astfel ceva din frumusețea artei populare, din fantezia basmului, din lirismul baladei, reproiectând în idealul estetizat al idilei civilizația și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
criticul Leon Bachelin îl descifra drept un simbol al primăverii. Numele societății artistice devine și numele revistei pe care artiștii grupării o scot la finele secolului XIX. El se regăsește și în dezideratul estetic destul de general al noii mișcări artistice, deziderat formulat de liderul ei "spiritual", Al. Bogdan-Pitești. Arta modernă a secesioniștilor împrumută astfel ceva din frumusețea artei populare, din fantezia basmului, din lirismul baladei, reproiectând în idealul estetizat al idilei civilizația și cultura țărănească. Nicolae Grigorescu, pictorul ales drept mentor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
identitară a artei românești publică în 1903 o carte intitulată, Esquisses Roumaines. Littérature, Folklore et Art, unde propune o serie de direcții pentru evoluția artei românești moderne având ca sursă privilegiată folclorul, tradițiile populare. Agenda înființării unei culturi naționale conform dezideratelor romantice așa cum era expusă în programul Daciei Literare este reformulată într-un context european mai bine precizat teoretic și cultural de către criticul francez, care oferă o avantajoasă și avizată privire din afară asupra culturii române. Pentru L. Bachelin, personajele literaturii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care înfățișează o pădure cu copaci stufoși ce lasă să se vadă în depărtare un castel, decor ce nu este interpretat în stilul personajelor. Se distinge încercarea de sinteză a două stiluri, unul desprins din arta bizantină, altul amintind de dezideratele Jugendstil-ului"224. Acestei dicotomii vizând elementul decorativ, Paul Constantinescu îi mai adaugă o alta care poate fi raportată la pictura lui Gustave Moreau și Arnold Böcklin, aceea dintre înclinația romantică și "sentimentul clasicizant". Sub semnul romantismului este recuperat și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artistului confruntându-se cu lumea a culminat în vechiul topos al "singurătății artistului", prima oară prelucrat de romantici cu o nouă renaștere, urmând sfârșitului de secol. Experiența artistului, sau cel puțin așteptarea lui de a fi neînțeles a făcut acest deziderat mai atrăgător"296. Observațiile Annettei Dorgerloh pot fi utilizate, mutatis mutandis și cu privire la pictura română. Nu vom selecta decât câteva exemple, dintre care reprezentativ rămâne cel al pictorului Ștefan Luchian, prin situația specială pe care o imprimă maladia condiției sale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și, în special, a celor trei picturi alegorice, Filozofia, Medicina și Jurisprudența, Schorske este de părere că acest afiș conține un mesaj subversiv, prin care tocmai legitimitatea rațiunii este pusă în discuție, în timp ce forțele obscure ale subconștientului sunt eliberate. Printre dezideratele clare ale Secession-ului se află și acela de a scoate arta vieneză de sub climatul unui provincialism aflat sub jurisdicția artei academice și sincronizarea cu noile curente în arta europeană. Scopul noii societăți era și unul educativ, familiarizarea publicului vienez
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cele expuse la Salonul Oficial sau la "Cercul Artistic". În martie 1903, cu o nouă expoziție, artiștii beneficiază, așa cum se întâmplase în cadrul expoziției societății "Ileana", de susținerea lui Nicolae Grigorescu, prezent cu două lucrări. Meritul esențial al acestei societăți artistice, deziderat rămas nerealizat în cadrul societății "Ileana", constă în participarea colectivă a membrilor ei la expoziții în străinătate. Pe cale de consecință, societatea achiziționează noi membri, printre care Cecilia Cuțescu- Kuntzer, devenită foarte curând Storck, prin căsătoria cu sculptorul Frederic Storck, gravorul Gabriel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la Institutul de Arte Grafice Carol Göbl din București, numerele 1, 2, 3-4, iar ultimul număr este scos la Stabilimentul de Arte Grafice Albert Baer. Directorul și proprietarul revistei, Alexandru Bogdan-Pitești, acordă o foarte mare importanță calității grafice a revistei, deziderat anunțat programatic, și anume ca revista să fie nu numai o publicație destinată exclusiv artei, dar să constituie în sine un obiect de artă. Are prețul stabilit nu doar în monedă românească, 2,50 lei în țară și 3,50
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
secolului XX în România. Articolul lui Ion C. Bacalbașa, cel care deschide primul număr, nu reprezintă un manifest propriu-zis, nu conține un program bine structurat, vehiculând o serie de generalități. El configurează, mai degrabă, o atitudine, reluând o parte din dezideratele secesioniste, prezentate în manifestul propriu-zis de la Salonul Independenților din 1896. Argumentele lui I. Bacalbașa constau în afirmarea necesității dezvoltării artelor frumoase, a unui gust educat, a promovării tinerilor artiști și a noilor direcții din arta europeană. Din acest punct de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ilustrațiile moderne"500. Reluând tezele enunțate de Ion C. Bacalbașa privitoare la noua grupare a Independenților, Alexandru Bogdan-Pitești face o precizare extrem de importantă, în genere trecută cu vederea, evidențiind nu numai preocuparea pentru "cultul frumosului", dar și estetismul subiacent acestui deziderat. El intenționează să facă din revistă nu doar un mijloc de vulgarizare a artei moderne contemporane occidentale și românești, dar și un obiect estetic, un obiect de artă, prin excelență unic, ca și unicatele ce vor fi publicate numai în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
său de fildeș. Altfel, pictorul era asociat cu salonul rozacrucean péladanesc, realizând, în 1891, frontispiciul pentru eseul semi-autobiografic al lui Sar Péladan, Androginul (1891), și unul dintre cele mai reușite protrete ale maestrului. Ion Duican (Bogdan-Pitești) îl citează, subliniind dincolo de dezideratul umanist al pictorului, importanța artei vizuale ca mijloc de comunicare. Mesajul era adresat revistei și colaboratorilor ei: "A face să intre un pic de frumusețe în viața cea mai umilă, înseamnă să servești umanitatea. Omul privește înainte de a se exprima
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fiecare generație. Multe eforturi individuale nu ar fi recompensate dacă acele însușiri prețioase care sunt dobândite de indivizi nu ar putea fi transmise urmașilor lor. Toate aceste observații pot să fie pertinente. Doar că știința pornește de la fapte, nu de la deziderate. Pe de altă parte, este adevărat că Darwin însuși a făcut uneori remarci care au putut fi utilizate de neolamarckiști. În revizuirile aduse Originii speciilor, în ediții succesive publicate în timpul vieții sale, Darwin a atribuit un rol tot mai mare
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cu atitudine mic-burgheză” ș.a. Tot la această ședință de constituire s-a mai discutat despre „necesitatea unui local propriu” precum și despre „înființarea imediată a unei școli de cadre sau mai bine zis de inițiere în doctrina Marxisto-Leninistă”. După stabilirea acestor deziderate urgente, „adunarea constituantă” s-a întrunit în ședință și a doua zi, 4 noiembrie 1944, ocazie cu care s-a trecut la „... formarea primelor două grupe UTC”. Iată-le componența și lăsăm la judecata cititorului compoziția etnică a acestora: „Grupa
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Petru Bighiu, a cărui semnătură o regăsim la sfârșitul documentului de față din care vom extrage câteva pasaje relevante ce demonstrează graba cu care comuniștii, mai tineri sau mai vârstnici, urmăreau acapararea puterii supreme și definitive în România, iar acest deziderat fusese ridicat la rang de politică de stat în toate țările căzute sub cizma bolșevică. Tov. Bighiu, de-acum „veteran” al mărețelor bătălii politice la care participase și pe care le condusese, începuse să o ia razna cu vestita limbă
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
era „suferend” de picioare. Demn de remarcat din documentul din care am citat este angajamentul vechiului-noului secretar de partid care nu a uitat să spună că „...voi lupta cu tăte puterile mele pentru izbânda socializmului”. N-a apucat, desigur, acest deziderat așa cum nu l-am apucat nici noi, cei mai tineri. c. „Partidul nostru a pus în fața Organizaței de Baza sarcena de a lupta ... Fragmentul din subtitlu reprezintă prima frază din darea de seamă scrisă de tov. „ d. Nici chirceștenii nu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
scriind: „...astfel de sisteme denotă o lipsă totală de caracter și dăunează prestigiului administrației românești (subl.ns.), care mai ales în aceste vremuri grele, trebuie să facă dovada unui deosebit simț al datoriei (...)”. Se vor fi conformat funcționarii statului acestor deziderate? După cum se știe, răspunsul este un mare NU! l. Premilitari români și evrei la muncă Spre deosebire de Primul Război Mondial când în armata română au fost mobilizați și rezerviști evrei, din care mulți au și căzut eroic în lupte, Ion Antonescu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Capitolul 5 Regionarea politico-geografică și geopolitică a spațiului arab 5.1. Principii, criterii și parametri de regionare Individualizarea unităților teritoriale suprastatale cu trăsături de comuniune ale genezei, evoluției și caracteristicilor diferitelor elemente ale cadrului politico geografic, reprezintă unul dintre dezideratele întreprinderii de față și presupune aplicarea unui set de principii, criterii și proceduri de lucru, menite a conduce la configurarea proiectului tipologic și taxonomic de bonitare a spațiului politico-geografic arab. A. Principiile de regionare Stabilirea unităților politico-geografice regionale pe baza
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
și imperative socio economice de la începutul perioadei interbelice. Fără nicio îndoială, anii ’20 din secolul al XX-lea au reprezentat un moment important în procesul de modernizare și democratizare a societății românești. Totuși, cel puțin la nivel de principii și deziderate, întreaga legislație reformatoare din anii ’20 a fost proiectată în perioada de dinainte de 1918. Programul electoral pe baza căruia P.N.L. a preluat puterea guvernamentală în anul 1914 cuprindea promisiunea legiferării votului universal și a reformei agrare, primul pas în acest
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
al României, explică suficient de bine acest fenomen. Deși a primit - încă din ianuarie 1925 - toate aprobările necesare, proiectul cartierului de S-V (cunoscut și sub denumirea de cartierul Eroiloră a rămas până la sfârșitul perioadei interbelice doar la stadiul de deziderat. Astfel, Bacăul va rămâne în istorie drept unul din puținele orașe din România în care foștii combatanți din Primul Război Mondial nu au fost împroprietăriți cu loturi pentru construcția caselor. Până în noiembrie 1941, singurul militar băcăuan ce a beneficiat de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și unele ziare britanice, „pe Siret soldatul român a salvat întregul front oriental”. Totuși, raza de speranță din vara anului 1917 a fost de scurtă durată, iar încheierea armistițiului de la Focșani și, apoi, a păcii de la București au întunecat orizontul dezideratului național. După cum este știut, pe 7 mai 1918 România a semnat cu Puterile Centrale un umilitor Tratat de Pace (Buftea-București). Dincolo de stipulațiile de natură politică, economică sau teritorială, tratatul conținea și importante referiri la statutul juridic al minorităților etnice din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
internațional favorabil, Marea Unire din 1 decembrie 1918 rămâne până astăzi, cea mai emblematică realizare a Națiunii Române, un punct de reper fundamental al destinului românesc, în jurul căruia gravitează trecutul, prezentul și viitorul statului în care trăim. La realizarea acestui deziderat național, Moldova - singurul teritoriu administrat fără întrerupere de români - și-a adus o contribuție esențială. Dincolo de faptul că aici au fost organizate rezistența militară și salvarea statalității românești, regiunea de la est de Carpați va rămâne în istorie și ca centru
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din Bacău a fost menținut numai până la sfârșitul anului 1907. Sfârșitul celei de-a doua decade a secolului XX a fost puternic marcat de legislația socio economică reformatoare inițiată de guvernul liberal. Noua lege electorală, ce prevedea introducerea votului universal - deziderat conținut de toate actele de Unire -, precum și legea privind exproprierea pământului moșieresc și trecerea lui în proprietate țărănească (decretul lege nr. 3.681 din 14 decembrie 1918) au generat în rândul majorității românilor așteptări dintre cele mai optimiste. În ziua
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
teatral (clucerul Alecu Vilner, Vasile Alecsandri, Mihai Climescu, Costache Radu), o bogată și apreciată dramaturgie (Vasile Alecsandri, Ion Luca, Costache Radu) -, Bacăul perioadei burghezo-moșierești nu a putut genera și susține o astfel de instituție culturală. În cele din urmă, acest deziderat avea să prindă contur la 1 august 1948, prin transferarea Teatrului Poporului din Iași, împreună cu o parte a personalului său artistic (actorii Ion Niculescu-Brună, Florin Gheuca, B. Fălticineanu, L. Cornaciu, Flavius Constantinescu ș.a.ă, în urbea lui Bacovia. Evenimentul a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
constitui un prim fond pentru deschiderea cantinei ce se va deschide (sic!, repetiția nu ne aparține!, n.a.) în cel mai scurt timp”. În urma cercetărilor noastre, nu am găsit prin arhiva CDE informația ce ne-ar fi făcut să credem că dezideratul organizației evreiești s-a realizat, cu toate că, potrivit unei legi de-a yankeului Murphy (orice început bun are un final prost), numita „secție femenină (sic!, n.a.)”, a înființat la data de 21 octombrie, același an, o sub secție numită „asistență socială
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]