2,118 matches
-
p. 147) care l-a tălmăcit pe Eminescu în limba franceză, îi scrie după o jumătate de veac: "se poate locui în limba română, oriunde, chiar la Paris, se poate trăi prin Eminescu", dar, în același timp, are clipe de deznădejde, departe de Fălticenii în care s-a născut și a copilărit: "Mă simt singur și pentru că sunt într-o țară străină... foarte străină!!! (adică în Franța, "patria strămoșilor")... când îmi aduc aminte de țară, care a fost a mea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Motănicăi, chiar așa ți-a dat mătușica prin cap să-l botezi? Și ea, că-i o bestie! E o bestie! O fi, murmur, să-l ia dracu’ cu tot neamu’... Mi l-a luat pe Laur! Și hohotul de deznădejde dezechilibrează motanul care sare pe dușumea și se Întoarce numaidecât În poala ei, e o bestie, e o bestie e o bestie... Răgușeala ei acoperă mieunatul jalnic, eu i l-am dat, Dumnezeule, eu i l-am dat! Știam, mătușică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu banii? Doar alaltăieri Îi arătase Andrei, când Îi dăduse de târguială, și-avea un ditamai teancu’ de sute, cât s-o ducem Împreună aicea ani de zile-n pace și bucurie și voie bună, mmmââââ-aimmâî pierdutâââmmm?! Pepino mugea pradă deznădejdii. Suferea și el alături de noi, măcar că văr-su habar n-avea și nu-l durea nicăieri de necazul și durerea noastră. Ar fi trebuit totuși să spună și el ceva, bunăoară că-i greu, știm și vedem și noi și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Laur privea În Întuneric spre mare spunându-mi ce bine-i că suntem iarăși Împreună. Jelania sacadată a valurilor se destrăma Într-un fundal tot mai Îndepărtat, acoperit cu ritmul ce zguduia boxa de pe tejgheaua barului cu gemetele precipitate de deznădejde ale lui Michael Jackson, irupând ca un contrapunct visceral al năzuințelor noastre. Presimte el că o să meargă sezonul până-n septembrie Încolo, și la fel presimțeam și eu În timp ce pândeam contrapunctul zgomotului de sticlă spartă din mijlocul melodiei. Se duse să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
economic, social și politic. Ecourile acestor transformări s-au resimțit mai ales la nivelul vieții subiectului individual, al valorilor lui și al modului în care acesta își percepe existența în noua realitate care se construiește. Speranțele și dezamăgirile, încrederea și deznădejdea, bucuria și tristețea au fost doar cîteva dintre trăirile care au tulburat viața de zi cu zi a românului din perioada tranziției. Modul în care subiecții individuali înțeleg și caută semnificația în viață este foarte diferit. Chiar dacă împlinirea în viață
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a Închirierii și, În cele din urmă, haosul mutării În noua casă. Chiar dacă noua casă Înseamnă cea de alături, construită identic. D. Georgescu și d. Marinescu locuiesc la nr. 7 și, respectiv, la 7-bis pe aceeași stradă. Casele lor, spre deznădejdea consoartelor, au rămas neînchiriate. Și, cum seara „fiecare găsea pe consoarta sa așa supărată, așa, cum să zic, fără chef, că nici bucățică nu punea femeia În gură” (s.n.), d. Georgescu și d. Marinescu hotărăsc să se mute: „d. Georgescu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
gândește-te că cel suferind este dezarmat, fără putere și are nevoie de ajutorul și îngrijirea ta. 5. Să nu umilești niciodată pe bolnav, care și așa e umilit de boala lui. Oricare ar fi boala să nu pronunți cuvântul deznădejdii. Să nu distrugi la nici-un bolnav iluzia vindecării, chiar dacă ar fi vorba de un muribund. Sunt oameni care au nevoie să-i întovărășești până la ultima lor clipă pentru a nu-i lăsa să ghicească sfârșitul. 6. Să nu uiți niciodată
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
București, Editura Humanitas. Trăsnea, Ovidiu (1984), "Anticomunismul în ideologia și practica imperialismului contemporan", în Cazacu, Aculin, (coord.), Curente de idei și confruntări de opinii în lumea contemporană, București, Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist, pp. 49-64. Treptow, Kurt (2001), "Iarna deznădejdii: Jan Palach și eșecul "Primăverii de la Praga"", în Rusan, Romulus (ed.), Anii 1961-1972: țările Europei de Est între speranțele reformei și realitatea stagnării, București, Fundația Academia Civică, pp. 760-776. Triska, Jan (1980), "Eurocommunism and the decline of proletarian internationalism", în
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
un grup de salariați, cu un camion, pe la unele comunități din satele de unde se făceau evacuări. Am apelat la ajutorul lui, relatându-i cele Întâmplate părinților mei și dorința mea de a-i ajuta cu ceva haine și alimente. Văzând deznădejdea mea, a acceptat să plec cu ei, dar pe propria mea răspundere, deoarece eu nu aveam, ca și ceilalți, autorizație. Primul popas era chiar la Vindiceni, guvernat de Mocanu. Ajunși la Vindiceni, ne-a Întâmpinat chiar plutonierul, adresându-i-se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ce li s-a Întâmplat părinților mei și cred că am reușit să-l impresionez prin lacrimile mele de durere, disperare, umilință, deoarece mi-a dat o autorizație ca să ajung la Vindiceni. Probabil că orice om ajuns la starea de deznădejde În care eram eu nu se mai gândește la consecințele acțiunilor sale. Așa eram eu când m-am urcat În trenul ticsit de fasciști, ca să ajung la Vindiceni. M-am așezat lângă niște fete localnice, am vorbit cu ele tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
termen pe care l-a folosit de cinci ori. „Nu voi enumera aici situațiile În care am fost umiliți“, a spus Mahathir. „Singura noastră reacție este mânia crescândă. Iar oamenii mânioși nu pot gândi limpede. Există astăzi un sentiment de deznădejde În țările musulmane și În rândul popoarelor musulmane. Ele au sentimentul că nu pot face nimic cum trebuie...“. Această umilință reprezintă cheia problemei. Am fost Întotdeauna de părere că terorismul nu este generat de lipsa de bani. Terorismul proliferează pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
puțin la cel spiritual propriu-zis. Singură cartea lui Dumitru G. Bordeianu, Mărturisiri din mlaștina disperării, atacă o problematică specială, și anume: consecințele căderii din har a luptătorului creștin-legionar, incapabil să depășească la un moment dat ultimul stadiu al suferinței - mlaștina deznădejdii. Iar cartea lui Nicolae Popescu Vorkuta, Un legionar dincolo de cercul polar, retipărită cu numele Crez și adevăr, ne pune în față miracolul supraviețuirii prin credință în gulagul sovietic. Cartea lui Dumitru Bacu încearcă o analiză a Fenomenului Pitești din punct
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
muncit de gândul claustrării, al foamei și terorii, alarmat de situația celor din familie. Unii aveau atitudini protestatare, uneori cutezătoare, expunându-se la sancțiuni care au dus chiar la moarte. Alții, neancorându-și întreaga ființă în Dumnezeu, au căzut în deznădejde și s-au prăbușit sufletește, învinuindu-L chiar pe Dumnezeu de nenorocirea în care se află. Cutezătorii s-au aruncat sub securea călăului deznădăjduiți, iar „călăul” i-a primit în brațe deja morți. Activitatea de studiu, meditație și viață duhovnicească
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
acele subțiri reproșuri cu timpul îți adormi trezvia - cum numesc Sfinții Părinți această formă de vigilență spirituală - și pentru alte fapte mai grave și mai greu de îndreptat. Dar trebuie menținut un echilibru fiindcă poți cădea în ipocrizie sau în deznădejde. Simțirea minții, de care Sfinții Părinți fac foarte mult caz când este vorba de scrutarea aspectelor duhovnicești, trebuie să funcționeze totdeauna ca o balanță sensibilă, vizând finalitatea actului pe care-l săvârșești. Dacă nu ai ca finalitate apropierea și integrărea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și copiilor mei că i-am văzut înainte de a muri. La puțin timp, Maromet a venit cu alți 20 de milițieni, înarmați cu cârlige de pompieri și lanțuri lungi care aveau la capăt bile negre. Am citit pe fața parlagiului deznădejdea înfrângerii. Dar pentru el, ori viu, ori mort, era totuna. Lupta a durat mai bine de o oră. Nu-mi închipuisem vreodată că voi asista la o asemenea luptă. Cu o putere și o dexteritate inimaginabilă, cercevelele ferestrelor zburau în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
nimeni bun, să nu mai fie buni și răi, să nu mai fie libertatea alegerii între bine și rău, ci ca să fie doar răul pe toată fața pământului. Să nu fie speranță de bine, de salvare, nici măcar după moarte; doar deznădejde și acceptarea sancțiunii morții atotputernice peste toți și peste toate. „Dar credința mea îmi spune/ că mult nu va zăbovi,/ printr-o tainică minune/ Crucea tot va birui!”, auzeam în surdină, în suflet. Ce simplă e sfințenia credinței! În toiul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
o dorință: să plece acasă. Groaznica iarnă 1916-1917 a căzut ca un blestem asupra satelor Moldovei, izolînd chiar și în Iași, familie de familie, partidele adverse unele de altele și mediul rural de orașe. Sub pătura de zăpadă colcăiau mizeria, deznădejdea, zădărnicia și o devastatoare epidemie de tifos. Situația era dramatică: un milion și jumătate de refugiați, un milion de soldați ruși; penurie de alimente și locuințe, lipsă de combustibil și 100.000 de morți de tifos. Elita bucureșteană (membrii Regimului
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
tine, așa cum n-am mai făcut pentru nici un alt bărbat. Am obținut promisiunea ta și am s-o țin cu dinții, am s-o folosesc chiar dacă nu-mi va servi la altceva decât ca să-ți sfărâm viața în ruină și deznădejde. M-am ridicat brusc de pe scaun, iar ea s-a încordat. Și și-a înălțat mâinile scânteietoare ca pe niște labe cu gheare. Arăta ca o balerină în rolul unei pisici. — Ascultă-mă, frumusețe cu ochi sașii, e târziu, înapoiază
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
orice simț al bucuriei de viață. În toți acești ani, Hartley fusese o captivă. Poate că, la început, se gândise să evadeze; dar, treptat, căzuse, așa cum se întâmplă cu multe dintre femeile izolate și tiranizate, într-un soi de crescândă deznădejde. Mai bine să nu lupți, să nu speri. Șocul revederii cu mine trebuie să fi fost imens. Desigur, atunci când o recunoscusem eu, trebuie să se fi obișnuit, în parte, cu ideea. Comportamentul ei negativ, speriat, era foarte lesne de înțeles
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
m-am încâlcit în șiragurile perdelei de mărgele și am coborât scara în salturi. Am străbătut gâfâind holul și ajuns în pragul ușii din față aproape că am căzut, de parcă aș fi pătruns într-un nor gros de neputință și deznădejde, care mă vlăguia până la leșin. Îl auzeam pe James coborând scările în urma mea. Se părea că se întâmplase ceva cumplit pe drum. Prima persoană pe care am văzut-o a fost Peregrine, în picioare lângă mașina lui Gilbert, privind în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Acea obsesie fusese într-adevăr o consolare, pentru că îmi putusem arunca întreaga vină în spinarea lui Ben. Nebunia asta trecuse, dar fără să plase în urmă-i o suferință mai purificată sau mai rațională. Povara mea de vină și de deznădejde era constantă, fusese doar redistribuită. Noi viziuni de amărăciune se deschideam înainte-mi. Omorâsem copilul lui Hartley, mă insinuasem, dintr-un capriciu, în viața ei și-i răpisem binefacerea ei, care-i aparținuse într-un fel în care niciodată nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
articolul posesiv-genitival sau adjectival-demonstrativ, factor al substantivizării, poartă și marca de caz, care rămâne unica pentru întreaga sintagmă: „Când însera, soseau cei de la rampă.” (E. Barbu, 15), „Cei dinăuntru priveau speriați la mulțimea acestor muieri, pe fețele cărora se citeau deznădejdea și foamea.” (E. Barbu, 162), „A lui Matei i-a înnodat buricul, legându-i-l cu sfoară roșie.” (E. Barbu, 107) Când se realizează prin pronume relative, datorită dublei funcții a acestor pronume, subiectul se poate situa și în celelalte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
concesive ipotetice; intervenția factorului care ar putea declanșa sau împiedica acțiunea verbului-predicat este ipotetică iar, dacă ar deveni reală, ar rămâne fără consecințe asupra desfășurării acțiunii verbale: „- Bădie, zise ea cu un fel de durere în glas și cu o deznădejde galeșă în ochi, chiar dac-aș voi să râd, n-am să pot, orice rugăminte mi-ai face.” (C. Hogaș, 167), „Căci de piatră de-ar fi, încă s-a încălzi de-atât amor.” (M. Eminescu, I, 162) Tipuri structuraletc
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la biruința, căci poate între acești bolnavi se ascunde un nou Iov” a grăit Grigore Cuvantatorul-de-Dumnezeu; noi laudandu-L pe Dumnezeu Care încununează răbdarea celor ce ce duc fără cârtire crucea bolii și Care îi ridică pe cei căzuți în deznădejde, Îi cântam: Aliluia! Icosul al 2 lea Doamne, Iisuse Hristoase, Cel Ce ai spus că până și perii capului ne sunt numărați, Care nu lași să vină asupra noastra dureri și necazuri mai mari decât putem duce, care odată cu încercările
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
odată cu încercările ne trimiți și puterea de a le face față, Cel Ce vezi că de multe ori slăbiciunea firii noastre ne împiedică să simțim ajutorul Tău, primește și puțină noastră rugăciune: Iisuse, Care dai celor ce poartă crucea bolii deznădejdea în puterea Ta și nu în puterile firii, miluieste-ne; Iisuse, Care celor ispitiți le dăruiești mucenicească răbdare, ca să nu hulească numele Tău, miluieste-ne; Iisuse, ca să ne învrednicim de cunună și nu de osânda, miluieste-ne; Iisuse, Cel Ce
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]