3,820 matches
-
regim capitalurile nu vor putea să se formeze. Vor fi rare, scumpe, concentrate. Asta înseamnă că salariile vor scădea și că inegalitatea va săpa, între clasele sociale, o prăpastie din ce în ce mai adâncă. Finanțele publice nu vor întârzia să ajungă la o dezordine completă. Cum ar putea oare sta lucrurile altfel când statul este însărcinat să furnizeze totul tuturor? Poporul va fi zdrobit de impozite; se va face împrumut peste împrumut; după ce s-a epuizat prezentul vom devora viitorul. În sfârșit, cum va
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mine pe suprafața țării. Nu vă va asculta, mi se răspunde, căci dacă vă va asculta asta ar însemna Comunism și el se păzește să uite că misiunea sa este de a garanta proprietățile, nu de a le nivela. Ce dezordine, ce confuzie în fapte! Și cum ați vrea dumneavoastră să nu rezulte din aceasta dezordine și confuzie în idei? Veți combate mult și bine Comunismul; atât timp cât veți fi văzut menajându-l, cocoloșindu-l, mângâindu-l în această parte a legislației
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
asculta asta ar însemna Comunism și el se păzește să uite că misiunea sa este de a garanta proprietățile, nu de a le nivela. Ce dezordine, ce confuzie în fapte! Și cum ați vrea dumneavoastră să nu rezulte din aceasta dezordine și confuzie în idei? Veți combate mult și bine Comunismul; atât timp cât veți fi văzut menajându-l, cocoloșindu-l, mângâindu-l în această parte a legislației pe care a invadat-o, eforturile dumneavoastră vor fi în van. Este un șarpe care
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nefericire Bastiat nu urmează întotdeauna, în executarea unei opere atât de frumoase, calea pe care i-au trasat-o maeștrii științei. Crezând că identifică în teoria lui Malthus privind populația și în teoria lui Ricardo privind renta disonanțe care creau dezordine în armonia legilor sociale, el se apucă să detroneze aceste două teorii fundamentale ale economiei politice. Tentativă supărătoare și în care a avut ghinionul de a fi devansat de socialiști, fără a vorbi de domnul Carey. Cititorii noștri au putut
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
emoția este un "mod" de existență a conștiinței. Emoția este o realitate umană care se asu-mă pe ea însăși și se dirijează către lume. Emoția semnifică întregul conștiinței, întregul realității umane, ea nu este un accident. Emoția nu este o dezordine psihofiziologică. Este o formă organizată a existenței umane. Psihologia trebuie să examineze fenomenele, evenimentele psihice în măsura în care ele sunt semnificații. Psihologia va examina conștiința, va căuta să sesizeze și să fixeze esența fenomenelor. O emoție trimite la ceea ce semnifică, deci în
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
sau pe care s-o știu mai puțin. N-am găsit. Ăsta e dezavantajul când scrii cărți mici. Lăsând gluma deoparte, m întreb dacă "bolile" mele le vor spune ceva psihiatrilor. Nu în linie terapeutică, pentru că sânt boli constituționale, sânt dezordini fecunde, care fac să existe omul, istoria și ființa însăși. Și totuși, "todetita" explică prin excelență isteria femeii, nevroza născută în marginea crispării, fixării pe ceva de ordin individual ("omul meu", "căminul meu" etc.). "Catholita" explică situația celor care vin
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Occidentul în schimb încearcă să o trezească. Și o trezește prin cultură. Cultura, cu discreția și nedeterminarea ei, trezește, nu predă. Or, acum vin și-i spun lui Andrei: cu problema ta de ieri, te afli mai întîi într-o dezordine de principiu. El vrea ca înțelepciunea să-i fie predată. Am început odată, cu el și cu Gabi, Logica lui Hegel. Și după o ședință de Hegel, Andrei mi-a spus: "Nici cu Hegel nu am ce face". Andrei caută
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
îl vede pe Dumnezeu". Andrei însă are îndîrjire. El umblă pe la curțile culturii și întreabă ca un precupeț: "N-aveți ceva pentru mine? Ce-mi puteți da să mă pot mîntui?" Există de aceea la Andrei în primul rând o dezordine a întrebării și încrîncenarea de a cere și de a primi direct. A doua dezordine a lui Andrei este de ordin practic; ea provine din prea marele respect pentru "fratele porc", pentru eul lui: "eu, eu Andrei în trupul și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ca un precupeț: "N-aveți ceva pentru mine? Ce-mi puteți da să mă pot mîntui?" Există de aceea la Andrei în primul rând o dezordine a întrebării și încrîncenarea de a cere și de a primi direct. A doua dezordine a lui Andrei este de ordin practic; ea provine din prea marele respect pentru "fratele porc", pentru eul lui: "eu, eu Andrei în trupul și sufletul meu, vreau să fiu mîntuit". Există însă în viața spiritului o primejdie a voinței
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ca dâra unui reactor, oriunde s-ar afla în casă. Ele se desfășoară mai întîi, vast, pe rafturile care acoperă în întregime peretele din spatele fotoliului în care intelectualul nostru stă așezat la birou. Alte stive de cărți, de obicei în dezordine, se află chiar pe birou, altele, pe jos, în jurul biroului sau peste tot, de jur-împrejurul camerei. Pentru că nu poate să ia cărțile cu el când iese în lume*, de câte ori are prilejul ― și un interviu fil- * Și totuși. Am văzut cândva un
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Pașa au luat după o sângeroasă luptă de trei oare întăriturile de la Trubarevo, cele din urmă poziții sârbești pe malul stâng al Moravei. Telegrame din aceeași sorginte spun că retragerea sârbilor peste pod a fost iregulară, semănând cu fuga în dezordine, că mulți ostași s-ar fi înecat în Morava, că restul s-a {EminescuOpIX 237} retras spre Deligrad și că victoria turcilor și pierderile sârbilor sunt mari. Între altele sârbii să fi pierdut 6 tunuri, din care 2 de calibru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lor nu putem trece. Ce fel! Domnule redactor, țara noastră, renumită pentru toleranța și ospitalitatea ei, deschisă totor opiniunilor, totor credințelor să se închiză onorabilităților cari vor să o viziteze ca vecini amici, fără nici o ură, fără nici un spirit de dezordine, pentru că aceștia nu se închină panslavismului și arată simpatie reformelor liberali în Orient, simpatie bunului nostru suzeran, cu care suntem în cei mai buni termini, cu cari tractatele și voința națională cere să fim amici? Noi credem că acești nobili
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
amici? Noi credem că acești nobili pelerini ar fi putut trece prin Moscova și Petersburg fără să li se facă insulta ce li se face în România de către un jurnal bine născut, bine crescut, serios și conservator, inamic, al oricării dezordine. Treceți fără sfială, buni vecini, cu credințele voastre, cu opiniunile voastre, prin România, prin capitala ei; opriți în primul hotel, mergeți în uniformele voastre în theatrul cel mare și fiți bine încredințați că nu se va găsi un singur june
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Incertitudinea a dispărut când turcii, urmând tactica lor de la Plevna, prin care au dizlocat armata rusă, au luat deodată ofensiva. Osman Pașa venise în persoană și, cu o înaintare repede din valea Cirnetei, a început să vâneze pe rușii în dezordine. Pierderea rușilor se calculează la 1000 oameni. Pierderea turcilor e mai mică, fiind ei în defensivă. De la prinși s-a aflat că marele duce Nicolaie conduce în persoană operațiunile contra lui Osman Pașa. [3 august 1877] AUSTRO-UNGARIA ["DIN TRANSILVANIA AFLĂM
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
începutul anilor 1960 la o medie actuală care se învârte în jurul cifrei de patru milioane, dintre care o mare parte clasate fără cercetare. Constatarea este valabilă și în Statele Unite sau Canada. Victimele acestor infracțiuni netratate rămân cu o impresie de dezordine și violență într-o lume prost reglementată. Modelul psihosociologic al insecurității ca "fantasmă" este așadar pus la îndoială: departe de a fi o îngrijorare nejustificată într-o perioadă de rarefiere a criminalității (Chesnais, 1981; Dulong, 1983), insecuritatea este legată de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mai desemneze decât această retragere în sine și consecințele ei, primește o altă accepție, fiind încărcat cu un plural care a făcut furori: incivilitățile. După Roché (1993, p. 109, p. 142), incivilitățile sunt fapte care nu sunt numaidecât penalizabile, ci "dezordini în comun" care însă, chiar în formele cele mai anodine, sunt intolerabile prin sentimentul de non-respect pe care-l induc persoanei care suferă de pe urma lor. Prin incivilitate Roché înțelege "o gamă largă de fapte, de la grosolănia copiilor la vandalism, trecând
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
conformiste din modelul "fantasmei insecurității" nu înseamnă că trebuie să considerăm orice reprezentare a violenței străină de o posibilă exagerare; am ilustrat abundent acest lucru în primul capitol al cărții. Utilizarea excesivă a noțiunii de incivilitate antrenează o supracalificare a dezordinilor sau indisciplinelor, accentuându-se totodată în direcția unui culturalism xenofob. Incivilitatea este într-adevăr gândită sub forma unei înfruntări între "barbari" și "civilizați", în care "necivilizații" s-ar împotrivi luminilor rațiunii și l-ar reprezenta pe "celălalt", adesea provenit din
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
s-au dat în sfera publică. Se adresează înțelepciunii populare și poate alimenta discursul politic prin înțelegerea nemijlocită pe care o degajă. O dată în plus, se maschează ceea ce spun cu adevărat cercetările despre incivilitate. Ideea nu-i că unei singure dezordini îi corespunde numaidecât o derivă spre infracțiune și că totul trebuie reprimat (de altfel, textul original pune metafora la plural, e vorba de geamuri sparte: broken windows). Ideea este că acumularea unor dezordini repetate va antrena o abandonare al spațiului
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
incivilitate. Ideea nu-i că unei singure dezordini îi corespunde numaidecât o derivă spre infracțiune și că totul trebuie reprimat (de altfel, textul original pune metafora la plural, e vorba de geamuri sparte: broken windows). Ideea este că acumularea unor dezordini repetate va antrena o abandonare al spațiului public de către comunitate. Metafora inițială pleda pentru o poliție de proximitate care să cunoască bine cartierul și locuitorii, în locul unei poliții cu girofar, spectaculoasă și inutilă. Ne putem întreba dacă e bine să
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
face față unui eveniment precis, ceea ce acum numim în mod comun capacitatea lui de reziliență. Astfel, Rutter (1985), unul dintre marii specialiști ai acestei abordări, își intitula încă din 1985 unul dintre articole "Reziliența față de adversitate: factorii de protecție împotriva dezordinilor mintale". Tocmai măsurând ceea ce poate "prezice" vulnerabilitatea (adică probabilitatea cea mai mare de a dezvolta tulburări), această abordare arată non-fatalitatea acestei vulnerabilități, demonstrează reziliența. În orice caz, potrivit aceluiași Rutter (loc. cit.), prezența unui singur factor nu mărește probabilitatea unor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
protectori). Prin urmare, abordarea aceasta, deși necesară, nu poate fi suficientă pentru a analiza problema violenței în școală, care nu se poate reduce doar la tulburările de comportament ajunge să ne gândim la violența adulților sau la fenomene de tipul dezordinii colective. Pe de altă parte, subestimând adesea rolul școlii înseși, exercitat prin organizarea și actele ei pedagogice, multe dintre modelele dezvoltate riscă să limiteze analiza și acțiunea la dorința de a schimba conduitele elevilor. Analiza contextuală, care ține cont de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
putea considera aici că teoria "asocierii diferențiale", bine cunoscută în criminologie (Cusson, 2000), este o explicație suficientă. În mare, această teorie s-ar putea rezuma prin proverbul: Cine se aseamănă se adună". Altfel spus, elevii care cauzează cel mai des dezordine se asociază mai frecvent între ei. Prin urmare, sunt mai frecvent victime fiindcă duc o viață mai riscantă și sunt loviți tocmai fiindcă, în fond, sunt mai obraznici. Doar că, în acest caz, explicația nu ține. Se pare că există
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
favorizate (4%, față de 0,5%). Într-o primă fază, s-ar părea așadar că rezultatele noastre confirmă concepția care desemnează, cel puțin în școlile sensibile, un grup restrâns de elevi, de ordinul a 4-5% dintr-o școală, ca responsabil pentru dezordine și violență, ceea ce ar oferi un argument cu greutate politicilor de excludere și psihiatrizării perturbatorilor. Cum rezultatele noastre dovedesc totodată că factorii sociali sunt preponderenți, ele ar putea să alimenteze și ideea stigmatizantă a "claselor periculoase" sau să întărească o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
-o deja mai sus (Gottfredson, loc. cit., p. 71): "Școlile în care corpul didactic și administrația comunică și lucrează împreună pentru a planifica schimbarea și a rezolva problemele au un moral mai bun al cadrelor și se confruntă cu o dezordine mai scăzută. Aceste școli pot asimila, fără îndoială, schimbarea. Școlile în care elevii percep reguli clare, structuri valorizante și sancțiuni lipsite de ambiguitate au parte, de asemenea, de o dezordine redusă. [...] Școlile guvernate de un sistem de valori împărtășite și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
moral mai bun al cadrelor și se confruntă cu o dezordine mai scăzută. Aceste școli pot asimila, fără îndoială, schimbarea. Școlile în care elevii percep reguli clare, structuri valorizante și sancțiuni lipsite de ambiguitate au parte, de asemenea, de o dezordine redusă. [...] Școlile guvernate de un sistem de valori împărtășite și așteptări comune legate de comportament, în care se stabilesc interacțiuni sociale profunde și în care elevii dezvoltă un puternic sentiment de apartenență și impresia că adulții se preocupă ei au
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]