2,549 matches
-
în cazul analiticii, ca atare, prin unele elemente ale sale, iar dialectica indirect, prin indicarea limitelor aplicării formelor a priori ale facultății de cunoaștere în mod transcendent (adică la obiecte proprii, care, astfel, nu pot fi obiecte ale unei experiențe). Dialectica, atâta vreme cât rămâne la un sens foarte general, stabilit de Kant atunci când precizează sarcinile celor două părți ale logicii transcendentale, pare să nu mai aibă un rol normativ dominant, de vreme ce scopul ei este mai degrabă "restrictiv" (de aici și aparența normativă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ea să nu-și impună, prin argumentele aparente (falacioase), judecăți ale sale care au pretenția unor cunoștințe veritabile. Dar în corpusul dialectic porpriu-zis, unde Kant are în vedere aplicarea transcendentă a conceptelor pure ale rațiunii, regăsim funcția propriu-zis normativă a dialecticii. Analitica și dialectica din sistemul logicii transcendentale se arată mai departe, în primul rând, ca mijloace "critice" aflate la îndemâna unui subiect al cunoașterii bine intenționat, care nu dorește nici să greșească din punct de vedere logic atunci când rostește filosofic sau
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
-și impună, prin argumentele aparente (falacioase), judecăți ale sale care au pretenția unor cunoștințe veritabile. Dar în corpusul dialectic porpriu-zis, unde Kant are în vedere aplicarea transcendentă a conceptelor pure ale rațiunii, regăsim funcția propriu-zis normativă a dialecticii. Analitica și dialectica din sistemul logicii transcendentale se arată mai departe, în primul rând, ca mijloace "critice" aflate la îndemâna unui subiect al cunoașterii bine intenționat, care nu dorește nici să greșească din punct de vedere logic atunci când rostește filosofic sau în alt chip
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pierd această funcție, după cum am văzut, ba, s-ar putea spune că și-o întăresc datorită concentrării sarcinilor sale, în bună măsură negative, către judecată (chiar dacă analitica are în vedere, în primul rând, conceptele pure ale intelectului, anume categoriile, iar dialectica, raționamentele care creează, prin concluziile lor, aparența transcendentală). Cum arătam mai devreme, Kant distanțează metodic sarcinile criticii rațiunii pure concepute de el și care are în structura sa analitica și dialectica transcendentale de sarcinile unei "logici generale", alcătuită și ea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
primul rând, conceptele pure ale intelectului, anume categoriile, iar dialectica, raționamentele care creează, prin concluziile lor, aparența transcendentală). Cum arătam mai devreme, Kant distanțează metodic sarcinile criticii rațiunii pure concepute de el și care are în structura sa analitica și dialectica transcendentale de sarcinile unei "logici generale", alcătuită și ea din "analitică" și "dialectică", dar care nu are de-a face decât cu aspectul formal al gândirii. Logica generală nu trebuie să fie, cum precizam, decât un "canon de judecare", adică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prin concluziile lor, aparența transcendentală). Cum arătam mai devreme, Kant distanțează metodic sarcinile criticii rațiunii pure concepute de el și care are în structura sa analitica și dialectica transcendentale de sarcinile unei "logici generale", alcătuită și ea din "analitică" și "dialectică", dar care nu are de-a face decât cu aspectul formal al gândirii. Logica generală nu trebuie să fie, cum precizam, decât un "canon de judecare", adică o colecție de reguli despre folosirea îndreptățită a intelectului; ea ar trebui, așadar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fie, cum precizam, decât un "canon de judecare", adică o colecție de reguli despre folosirea îndreptățită a intelectului; ea ar trebui, așadar, să se limiteze la funcțiile analiticii.105 Logica transcendentală însă trebuie să lege în unitatea sa analitica și dialectica, fiindcă și aceasta din urmă are o funcție precisă spre deosebire de dialectica logicii generale, care nu reprezintă, potrivit punctului de vedere al lui Kant, decât o funcționare ilicită a logicii ca atare -, anume aceea de a indica "aparența judecăților transcendente", rezultate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de reguli despre folosirea îndreptățită a intelectului; ea ar trebui, așadar, să se limiteze la funcțiile analiticii.105 Logica transcendentală însă trebuie să lege în unitatea sa analitica și dialectica, fiindcă și aceasta din urmă are o funcție precisă spre deosebire de dialectica logicii generale, care nu reprezintă, potrivit punctului de vedere al lui Kant, decât o funcționare ilicită a logicii ca atare -, anume aceea de a indica "aparența judecăților transcendente", rezultate prin intervenția "constitutivă" a conceptelor rațiunii, adică prin aplicarea lor la
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dintre experiență și logica transcendentală kantiană, care va trebui evidențiată ca atare în prezentarea care urmează. Oricum, pe această bază devine clară și "ideea" unei critici a folosirii logicii dincolo de limitele experienței, adică folosirea sa dialectică; ceea ce Kant numește prin "dialectica transcendentală" moștenită din istoria filosofiei se referă la această folosire ilicită a logicii. Supusă criticii, dialectica transcendentală nu mai creează aparență, așa cum se întâmplă în cazul dialecticii din logica generală, ci doar stabilește limitele folosirii logicii (transcendentale), stabilind, de fapt
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Oricum, pe această bază devine clară și "ideea" unei critici a folosirii logicii dincolo de limitele experienței, adică folosirea sa dialectică; ceea ce Kant numește prin "dialectica transcendentală" moștenită din istoria filosofiei se referă la această folosire ilicită a logicii. Supusă criticii, dialectica transcendentală nu mai creează aparență, așa cum se întâmplă în cazul dialecticii din logica generală, ci doar stabilește limitele folosirii logicii (transcendentale), stabilind, de fapt, dar pe o cale negativă, înseși limitele experienței. Dialectica transcendentală nu poate opri însă travaliul gândirii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
folosirii logicii dincolo de limitele experienței, adică folosirea sa dialectică; ceea ce Kant numește prin "dialectica transcendentală" moștenită din istoria filosofiei se referă la această folosire ilicită a logicii. Supusă criticii, dialectica transcendentală nu mai creează aparență, așa cum se întâmplă în cazul dialecticii din logica generală, ci doar stabilește limitele folosirii logicii (transcendentale), stabilind, de fapt, dar pe o cale negativă, înseși limitele experienței. Dialectica transcendentală nu poate opri însă travaliul gândirii de aplicare a regulilor intelectului pur dincolo de limitele experienței, dar ea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
această folosire ilicită a logicii. Supusă criticii, dialectica transcendentală nu mai creează aparență, așa cum se întâmplă în cazul dialecticii din logica generală, ci doar stabilește limitele folosirii logicii (transcendentale), stabilind, de fapt, dar pe o cale negativă, înseși limitele experienței. Dialectica transcendentală nu poate opri însă travaliul gândirii de aplicare a regulilor intelectului pur dincolo de limitele experienței, dar ea poate scoate la iveală aparența și falsitatea acestei aplicații. Se depărtează Kant, prin proiectul logicii transcendentale, de sensul de corespondență al adevărului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
din nicio cunoștință; b) și o teorie despre componenta propriu-zis logică, dependentă de spontaneitatea gândirii; cercetarea se va încheia cu o "metodologie transcendentală", ocupată cu câteva probleme "formale", toate referitoare la posibilitatea unui sistem complet al rațiunii pure. Analitica și dialectica, părțile logicii transcendentale, ocupă o parte din proiectul critic; și este vorba despre partea esențială a acestuia, raportat la miza sa: scoaterea la iveală a condițiilor de posibilitate a judecăților sintetice a priori. Tocmai pe baza cercetărilor din "Analitica transcendentală
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
transcendentale, ocupă o parte din proiectul critic; și este vorba despre partea esențială a acestuia, raportat la miza sa: scoaterea la iveală a condițiilor de posibilitate a judecăților sintetice a priori. Tocmai pe baza cercetărilor din "Analitica transcendentală" și din "Dialectica transcendentală" poate fi operată diferența dintre cunoștința veritabilă și cunoștința aparentă: prima problemă "tehnică" a proiectului critic. De altminteri, așa cum spuneam mai sus, indicarea, descrierea, explicarea și aplicarea tuturor aspectelor esențiale ale acestei diferențe motivează și, în ultimă instanță, întemeiază
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
are el în proiectul lui Kant, care încearcă să facă ordine în spațiul cunoașterii veritabile? Pentru a răspunde la astfel de întrebări, trebuie să trecem de la diferența dintre cunoașterea veritabilă și cunoașterea aparentă, ca un prim temei al analiticii și dialecticii transcendentale, la o altă diferență, care este temeiul însuși al celei dintâi. Această nouă diferență are drept termeni fenomenul și aparența. Termenii tocmai numiți sunt atât de legați cu ceilalți doi care au constituit diferența anterioară este vorba despre cunoașterea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
priori și obiect. Cea dintâi aparține unui subiect al cunoașterii, cealaltă este legată de ceea ce Kant numește noumen; desigur, diferențele în cauză au semnificație și în spațiul logicii transcendentale: de fapt, aici își desăvârșesc semnificația. Din această perspectivă, analitica și dialectica pot fi socotite, ținând seama și de locul lor în proiectul critic al lui Kant, drept veritabile discipline ontologice, statut nerevendicat totuși de Kant și, de altfel, foarte greu de susținut, potrivit convențiilor stabilite de el în legătură cu sarcinile unei "critici
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
simple gânduri, argumente, aporii etc.) pe baza cărora poate fi deschis planul unei interpretări ontologice, fapt valorificat, de altminteri, așa cum am precizat mai sus, de unii interpreți. Mai departe, pentru a scoate la iveală temeiuri mai profunde ale analiticii și dialecticii kantiene, voi valorifica și eu astfel de elemente. (Pornind de la ultima observație, capătă înțeles și diferența dintre, pe de o parte, perspectiva și orizontul unei construcții filosofice ca atare, ceea ce numim teorie filosofică, nevalorificată explicit de Kant în sensul originar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
poziția unei "hermeneutici filosofice", instrumentată însă, pentru a fi suficient întemeiată, cu ajutorul anumitor metode filosofice, cum sunt, de exemplu, metoda fenomenologică, metoda analitică, cea istoriologică etc.) Dincolo de aceste observații, se cuvine să zăbovim asupra perspectivei ontologice dinspre care analitica și dialectica își pot dezvălui alte aspecte decât cele puse deja în evidență. De fapt, dacă ceea ce vom putea descoperi în orizontul nou deschis condiționează ceea ce a fost semnificativ în orizontul tocmai părăsit diferența dintre cunoașterea veritabilă și cea aparentă ca o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aspecte decât cele puse deja în evidență. De fapt, dacă ceea ce vom putea descoperi în orizontul nou deschis condiționează ceea ce a fost semnificativ în orizontul tocmai părăsit diferența dintre cunoașterea veritabilă și cea aparentă ca o condiție a analiticii și dialecticii, apoi diferența dintre forma a priori și obiect, de asemenea ca un temei, mai adânc decât cel dintâi, al analiticii și dialecticii atunci, poate, vom căpăta șansa de a vorbi despre un temei mai profund decât ambele. Termenii noii diferențe
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
semnificativ în orizontul tocmai părăsit diferența dintre cunoașterea veritabilă și cea aparentă ca o condiție a analiticii și dialecticii, apoi diferența dintre forma a priori și obiect, de asemenea ca un temei, mai adânc decât cel dintâi, al analiticii și dialecticii atunci, poate, vom căpăta șansa de a vorbi despre un temei mai profund decât ambele. Termenii noii diferențe au fost anunțați: este vorba despre fenomen și aparență. Fenomenul este obiectul preluat și prelucrat (constituit) de facultățile noastre de cunoaștere, mai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la nivelul intelectului. O aparență care, luată într-un sens anume, funcționează după necesitatea exprimată de facultatea de cunoaștere omenească. Necondiționatul are o funcție necesară în construcția kantiană: el face posibilă sinteza la nivelul Ideilor rațiunii (de care se ocupă dialectica transcendentală), sinteza conceptelor intelectului, pentru că Ideile nu ajung la experiență, ci doar la conceptele intelectului, pe care le unifică. Fiind astfel plasat, poate fi el socotit o ipostază a aparenței? Atâta vreme cât el apare ca o condiție de posibilitate a unor
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
îi lipsește, totuși, esențialul: legătura cu obiectul experienței), dacă rațiunea funcționează constitutiv: tocmai de aceea el este ipostază a aparenței. Pe baza distincției dintre folosirea regulativă și cea constitutivă a Ideilor transcendentale, capătă sens și cele două perspective kantiene asupra dialecticii: 1) ca cercetare a limitelor cunoașterii și facultății de cunoaștere în partea sa "superioară", reprezentată de rațiunea pură, pentru ca în felul acesta să fie recunoscută aparența și să fie îndreptată rațiunea către folosirea sa doar regulativă; 2) ca sofistică propriu-zisă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fie recunoscută aparența și să fie îndreptată rațiunea către folosirea sa doar regulativă; 2) ca sofistică propriu-zisă, ca metodă de creare a aparenței, ca utilizare a rațiunii pure (a Ideilor sale transcendentale) în regim constitutiv. Această din urmă formă a dialecticii, cale către aparență (în sens cognitiv și chiar într-unul ontologic), ne deschide către ipostaza cea mai reprezentativă a aparenței: către nimic. Înainte însă de a ne referi la această deschidere, se cuvine să ne întrebăm dacă nu cumva am
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lui Kant despre fenomen și aparență își anunță prezența și anumite sensuri non-judicative, semnalate mai sus. Pe de altă parte, materialul, substanța, "obiectul" prelucrat pe întreaga schemă a "criticii rațiunii pure", substratul reflecțiilor filosofului, în orizontul analiticii (transcendentale) și al dialecticii (transcendentale), este reprezentat de judecată, socotită și de Kant drept purtătoare de adevăr (de fapt, singura formă logică purtătoare de adevăr: asemenea perspectivei logicii clasice de tip aristotelic, sau logicii generale, cum spune Kant însuși): "adevărul precum și eroarea, prin urmare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constă în universalitatea cunoașterii prin concepte, și raționamentul însuși este o judecată care e determinată a priori în întreaga sferă a condiției ei."129 Și nu reprezintă aceste fapte o dovadă suficientă pentru încadrarea funcțională a analiticii transcendentale și a dialecticii transcendentale în orizontul judicativului constitutiv? Dacă acestea două constituie și reglează cunoștința veritabilă care are forma judecății (sintetice a priori), atunci încadrarea susținută mai sus nu este nici măcar problematică. Și mai poate fi adăugat, în sensul acestei încadrări, faptul că
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]