2,302 matches
-
imaginea pe care și-o dorește. Evident, această conexiune între imagine, modă și identitate propusă de Madona mai sugerează și faptul că identitatea individului este ancorată în aspectul său, în felul în care se îmbracă și se machiază o sugestie discutabilă de altfel. Însă, așa cum lasă să se înțeleagă vedeta, moda nu ajunge: individul trebuie să pozeze, să-și compună o atitudine, să se poarte într-un anume fel. Modalitatea utilizată de Madona este excesul, elementul șocant, forțarea barierelor și încercarea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
vedere teoretic, drept "postmodernă" datorită utilizării unor strategii de simulare, pastișare sau impunere concomitentă a granițelor legate de sex și rasă, precum și datorită folosirii ironiei și a imitației (vezi articolele din Schwichtenberg, 1992). Cu toate acestea, demontarea limitelor, ironia, sînt discutabile ca strategii strict moderniste; de fapt, Madona a făcut în mod constant și conștient uz de strategii moderne, prezentîndu-și opera drept artă serioasă și experimentalistă. Într-un interviu din 1990 din Nightline și în filmul din 1991 Truth or Dare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ale creativității sale, cît și diferențele dintre două strategii estetice opuse. Cu atît mai curios este faptul că nu se conturează nici o diferență între modernismul robust și creativ și postmodernismul plat și tern, așa cum susțin unii. Ci, mai degrabă, este discutabil faptul că strategiile Madonei sînt strict moderniste, în vreme ce Laurie Anderson utilizează strategii postmoderniste în unele din creațiile sale, precum Home of the Brave. Madona proiectează un stil, o viziune și o voce cu o puternică notă individuală și încearcă să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de viață, în viziunea lui Gibson, umanitatea încă mai zăbovește în univers. Personajele sînt motivate în mod particular de emoții omenești, în special de teamă, ură, loialitate și, poate, dragoste, deși în universul cyberpunk al autorului dragostea este un sentiment discutabil. Gibson are așadar o viziune romantică a individualismului, a indivizilor controlîndu-și propriul destin, luptînd pentru suveranitate într-o lume a corporațiilor uriașe și a tehnologiei. Individualismul romantic al autorului este mai degrabă comparabil cu romantismul lui Schiller care, spre deosebire de Blake
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și Kellner, în curs de apariție. În acest sens, Foucault este un teoretician modern, ca și Baudrillard în schița sa de etapizare a istoriei din volumul Simulations. Înțelegerea prezentului din perspectiva viitorului este, așadar, o parte a unei atitudini postmoderne discutabile sau, în orice caz, o atitudine caracteristică literaturii cyberpunk. 25 A se vedea evaluarea critică pe care o fac asupra ideii de politică la Baudrillard în Kellner, 1989b. 26 A se vedea imaginea extrem de negativă a revoluției clasei muncitoare în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
la determinarea gradului de instituționalizare. El susține că instituțiile trebuie să fie evaluate mai curând după gradul în care sunt "adaptabile", iar nu "rigide"; "complexe", iar nu "simple"; "autonome", iar nu "subordonate"; "coerente", iar nu "dezbinate" (Huntington, 1968: 13-24). Este discutabil dacă, urmându-l pe Huntington, ar trebui să concluzionăm că cel mai înalt grad posibil de instituționalizare se găsește întotdeauna la extremele polare ale acestor patru dimensiuni. Între cele patru variabile poate exista un compromis: "adaptabilitatea" poate afecta gradul de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
fie organizate. Valori și scopuri ale dezvoltării socio-economice O astfel de abordare întărit perspectiva conform căreia nu putea exista un acord privind constituentele dezvoltării politice, iar evaluarea problemei depindea în întregime de preferințele ideologice personale. Totuși, valabilitatea acestei concluzii este discutabilă. Pentru început ar trebui examinat aparentul contrast între caracteristicile dezvoltării sociale și economice și cele ale dezvoltării politice. La prima vedere, în timp ce dezvoltarea politică se bazează pe puncte de vedere subiective, dezvoltarea socială și economică nu creează asemenea dificultăți fundamentale
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de locuitor sau a realizărilor în domeniul educației, în timp ce o ierarhizare pe baza nivelului de instituționalizare a partidelor și parlamentelor nu este posibilă. Al doilea și cel mai important argument constă în faptul că normele dezvoltării economice și sociale, deși discutabile teoretic, sunt dezbătute practic doar într-o măsură limitată. Există mai mult acord în privința normelor socio-economice decât a celor politice. Sunt puțini cei care susțin, cel puțin în prezent, că societatea nu ar trebui să-și educe membrii sau să
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
aceste țări. Argumentul socio-economic nu este valid, dată fiind bunăstarea unora dintre aceste societăți. Argumentul cultural, care sugerează că țările "latine" sau mediteraneene sunt mai predispuse la comunism decât altele are o oarecare validitate, dar Finlanda și Islanda sunt cazuri discutabile. În linii mari, problema dacă partidul reușește să-și constuiască propria subcultură, ca rezultat al unor împrejurări precum rezistența în fața unui ocupant sau a unei dictaturi este una critică. Odată ce a atins o putere medie, partidul poate rămâne timp îndelungat
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
plece după mai puțin de 10 ani în camera aleasă, poate că nu este atât de important să insistăm pe obligativitatea retragerii. Scurta carieră a legislatorilor Este a fi legislator o profesie în adevăratul sens al cuvântului? Acest lucru este discutabil, atât pentru că formația membrilor este variată, cât și pentru că unii dintre ei nu ocupă această funcție decât temporar. Este discutabil și pentru că perioada șederii lor în legislativ este de obicei destul de scurtă, cel puțin din cauza vicisitudinilor electorale. În unele țări
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
obligativitatea retragerii. Scurta carieră a legislatorilor Este a fi legislator o profesie în adevăratul sens al cuvântului? Acest lucru este discutabil, atât pentru că formația membrilor este variată, cât și pentru că unii dintre ei nu ocupă această funcție decât temporar. Este discutabil și pentru că perioada șederii lor în legislativ este de obicei destul de scurtă, cel puțin din cauza vicisitudinilor electorale. În unele țări, forțele armate pot determina încetarea activității legislativului; în altele, în special în America Latină, legislatorilor nu le este permis să candideze
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
poziția lor a devenit echivalentă cu cea a președinților sau monarhilor din alte sisteme duale. Sistemele duale sunt uneori privite ca aranjamente temporare, ca și cum ar fi mai "normal" ca atribuțiile de conducere să fie în mâinile unei singure persoane. Este discutabil dacă tipul de conducere unică este singurul "normal", în condițiile în care există destule exemple de conduceri duale care au rezistat timp de zeci de ani. Conducerea duală a fost prezentă în statele comuniste, în multe președinții autoritare africane în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de intrare în învățământul superior. Pentru a compensa această rămânere în urmă s-a dezvoltat rețeaua de universități - publice și particulare - concomitent cu creșterea numărului de locuri finanțate de la buget și cu taxă. Dezvoltarea a avut loc în condiții deseori discutabile din punct de vedere al calității programelor oferite. Ținând seama și de scăderea demografică s-a ajuns, în ultimul an, 2003, ca oferta în învățământul superior să fie egală sau chiar mai mare decât cererea. Deoarece, în acest fel, în
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
timp al amărăciunii și nu prea te credeam. Acum, te cred! Este cel puțin straniu halul în care se petrec măgăriile la noi. Dar sînt în linia obișnuinței! Învăț (citesc, deci) pentru examene cu o evidentă plictiseală, cu memoria-mi discutabilă înstrăinată. Vreau să fac o grămadă de lucruri bune în acest an început aiurea și e un punct de la care nu mai știu pentru ce vreau să fac una sau alta. Aș pleca pentru o vrem, serios! Mi-e dor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
noi le numeri pe degete și sunt succese pe care le supralicităm, ele de fapt nu există. A.B.Dar... Panait Istrati? Sigur, aveți dreptate, în afară de Panait Istrati care a beneficiat de o notorietate în Franța, dar este și ea discutabilă, nu prea avem pe cine cita, din păcate. Mă refer exclusiv la scriitori. Pe de altă parte, plecarea din țară a scriitorilor poate fi și riscantă. Din ce punct de vedere? Limba română este foarte tânără, este o limbă care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pulsației vibratorii, a conștiințelor trezite și înălțate. Ne aflam într-o mare de bucurie, depășisem toate pragurile psihologice. Suntem superficiali când judecăm această categorie de oameni doar prin prisma faptelor săvârșite împotriva societății, a acestei societăți imperfecte, guvernată de legi discutabile, de legi aplicate de oameni supuși greșelii. Din nefericire, aceste inerente greșeli ale legiuitorilor se răsfrâng tocmai asupra cetățenilor de rând, pionii anonimi ai lumii din care fac parte și căreia, de fapt, îi formează esența. Am închis cercul, dar
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Filaret Doboș, Gh. Cotor, Alexandru Dănicescu, V. Drafia, iar poezii: Mărășel Georgescu, Gh. I. Tudor, Gh. Stănculescu. Mai semnau cronici de cărți și reviste: I. Marțocea, Emilia Fărâmatu, Mărășel Georgescu semna și Rubrica gospodarului. * A se vedea și articolele: „Naționalism discutabil?” și „Pe marginea unui articol... de Epaminonda Rodinciuc din ziarul „Viața școalei” din 10 și, respectiv, 25 decembrie 1936. * Revista Doina Nistrului, organ al Societății „Doina Nistrului”. Semnează articole, studii și poezii: subrevizor I.I. Georgescu Celer -.... Mărășel Georgescu Mărășești și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
până nu i-o vedea Iosif... * „După moartea lor tragică, unul la un an după celălalt, Iosif nemaiputându-și trăi decât sinucigaș clipele, Anghel descărcându-și revolverul în piept, ea a mai trăit o jumătate de veac, întreținându-și existența discutabilă și nenorocită la urma urmei în amintirea umbrelor cărora le-a fost fatală...” * În numărul 2 și 3 din Junimea Literară, 1910, publica „Titu Maiorescu” discurs rostit la Festivalul aranjat de Societatea pentru cultură și literatură română în Bucovina, împreună cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Șipenițului. Dl. Ovidiu Țopa împrospătează amintirea moșneagului Dionisie Bejan, care timp de 30 de ani a luptat pentru învierea românismului din nordul Bucovinei”... (de Marin Dogaru, învățător, Cernăuți, în Voința Școalei, 30 octombrie 1936) * A se vedea și articolele: „Naționalism discutabil? și „Pe marginea unui articol”... de Epaminonda Rodinciuc din Viața Școalei din 10 și respectiv 25 decembrie 1936. * Școala organul „Reuniunei școlare române din Bucovina”, apare la Cernăuți o dată pe lună,, redactor responsabil George Tofan. A apărut la începutul anului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1936), în Archeion XVIII (1936), nr. 4, p. 419, și în RHR CXV (1937), nr. 1, pp. 113-114, cea dintâi reprodusă în versiune franceză în Dosarele Eliade V, p. 14. Pe lângă acordul general față de ipotezele principale ale tezei, Masson-Oursel găsește discutabile anumite detalii, bunăoară cel considerat problematic și de Wikander în cea dintâi scrisoare, anume originea pre-ariană a lui Shiva în postură yoghică: „Ni se pare că dl Eliade acceptă foarte repede și fără suficientă prudență ipoteza unui Shiva în poziție
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Și ele, nu-i așa, stipulate În numele moralei, al unei „alte morale”, cea care trebuia nu numai să o nege pe „cea veche”, dar pe cei care „nu erau de partea noastră” să-i azvârle nu În brațele unui infern discutabil și ale unor torționari cu capete de broască sau de reptilă, ci „În brațele” și În spațiile igrasioase ale unui sistem de-o sălbăticie și invenție a torturii umane nemaivăzute pe plaiurile noastre, altfel nu lipsite de suferință și injustiție
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
s-au schimbat fundamental și „la vremuri noi - o artă nouă!”. Eu, În ce mă privește, nu cred că gusturile, criteriile gustului criticii și istoriei literare și ale publicului avizat se schimbă odată cu „revoluțiile tehnicii”, ele Însele, de altfel, extrem de discutabile, uneori, În materie de progres real și de ameliorare a condițiilor de muncă sau de cunoaștere a legilor fizice. (De la dezastrele deșeurilor atomice la aventura clonării speciilor vii, știința și mai ales tehnica trebuie să-și revizuiască cu gravitate principiile
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
poate naște ceea ce noi, modernii, numim valoare. Iar valoarea, Încă o dată, din tinerețe am legat-o nu de succes, de nici o formă a eficienței sociale, ci de existență. „Cât pot crea - atât exist!”, Îmi spuneam, parcă, În acea pură și „discutabilă” instinctivitate post-puberală din care s-au născut, pe rând, eul meu „primitiv”, Încrederea nemăsurată În posibil, neîncrederea În probabil - În arma tuturor și a bunului-simț tiranic! - și apoi renașterea „celuilalt eu”, mult mai bogat, mai Îndrăzneț, care, prefăcându-se a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
el numește „excursul În irațional” al Nemților, „excurs” ce Începe cu Kant, revoluționarul filosofiei moderne! Și eu cred că nu avem Încotro și primul reflex matur al istoriografiei și al psihologiei sau eseisticii noastre speculative este de integrare a acestei discutabile jumătăți de secol, ce Începe imediat după sfârșitul războiului - război care ne-a Împins Încă o dată În ceea ce numim schizofrenie colectivă: am luptat cu același „entuziasm” și la Răsărit, și la Apus, de parcă Mama Istorie, care nu prea a fost
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Lugoj și regăsindu-mi prietenul „așa cum Îl lăsasem”, calm, atent, puternic, dominant, nu numai că am „răsuflat ușurat”, ușor jenat de „viziunea”, de apropierea pe care reflexivitatea mea mentală și-o permisese alăturându-l unui personaj de roman atât de „discutabil” și care, „pe drept cuvânt”, a fost trimis În Siberia pentru a-și ispăși crima de care era acuzat, dar și bucuros că „totul era ca și Înainte”. - Pe drept cuvânt...?!... Revenind la proiectata mea carte, care ar trebui să
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]