4,906 matches
-
201 persoane. Și-atunci, șansa de a obține un premiu Nobel este 1 la 100 de milioane (15-20 de miliarde contra 200 de acordări), adică 1 la de cinci ori populația României. Așadar, șansa își are rolul ei de jucător.” Distinsul nostru savant LMP uită însă cu premeditare să ne mai spună că, din 15-20 de miliarde de oameni câți s-au născut și au trăit în ultima sută de ani, trei sferturi au murit dintre ei - de ce oare întotdeuna trei
SCRISOAREA NR.137 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360378_a_361707]
-
apărarea și promovarea credinței ortodoxe în anii grei ai dictaturii comuniste. A fost în același timp un bun păstrător al Tradiției și un păstor receptiv la noile probleme apărute în societate. Era elegant și ordonat, ospitalier și erudit. Un preot distins al cultului ortodox și un om al culturii înțelepte, un slujitor al Bisericii noastre strămoșești și al poporului român ... Preacuviosul Părinte Petroniu Tănase a fost un om al bucuriei, al seriozității și discreției, un om care și-a propus să
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA TRECEREA LA DOMNUL A PĂRINTELUI PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360361_a_361690]
-
poetei și graficienei Daniela Lăcrămioara Capota, intitulat “Acuarele”, Editura Sinteze, Galați, 2013 - o carte alcătuită din haiku și din gânduri în scurte tablete. “O risipire de suflet...”, “O carte subțire că o lacrima”, așa cum subliniază într-un cuvânt de început, distinsa doamna profesoară Marioara Șușnea, care o prezintă foarte călduros pe fosta să elevă: “Acuarelele adună laolaltă tablete, izbucniri scurte ale unor acumulări lungi, comentariul distilat a ceea ce se petrece în sine și în jur. Există o splendida risipire de suflet
ÎN SPAŢIUL MIRIFIC AL GRĂDINII JAPONEZE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360435_a_361764]
-
care vor transforma Europa creștină, civilizată și prosperă de astăzi în Eurasia-Indo-Arabia de mâine, în care urmașii noștri vor putea, probabil, supraviețui pentru câteva generații în “rezervații”...(am citat din invazia islamului de N. Djuvara. Cu o singură precizare, pentru distinsul istoric N.D: nu se poate ca să “prospere” cu adevărat UE fără o constituție unică europeană). Ce se petrece cu voi, oameni buni? Ați uitat cine sunteți, de unde veniți și încotro mergeți?... Cu acces la Internet la cea mai mare
CUM SĂ FACI BANI PRIN SISTEMUL LETS . (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UNIUNII EUROPENE (7) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (30) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţi [Corola-blog/BlogPost/360373_a_361702]
-
-i poate fi dăltuită forma și nu i se poate descătușa izvorul strălucirii, decât într-o piatră mai rară decât oricare dintre acelea trecute prin mâna șlefuitorului de diamante. Regina Maria a fost uimitoare în toată înfățișarea și purtarea sa, distinsă, elegantă, sensibilă, frumoasă și deopotrivă eroică, luptătoare, răzbătătoare, purtând în sine și translând prin generații o sublimitate rară, un sumum al frumuseții reginelor Europei, înrudite și de o seamă în calitățile de corporalitate și spirit care schimbă ochiul în oglindă
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
și binecuvântată activitate, cultural - spirituală și pastoral - misionară, cu scopul așezării în rostul firesc a multora dintre noi, cititorii ei, fideli și credincioși... Înaltpreasfințite Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Ioan, Preasfințite Părinte Episcop Vicar Paisie, Preacucernice Părinte Redactor Șef Marius Florescu, Distins colectiv editorial și Onorat colectiv redacțional, Țin să mărturisesc faptul că întotdeauna, când am prilejul să citesc ori să răsfoiesc o revistă culturală, bisericească sau duhovnicească mă bucur nespus de mult, deoarece constat că este mult folositoare multora dintre oamenii
REVISTA “ÎNVIEREA” DIN TIMIŞOARA, A ARHIEPISCOPIEI TIMIŞOAREI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360472_a_361801]
-
inevitabil al condiției umane, în care ne-nvârtim cu toții și mereu o luăm de la capăt cu speranță și încredere, spunând “bun venit”. Directorul Teatrului Municipal Târgoviște este, tot de ieri, Bertha Emanuela Colea. Am avut privilegiul s-o cunosc pe distinsa doamna și pot să afirm umil, că știe să construiască mai bine decât mulți alții. Un om energic, devotat, responsabil și, toate acestea la superlativ, mergând până acolo unde se exclude pe șine însăși din ecuație, punând pe primul plan
“ACŢIUNE!” LA TEATRUL MUNICIPAL TÂRGOVIŞTE de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360659_a_361988]
-
Vișniec”, vine să confirme faptul că ne aflăm în fața unui autor contemporan care vede lumea de undeva dintr-o dimensiune superioară celei în care trăim și percepe existența cu cel puțin un simț în plus. Critic literar și de teatru, distinsa Daniela Magiaru nu găsește câteva cuvinte, nici câteva pagini pentru a se face înțeleasă - are nevoie de o carte și nu știu dacă nu cumva tot i se va părea puțin. „MATEI VISNIEC - Mirajul cuvintelor calde” recomandă pentru moment, dramaturgul
MATEI VISNIEC de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360709_a_362038]
-
turiștii ce vă vizitează locația să nu uite așa de curând, că de aceea sosesc pe litoral, să se simtă bine. - Aveți dreptate doamnă. Sunt doar un bărbat încă tânăr pot spune, surprins și luat pe nepregătite de o femeie distinsă, elegantă și mai ales frumoasă. Îmi cer scuze. Uitați discuția. Să ne limităm doar la dans și atât. Nu am nicio intenție de a vă jigni. Dansul celor doi parteneri și-a urmat cursul ritmului dictat de orchestră. Minela asculta
FRAGM. 7 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359981_a_361310]
-
fraților din celelalte provincii, contribuind din plin în acest chip la admirabila unitate a limbii lor, o limbă care și-a mărit farmecul prin dulceața subdialectelor, și punând în evidență ceea ce constituie adevăratul miracol al acestui popor, după cum ne înștiințează distinsul cărturar Neagu Djuvara în a sa „O scurtă istorie a românilor” (pag. 116): „Dacă mai toate celelalte state europene s-au constituit pe baza unei istorii comune, România este «singura țară mare din Europa a cărei unitate e exclusiv întemeiată
LIMBA CE-O VORBIM – CEA MAI MĂREAŢĂ CATEDRALĂ A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360001_a_361330]
-
în trecutul istoric al denumirii pe care îl folosim în raport cu marea lucrare a domnului Constantin Toni Dârțu, și în trecutul apropiat al evoluției acestei enciclopedii, pentru a sublinia importanța pe care o dăm enciclopediei PERSONALITĂȚI ROMÂNE ȘI FAPTELE LOR. Meritul distinsului cercetător și scriitor Constantin Toni Dârțu, președintele filialei Iași-Moldova a Ligi Scriitorilor, este că prin publicarea acestor volume ale enciclopediei sunt aduse în lumina cunoașterii marii creatori ai neamului românesc proveniți din România profundă și tainică care în liniște pun
MAREA ENCICLOPEDIE PERSONALITĂŢ ROMÂNE ŞI FAPTELE LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360051_a_361380]
-
volum, de Dumitru Balan, iar Literatura prin Dora Alina Romanescu din Mangalia, Vasile Andru, scriitor și eseist sapențial, Georgeta Pamfil Manta și Filoteea Stoian Barbu, ultimile două poete de o sensibilitate maladivă. Trebuie să remarcăm prezența, la rubrica Artă a distinsului pictor și scriitor Sorin Spiridon Gâtu, harnic colaborator al acestei mari enciclopedi, unul din cei mai însemnați ARTIȘTI PLASTICI BISERICEȘTI, maestru în arta mozaicului, autor de cărți monografice, viitor, sperăm, membru al Ligi Scriitorilor. Tot la această rubric este prezentă
MAREA ENCICLOPEDIE PERSONALITĂŢ ROMÂNE ŞI FAPTELE LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360051_a_361380]
-
Plecați-vă genunchii cu credință. Părintele încet oftează, Românește, vă binecuvântează. Când o fi să nu mai fim Și ne-om duce-n țintirim, Casa părintească să n-o dați, Nu uitați de-ai noștri frați! Dragilor mei orăștieni. Orăștie Distinsă ca o doamnă înțeleaptă, Ce-a adunat anii cu rost, În portul românesc și cu ținuta-i dreaptă, La fel de însemnată cum a fost. Peceți ea poartă cu mândrie, Salba cetăților din munți, Trecute vremuri ea învie, Pe Decebal cum trece
SCRISOARE CĂTRE FIICA MEA de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360099_a_361428]
-
trădarea, minciuna etc. și scoaterea lor de sub incidența Codului penal. În același timp, a propus incriminarea celor mai hulite și stânjenitoare dintre „defectele” umane și anume, cinstea, corectitudinea și onestitatea. Au existat, cum era de aștepra și unele obiecții. Un distins parlamentar, dintr-un colegiu din nordul țării, și-a exprimat, într-o retorică impecabilă, legitima-i îngrijorare. - Stimați colegi! a urlat el, de la înalta tribună. Propunerea este bună, nimic de zis, a continuat cu aplomb. Nu pot însă să nu
POVESTE de LIVIU GOGU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360066_a_361395]
-
caracter profesional, în care să nu permită acesul oricărui neavenit, căruia i s-a năzărit... să zicem... să practice înșelăciunea... ori evaziunea... Răspunsul parlamentarului a fost, pare-se, mulțumitor, deoarece sfârșitul său s-a pierdut în ropotele de aplauze ale distinsului auditoriu. Un deputat din Capitală, a vrut să știe, care crede inițiatorul legii că va fi soarta bugetului de stat, după ce evaziunea fiscală va deveni legală. - N-o să fie nicio problemă, stimate coleg! Odată devenită legală, o vom putea impozita
POVESTE de LIVIU GOGU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360066_a_361395]
-
cunoscut și m-am atașat, simțind cu adevărat înălțarea sensibilă și benefică pentru suflet și minte a foștilor mei dascăli, latura lor umană pe care cu greu le-o descoperi în timpul școlii. Ei au fost, fie-le numele amintit mereu, distinșii învățători, Toma Ștefănescu și Dan Rădescu. Atunci m-am împrietenit și cu preotul Ilie Băcioiu, fost orfan de război din Dragoslavele, un teolog de anvergură, cu studii în străinătate care, după suferințele indurate în temnițele comuniste, la Târgu Ocna și
CÂTE CEVA DESPRE ACTIVITATEA EXTRAŞCOLARĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360117_a_361446]
-
mă privesc interogativ ochii celor care au pus ceva din ființă lor pentru cititori, a celor care au lucrat la această revista și în mod special, ochii celei care a gândit-o și s-a trudit să-i dea ființă, distinsa doamna Elisabeta Iosif. Revista această care unifica românii din toate colțurile lumii, m-a făcut să înalt capul și să mă alătur lor. Prin oricâte încercări ale vietii aș trece, cât îmi va sta în putință, voi fi alături de cei
SALUT... CETATEA LUI BUCUR! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359796_a_361125]
-
dumnezeiești. Urca spre nemurire ca o pasăre măiastră pentru a-I duce bunului Dumnezeu cântec de slăvire și să primească în dar mântuirea întru Hristos. După aproape trei ore neîntrerupte (mi-am permis să-i adresez prima întrebare) în care distinsul artist, poet, compozitor, interpret, dirijor, pictor, Gheorghe Zamfir mi-a răspuns cu blândețe: coborâse din raiul muzicii în grădina primăverii pământene, iar cântecul păsărelelor, gingășia florilor pe care de-abia acum le asculta și privea... i-au adus un zâmbet
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
-
în Nai instrumentul de lumină și energie Divină, instrumentul Divinității și-al Suflului Creator. Marin Voican-Ghioroiu: Ce să transmit din partea domniei voastre cititorilor Revista „CONFLUENȚE ROMÂNEȘTI”, ascultătorilor din țară și din întreaga lume? Gheorghe Zamfir: Transmiteți remarcabilei reviste CONFLUENȚE ROMÂNEȘTI, distinșilor ei truditori ai condeiului, tuturor cei ce iubesc muzica mea: ani fericiți și forță de muncă, voință și speranță în lupta fiecăruia în restabilirea valorilor naționale și înlăturarea definitivă a minciunii pentru clădirea templului spiritual de care nația română are
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
-
prima dată în presa românească - după 20 de ani de la apariție - existența acestei valoroase lucrări și Theodor Codreanu, autor al unei substanțiale și premiate cărți despre Bacovia. In cadrul festivalului a fost acordată în mod simbolic o Diplomă de excelență distinsei eseiste Svetlana Paleologu Matta din Lugano, pentru această carte, dar și pentru toată valoroasa ei contribuție la îmbogățirea culturii române și la propagarea valorilor sale pe plan internațional. Referință Bibliografică: George ROCA prezintă: O NOUĂ APARIȚIE EDITORIALĂ ÎN PALMARESUL SCRIITOAREI
O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ ÎN PALMARESUL SCRIITOAREI LUCIA OLARU NENATI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359852_a_361181]
-
desfășura, la Craiova, un anumit eveniment, care presupunea exact ce subliniam în titlul acelui material: REVISTA REGATUL CUVÂNTULUI ANGAJATĂ ÎN ACTIVITĂȚI CULTURALE. Era vorba de lansarea ultimului volum de proză al doamnei Eliza Roha și de prezentarea succintă a operei distinsei scriitoare: proză, poezie, eseuri, dramaturgie. Ei bine, acel eveniment s-a desfășurat în ziua de 4 octombrie 2012 la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, implicându-l, în principal, pe domnul N. N. Negulescu, poet, director-fondator al Revistei de
O ORIGINALĂ ARHITECTURĂ MEDITATIVĂ ÎN OPERA ELIZEI ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359851_a_361180]
-
timp de atunci dar m-am luat cu revista și de-abia acum am reușit să aștern aceste rânduri), răspund invitației de onoare, lansată de directorul Editurii „Betta” ca, într-o bucurie comună, să-i prezentăm noile apariții editoriale ale distinsei doamne Eliza Roha, scriitoare prolifică, care, în ultimul deceniu, și-a înscris cu strălucire numele în geografia literaturii românești contemporane. Atmosfera sărbătorească l-a avut în centrul atenției noastre și pe Poetul român Marin Dumitrescu, stabilit în Spania, prezent și
O ORIGINALĂ ARHITECTURĂ MEDITATIVĂ ÎN OPERA ELIZEI ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359851_a_361180]
-
avut în centrul atenției noastre și pe Poetul român Marin Dumitrescu, stabilit în Spania, prezent și el cu proaspete roade lirico-metafizice, dar și Antologia de poezie penitenciară „Unde sunt cei care nu mai sunt”, realizată după un efort extraordinar de distinsa Paula Romanescu. Contactul cu fragmente din opera scriitoarei Eliza Roha, l-am avut mai întâi, lecturând diferite publicații literare consacrate. Apoi, am primit unele dintre cărțile domniei sale, la redacția Revistei de Cultură Universală “Regatul Cuvântului”, al cărei director și redactor
O ORIGINALĂ ARHITECTURĂ MEDITATIVĂ ÎN OPERA ELIZEI ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359851_a_361180]
-
de 22 respectiv 23 august 2009 ( ținând cont de fusul orar), într-o țară de la marginea lumii, Țara Soarelui Răsare, se lansează un volum de poezii, „Izvoarele vieții » în limba română volum antologic al poeților NET- iști. În prezența unor distinse persoane japoneze, iubitoare de muzică de jazz și de poezie dar și a câtorva turiști români, deschid evenimentul cu tricolorul alături și cu alb-roșul drapel al Japoniei, apreciind importanța semicentenară a prieteniei dintre aceste două popoare. Este o bucurie împlinită
DESCOPERIREA JAPONIEI PRIN FLOAREA CĂRBUNE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359861_a_361190]
-
care să participe la bucuria copiilor, ca la arderea propriei bucurii. Dintre cei puțini, un astfel de matur visător și pururi fascinat de mirajul copilăriei, este artista care deschide și încălzește și piatra, emanând un farmec, o căldură cu totul distinse, Mioara Manea Arvunescu. Ea a trăit alături de copii fiecare clipă de urcare în extazul cântecului, a râs, a cântat, a fost fericită, a intrat în inima copiilor și i-a sorbit pe ei în lumina ochilor și înfiorarea inimii sale
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]