2,119 matches
-
Suceava, Moldova, România. În anul 1797, egumenul Chiril Râșcanul de la Mănăstirea Râșca - urmând pilda starețului Paisie Velicicovschi de la Mănăstirea Neamț, care strămutase satele aflate în apropierea Mănăstirilor Neamț și Secu, pe motiv că satele strică moralul vieții ascetice - a cerut Divanului domnesc strămutarea satului Râșca de pe vatra mănăstirii. Domnitorul Constantin Ipsilanti a dat poruncă de strămutare a satului, Mănăstirea Râșca fiind obligată să-i despăgubească pe săteni de cheltuiala de casă și de strămutare și să le dea alt teren de
Slătioara (Râșca), Suceava () [Corola-website/Science/301997_a_303326]
-
genere, matematica precede întotdeauna filosofia". Hegel în "Prelegeri de istorie a filosofiei" atribuie lui Thales câteva pagini. Apoi, în secolul XIX, apar multe istorii ale filosofiei în care Thales împreună cu alți presocratici ocupă un loc de cinste. Dimitrie Cantemir, în "Divanul" (1698) îl citează pe „Thalis” cu o presupusă maximă (neatestată de nici o altă sursă) „precum Thalis filosoful bine au cunoscut și dzice: Focul, muierea și marea, trei răutăți deopotrivă”. "Cosmologia elenă" a lui Mircea Florian (1929) era cea mai aplicată
Thales din Milet () [Corola-website/Science/298546_a_299875]
-
La vremea respectivă, sud-vestul Basarabiei (Cahul, Bolgrad și Ismail) aparținea României. Părintele Grigore își începuse cariera preoțească în satul Ghindăoani (com. Balțătești) din județul Neamț. Dar pentru că îi îndemnase pe țărani să-l dea în judecată pe arendașul moșiei la Divanul din Iași, acesta, uzând de prevederile Regulamentului Organic, pe atunci în vigoare în Țările Române, l-a surghiunit din sat. Stabilit la Târgu Neamț, ajunge protoiereu al acestui ținut, apoi, în 1865 a fost numit protoiereu la Cahul. În urma Războiului
Vasile Conta () [Corola-website/Science/298676_a_300005]
-
Adunările Ad-Hoc, mai cunoscute sub numele neoficial de Divanuri Ad-Hoc, au fost adunări consultative convocate în 7 octombrie 1857 în Moldova și în 8 octombrie 1857 în Valahia, cu scopul de a exprima voința populației cu privire la organizarea definitivă a principatelor. Ele erau alcătuite din reprezentanți ai bisericii, ai marii
Divanurile ad-hoc () [Corola-website/Science/299106_a_300435]
-
principatelor. Ele erau alcătuite din reprezentanți ai bisericii, ai marii boierimi, ai burgheziei si ai țărănimii clăcașe. Tratatul de la Paris (13/25 februarie - 18/30 martie 1856) care pune capăt Războiului Crimeii, pe lângă alte clauze referitoare la Principatele Române, prevedea: Divanul ad-hoc al Moldovei a fost format dintr-un număr de 85 de deputați, aleși în cinci colegii: cler, mari proprietari, mici proprietari, reprezentanți ai orașelor și reprezentanți ai satelor. Componența divanului era următoarea: 8 reprezentanți ai clerului, 28 de reprezentanți
Divanurile ad-hoc () [Corola-website/Science/299106_a_300435]
-
Crimeii, pe lângă alte clauze referitoare la Principatele Române, prevedea: Divanul ad-hoc al Moldovei a fost format dintr-un număr de 85 de deputați, aleși în cinci colegii: cler, mari proprietari, mici proprietari, reprezentanți ai orașelor și reprezentanți ai satelor. Componența divanului era următoarea: 8 reprezentanți ai clerului, 28 de reprezentanți ai marilor proprietari, 14 reprezentanți ai micilor proprietari, 15 reprezentanți ai populației rurale și 20 reprezentanți ai populației urbane. Hotărârile celor două adunări aveau, cu redactări ușor diferite, solicitări comune: Toate
Divanurile ad-hoc () [Corola-website/Science/299106_a_300435]
-
În creația sa sunt populare fabulele: "Antereul lui Arvinte", "Musca la arat", "Racul, broasca și știuca", "Doi cîini" ș.a. La Iași, deține o funcție în Epitropia școlilor, apoi - cea de asesor al curții de apel, activează și ca membru al divanului obștesc. Se alătură inițiativelor culturale legate de dezvoltarea învățămîntului public, a presei periodice, a teatrului național. Întreține legături strînse cu aproape toți literații moldoveni, colaborează la „Albina Românească”, „Dacia literară”, „Propășirea” și la alte publicații periodice. În afară de fabule, a compus
Alecu Donici () [Corola-website/Science/299280_a_300609]
-
protectoratul pe care îl aveau asupra Principatelor Române, prin care, pe lânga primirea Basarabiei de Sud, obținuseră și dreptul de a se pronunța asupra soartei lor. Imperiul Otoman, care era invitat să convoace adunări în ambele principate sub numele de Divanuri ad-hoc, nu le-a mai prelungit domnia celor doi principi (care erau numiți pe o perioadă de șapte ani, iar termenul expira chiar în 1856), aceștia fiind adepți ai unirii celor două principate. În locul lor au fost numiți caimacami care
Barbu Știrbei () [Corola-website/Science/299782_a_301111]
-
reședința Vaideeni și un nr. de 4 sate aparținătoare: Izvoru Rece, Mărită, Cornet și Cerna • Primele mărturii arheologice: Topor de piatră, drumuri vechi, toponimie, etc. • Prima mențiune documentara (anul și sursa - documentul): Hrisovul lui Radu cel Mare -1504, Judecată la Divan despre hotarele muntelui Vai de Ei. Vechi locuitori ai satului Vai de Ei • Monumente istorice: a. Biserică de zid cu hramul « Sf.Ioan Botezătorul » (1878), în satul Vaideeni; Elemente de patrimoniu etnocultural a. Centrul etnografic Vaideeni, important centru etnofolcloric, legat
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
în județul Teleorman la Zimnicea. Aici se practicau 20 de meserii în care lucrau 193 de persoane.În oraș își desfășurau activitatea 42 bacari,17 cojocari,17 cismari,15 căldărari,14 boiangii, etc. Locuitorii din Măgurele fac repetate cereri de Divan pentru a li se permite înființarea unui oraș liber în cadrul județului Olt din care făceau parte. Hotărârea este luată prin decizia Departamentului Treburilor din 1454 și respectiv 1455 (cea pentru Teleorman). Tot în 1838 se elaborează “Proiectul pentru găzduirea reședinței
Roșiorii de Vede () [Corola-website/Science/299953_a_301282]
-
de Lady Montagu, o scriitoare engleză din sec. XVIII-lea, soția ambasadorului Mării Britanii la Constantinopole, în care aceasta descrie cea mai frumoasă baie turcească din oraș: "Erau acolo aproape două sute de femei care se îmbăiau (...). Doamnele erau tolănite pe divanuri acoperite cu perne și covoare bogate. Sclavele le pieptănau." În partea centrală a tabloului recunoaștem figură Femeii care se îmbăiază, cântând la mandolina. Femeia care stă întinsă în partea dreaptă pe perne ne amintește de "Antiope" sau "Odalisca cu scalva
Baia turcească () [Corola-website/Science/299288_a_300617]
-
În lucrarea sa "Zur Farbenlehre" („Teoria culorilor”, 1810), ia o poziție contrară concepției lui Isaac Newton și caută să demonstreze unitatea dintre spirit și materie în fenomenele naturale. În această perioadă Goethe scrie multe poezii care apar în renumitul "West-östlicher Divan" , în care spre deosebire de poetul Rudyard Kipling în "The Ballad of East and West" („Balada de Est și de Vest”), întâlnim acesta poezie liniștită și privită cu egalitate: După o lungă boală, Christiane, soția lui Goethe moare în anul 1816. Drept urmare
Johann Wolfgang von Goethe () [Corola-website/Science/297778_a_299107]
-
evrei.</spân></spân></spân></p> <spân lang="ro-RO">În casă, în dormitorul părinților, a fost ascuns un ilegalist - Izsak, i s-a cedat lui cameră. Și în camera de jos erau două paturi pe care stăteau părinții noștri, si un divan pe care ne înghesuiam noi două, nici nu mai știu cum încăpeam. Într-o zi a venit de la Siguranța să-l caute pe Izsak - el era sus</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR.15: Capitale ale Culturii în contextul politicilor UE () [Corola-website/Science/296142_a_297471]
-
până la șase sau la șapte că eu să mă duc să mă culc, ca să mă pot duce la muncă a doua zi. Asta se întâmplă prin anii ’42-’43. Camera mea nu se încălzea, așa zisă sufragerie, unde aveam un divan. Cameră era foarte mare, nu știu cât avea, 18-20 </spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">de</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR.15: Capitale ale Culturii în contextul politicilor UE () [Corola-website/Science/296142_a_297471]
-
este cel din 1782 al lui Nicolae Caragea, domn al Țării Românești (1782-1783), pe care erau reprezentate în afara stemei principatului și stemele celor 17 județe. În Moldova, cea mai veche pecete cunoscută, care include și stemele ținuturilor, este cea a Divanului Cnejiei Moldovei, din perioada 1806-1812, iar primul sigiliu domnesc moldovenesc de acest tip este cel a lui Scarlat Callimachi, alcătuit în urma poruncii date Divanului Țării în 1815, și care a fost executat de Gheorghe Asachi.. Heraldica românească se va constitui
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
județe. În Moldova, cea mai veche pecete cunoscută, care include și stemele ținuturilor, este cea a Divanului Cnejiei Moldovei, din perioada 1806-1812, iar primul sigiliu domnesc moldovenesc de acest tip este cel a lui Scarlat Callimachi, alcătuit în urma poruncii date Divanului Țării în 1815, și care a fost executat de Gheorghe Asachi.. Heraldica românească se va constitui ca știință, în sensul modern al termenului abia în secolul al XIX-lea, remarcându-se o serie de heraldiști ca: Gheorghe Asachi, Gheorghe Șeulescu
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
județului Brăila, iar după 1845 va dispărea medalionul județului Săcuieni, odată cu districtul respectiv. Iată reprezentările județelor, așa cum se regăsesc pe sigiliul din 1782: Cel mai vechi izvor cunoscut cu privire la stemele ținuturilor moldovenești datează din perioada 1806 - 1812 și reprezintă sigiliul Divanului Cnejiei Moldovei. Acesta avea dispuse în jurul stemei țării, similar pecetei valahe a lui Nicolae Caragea, medalioane cu stemele ținuturilor moldovenești. Lipseau cele din Bucovina (cedată în 1775) însă apăreau cele din Basarabia (pierdută abia în 1812). Specialiștii nu au reușit
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
conducerea Țării Românești, a fost emis un decret (14 iunie) prin care deviza („Dreptate, Frăție”) trebuia să fie înscrisă pe steag, pe monumentele publice și să fie formula de deschidere a oricărui act emis oficial. O medalie conferită participanților la Divanurile ad-hoc din Moldova și Țara Românească (1857) conținea, pe lângă stemele celor două principate, și devizele pe avers și pe revers. În ceea ce privește devizele naționale, unele dintre stemele propuse în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza conțineau dictonul . Aceasta era o variantă a
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
beneficiază de egalitate de pedeapsă". Marele turcolog român Mihai Maxim, relatează într-o lucrare a sa modul în care se desfășura predarea cizyei sau harciului, în anumite timpuri și locuri, cităm: "[...] la predarea capitației sau a haraciului emirului musulman în divan, acesta îl lovea după grumaz pe nemusulmanul venit cu capul plecat și spinarea încovoiată, spunându-i: ""Plătește-ți darea, tu, dușman al singurului Dumnezeu!"", după care un slujitor îl arunca afară." Tot renumitul nostru turcolog mai spunea: "Asemenea prescripții, ca
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
El mai amintește în aceeași lucrare și un "raport venețian" din 1593 în care se arată că la un moment dat, excedați fiind de situația în care se găseau, un grup de locuitori ai Țării Românești s-au prezentat la Divanul Imperial pentru a cere transformarea țării în sangeacat (provincie a imperiului), fapt care n-a putut să fie acceptat, căci, precizează raportul, "toți știu că nu va aduce nici pe departe cât în prezent". Asta denotă starea jalnică a adminstrației
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
la delimitarea hotarelor eparhiilor lor. Problemă o constituia târgul Dubăsari, și alte două sate (Sultan Câșlași și Musaip Câșlași), de la hotarul Moldovei cu Bugeacul. Mitropolitul Ioanichie venind la Iași, prezintă situația spre rezolvare domnitorului Nicolae Mavrocordat care supune problemă judecății Divanului Domnesc, prezidat de patriarhul Samuil de Alexandria, prezent la acea vreme în Moldova. Divanul ia o hotărâre spre împăcarea ambilor ierarhi, astfel: târgul Dubăsari, fund stăpânit de turci, să fie păstrat de mitropolitul Ioanichie, iar cele două sate de pe granița
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
Sultan Câșlași și Musaip Câșlași), de la hotarul Moldovei cu Bugeacul. Mitropolitul Ioanichie venind la Iași, prezintă situația spre rezolvare domnitorului Nicolae Mavrocordat care supune problemă judecății Divanului Domnesc, prezidat de patriarhul Samuil de Alexandria, prezent la acea vreme în Moldova. Divanul ia o hotărâre spre împăcarea ambilor ierarhi, astfel: târgul Dubăsari, fund stăpânit de turci, să fie păstrat de mitropolitul Ioanichie, iar cele două sate de pe granița să fie ale episcopului de Huși. Ioanichie - mitropolitul Proilaviei - si Iorest - episcopul de Huși
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
fund stăpânit de turci, să fie păstrat de mitropolitul Ioanichie, iar cele două sate de pe granița să fie ale episcopului de Huși. Ioanichie - mitropolitul Proilaviei - si Iorest - episcopul de Huși - și-au dat în scris - unul altuia - că primesc hotărârea Divanului. Mitropolitul Calinic al II-lea () era originar din Zagora (Tesalia). A avut parte de o educație aleasă până la venirea să la Brăila, la 1743, dovedind multă dragoste pentru carte și adunând o importanță bibliotecă. După ce a păstorit Mitropolia Proilaviei timp
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
La 15/27 decembrie 1806, tarul [[Alexandru I]] numește pe fostul domn al Țării Românești, [[Constantin Ipsilanti]], în calitate de domn unit al Moldovei și Țării Românești. Singura decizie semnificativă a efemerei sale domnii, a fost trecerea teritoriilor raialelor turcești sub jurisdicția divanului unificat al domnului. Prin acest act Mitropolia Proilaviei era practic din nou desființată, teritoriile sale intrând iarăși sub jurisdicția eparhiilor românești (Episcopia Hușilor și Episcopia Buzăului). Ca urmare a pierderii eparhiei, mitropolitul Părtenie este ales la 24 septembrie [[1806]] că
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
de coșmar și dezolare, proprie unui vis urât. Pentru a își exprima angustia și setea de comunicare folosește imagini vizionariste, specifice limbajului suprarealist. Libertatea de exprimare este maximă, deși pe lângă versul liber mai folosește și octosilabul, endecasilabul și versul alexandrin. „"Divanul de Tamarit"” (1940) este un volum de poezii care recreează o atmosferă orientală, inpirându-se dintr-o antologie de poezie arabico-andaluză. Tema principală este dragostea care duce la trăirea unor experiențe frustrante și amare; limbajul folosit este foarte apropiat de cel
Federico García Lorca () [Corola-website/Science/308137_a_309466]