3,344 matches
-
negocierii este periclitat. Pentru a evita constrângerile de tipul celor enumerate și mai ales pentru a asigura succesul negocierii, se recomandă elaborarea unei game largi de soluții posibile care să promoveze interesele comune și să împace în mod creativ interesele divergente. Autorii recomandă ca, în vederea creșterii creativității în inventarea soluțiilor, negociatorii să țină seama de următoarele sfaturi: 1. să separe acțiunea de a inventa soluții de cea de a critica soluțiile inventate; 2. să caute un singur răspuns, să lărgească gama
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
umane sau infraumane) (Thuderoz, 2002, pp. 101-103). După obiective: negocieri economice (comerciale, industriale, bancare), politice (diplomatice), militare (teritoriale). După numărul participanților: negocieri bilaterale sau multilaterale, cu reprezentanți și fără reprezentanți. După comportamente și interese: negocieri personale și colective, cu interese divergente sau cu interese convergente. După mediu și constrângeri: negocieri pregătite (programate) și nepregătite (în situații de criză), în timp determinat sau în timp nedeterminat, pe terenul uneia dintre părți sau pe teren neutru. După modul de finalizare: negocieri cu înțelegeri
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
comunicare manifestată în: o fluența vorbirii (bogăția vocabularului); o fluența asociativă (asociația rapidă a ideilor); o fluența ideațională sau curgerea logică a ideilor; o fluența expresivă sau vorbire cu atribute estetice; o încărcătură emoțională (mesaj ectosemantic). • gândire logică, sistematizată și divergentă, care oferă posibilitatea analizei unei probleme din mai multe unghiuri, găsind mai multe soluții de rezolvare și adoptând-o pe cea mai eficientă; • spirit de observare dezvoltat, curiozitate științifică și inițiativă; • imaginație constructivă necesară depășirii tehnicii didactice sau educaționale, trebuind
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
albi, devenind În 1980 Zimbabwe, sub președinția lui Robert Mugabe. Ultima țară eliberată a fost Namibia, o fostă colonie germană, aflată sub mandatul Republicii Sud-Africane: aceasta a devenit independentă abia În 1989. Decolonizarea precipitată, sub acțiunea atâtor protagoniști cu interese divergente, n-a reușit să rezolve problema esențială, cea a dezvoltării „noilor națiuni”. Au fost prea multe compromisuri fragile care le-au Îngreunat viitorul și care au rămas surse de conflict; lista acestora ar fi interminabilă pentru: Pakistan, Kashmir, Bangladesh, Tibet
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
constrângerii normelor: ele se aplică și celor cărora li se impune socializarea, și celor care o impun. Fără dominație, nu există solidaritate. Nenumăratele categorii sociale care alcătuiesc o colectivitate umană au interese, viziuni asupra lumii, convingeri și proiecte diferite, adesea divergente, iar uneori de-a dreptul incompatibile. Pentru ca toate aceste grupuri să poată coexista pașnic, trebuie ca fiecare dintre ele să accepte să renunțe la o parte din logica proprie pentru a face loc și logicii celorlalte. Dacă fiecare ar dori
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
libertatea politică de la 1789, alsacienii s-au atașat de Franța. Din acest punct de vedere, Întrucât democrația liberală a câștigat teren și s-a extins În secolul XX, concepția franceză a triumfat asupra celei rivale. Atunci când criteriile de naționalitate sunt divergente și supuse pretențiilor diferitelor state, chestiunea se poate tranșa În mod pașnic prin referendum. Așa s-a Întâmplat În 1860 În Savoia, iar mai apoi În Sarre, după Înfrângerea naziștilor. Alegerea liberă a destinului lor politic de către populații nu elimină
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și asociația „Alianța pentru pace” (Brit shalom) au militat În zadar pentru crearea pe teritoriul palestinian a unui stat iudeo-arab. De la conferința de la San Remo (aprilie 1920), unde s-a ratificat Declarația Balfour, și până la proclamarea statului Israel (1948), interesele divergente ale puterilor occidentale au Încurajat din păcate extremiștii din ambele tabere. Situația generală a contribuit și ea la deteriorarea climatului; așa s-a Întâmplat, de exemplu, În 1925 când a sosit un contingent de 35000 de imigranți care fugeau de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pragmatic, se poate face distincția între anaforele coreferențiale (antecedentul și expresia anaforică trimit la același referent: Paul tocmai a terminat de citit [ultimul roman al lui Umberto Eco]1. Romanul/Cartea/Acesta 1 i-a lăsat un gust amar.), anaforele divergente (nu se poate vorbi despre identitate referențială între antecedent și expresia anaforică: Ana îi întinse mîinile 1. Ion i le prinse în ale2 sale.) și anaforele inclusive (există doar o identitate parțială între referentul antecedentului și cel al expresiei anaforice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vedere metodologic, analiza conținutului ia ca unitate de analiză fragmente de dimensiunea unei fraze sau a unui paragraf, în timp ce analiza conținutului se concentrează pe grupuri restrînse de cuvinte, uneori chiar de litere. Cu toate acestea, deosebirile teoretice și abordările metodologice divergente s-au atenuat astfel încît, actualmente, este dificil să se facă distincția dintre analiza discursului și analiza conținutului, două abordări fundamental diferite. În epoca actuală, în domeniul a n a l i z e i d i s c u
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vorbirii. Dar problematica definirii discursului se complică treptat, prin inserarea noțiunii de "text", înțeles ca ipostază a discursului, individualizabil printr-o organizare specifică, dar care, pentru a deveni discurs, trebuie să circumscrie condițiile de producere a interacțiunii comunicative. Sistematizînd ideile divergente din știința limbii, P. Charaudeau și D. Maingueneau arată că discursul cunoaște o multitudine de accepții, relevate prin raportare la alte entități lingvistice, cum ar fi fraza (discursul obținîndu-se prin adiția frazelor), enunțul, limba ca sistem (discursul suprapunîndu-se parțial conceptului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
clare și au făcut discutabilă chiar existența unor termeni de specialitate adecvați și unanim acceptați. Dincolo de argumentarea critică în ceea ce privește criteriile aplicate și de încadrarea tipologică a frazeologismelor, se constată că, din cauza nueroaselor puncte de vedere de la care se pornește, cele mai multe divergente, se ajunge la o terminologie lipsită de unitate, la utilizarea arbitrară a termenilor sau la accepțiuni multiple ale unor termeni. Astfel, inventarul denumirilor aferente frazeologiei a cunoscut, în timp, o mare diversitate, motivată de eterogenitatea criteriilor aplicate, generatoare de terminologie
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
forma curentă a limbii manifestată ca un determinism natural, ca latură obiectivă, independentă de voința oamenilor. Cu toate acestea, voința acționează și la acest nivel prin activitatea de a regulariza formele și de a înlătura ceea ce în limba vorbită este divergent față de exigențele sistematice. Voința poate în același timp crea pornind de la resursele oferite de limba populară sau de la fazele anterioare ale limbii scrise, poate reactiva elemente din stadiile lingvistice vechi, poate propune elemente sau modele din alte limbi etc. Ca
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
privită ca avînd două niveluri ce trebuie avute în atenție. Primul este cel al dificultății de a spune prin mecanismele de actualizare a semnificanților (foneme, lexeme, frază și text), iar celălalt dintr-o discordanță dintre reprezentare și anticiparea unei evalurări divergente din partea interlocutorului. La nivel interlocutiv, ratarea poate constitui un mod de reglare, iar manifestările ei țin locul unei vocale terminale, permițînd înlăturarea unei lipse vocalice în reduplicarea morfemelor gramaticale. Ratarea nu poate fi însă decît o trăsătură a exprimării orale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
s-au gândit să-l susțină. S-a dovedit, de fapt, că presa nu mai e o „instituție“ în sine (ca să nu mai vorbim despre „a patra putere în stat“), ci se constituie dintr-o serie de grupuri cu interese divergente de cele mai multe ori. Lucru ce poate fi, de altfel, sesizat cu ochiul liber de o bună bucată de timp: deschizând ziarele la întâmplare e aproape imposibil să nu dai măcar peste un jurnalist care îl acuză pe alt jurnalist de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
și care unește toate evenimentele prin raportul cauză-efect, anulează orice abatere de la normalitate și, în consecință, unicitatea, centralitatea și universalitatea tainei Întrupării. Credința creștină și criticismul istoric, spune Troeltsch, nu pot fi conciliate, deoarece concepțiile lor asupra realității sunt complet divergente 57. Aceeași viziune tranșantă, însă din cealaltă tabără, o are și von Balthasar: "Întrucât Hristos nu poate fi cuprins în normele acestei lumi, nici un acord între teologie și alte discipline nu poate fi atins în limitele acestei lumi. Refuzul acceptării
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
de către partidele politice. C. Clivajele referențiale Partidele Europei Centrale și Orientale se confruntă cu întrebarea dacă modalitățile de exercitare a puterii ar trebui sau nu să se alinieze normelor exterioare. Modurile de evaluare a experienței politice trecute sunt și ele divergente. Prima polaritate are în vedere pertinența modelelor politice occidentale. Unele formațiuni doresc ca împrumuturile să se limiteze la strictul necesar și să fie combinate cu tradițiile naționale. Celelalte sunt favorabile adaptării modelelor străine pur și simplu. În perioada interbelică doar
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
and Eastern Europe", East European Quarterly, 27/1, 1993, p. 58. 10 K. Lawson, "Cleavages, parties and... ", pp. 32-33. 11 H. Kitschelt, "Formation of Party Cleavages in Post-communist Democracies: Theoretical Propositions", Party Politics, 1/4, 1995, pp. 458-459; H. Kitschelt, "Divergent Paths of Postcommunist Democracies", in L. Diamond și R. Gunther, Political Parties and Democracy, Baltimore, The John Hopkins University Press, 2001, pp. 311-314; H. Kitschelt, Z. Mansfelt, R. Markowski și G. Toka, Post-Communist Party Systems: Competition, Representation, and Inter-Party Cooperation
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
J.A. Dellenbrant și O. States, "Democratization and Economic Reform Policies", Research Reports, 2, Umea University Press, Umea, 1994, p. 120. 10 S. Rokkan și D. Urwin. The Politics of Territorial Identity, Sage, London, 1983, p. 14. 11 H. Kitschelt, "Divergent Paths of Postcommunist Democracies", in L. Diamond și R. Gunther (ed.). Political Parties and Democracy, The Johns Hopkins University Press, 2001. 12 L. Dribins, "Identitătes cīņas", Diena, 11 martie 2003. 13 D.L. Horovitz, Ethnic Groups in Conflict, University of California
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
țările trecute prin niște regimuri mai mult sau mai puțin rigide, aceste schimbări constituie provocări metodologice pentru orice cercetător interesat de această arie geografică. Utilizarea unor concepte determinate de experiența și referințele istorice ale țărilor care au urmat o evoluție divergentă presupune o reflexie suplimentară, o delimitare minuțioasă. În aceeași măsură este cazul unei abordări socio-istorice a fenomenului partidelor. Ca urmare, încercarea de a răspunde la întrebarea " Care sunt clivajele Europei Centrale și Orientale?" se dovedește a fi de două ori
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
român și românesc va fi cultivată foarte susținut, ca una dintre modalitățile de stăvilire a ideii de reunire cu moldovenii din România. După unirea Republicii Democratice Moldovenești cu România, hotărîtă de Sfatul Țării la 27 martie 1918, lucrurile au evoluat divergent. În întreg spațiul românesc „școala și alte împrejurări au adus în două generații în vorbirea curentă a sătenilor vocabule care nu se auzeau mai înainte de 1900 “ <footnote Mihail Sadoveanu, În legătură cu limba literară, în „Ethnos. Revistă de grai, studiu și creație
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
restul Moldovei și anexarea la Rusia este un fapt istoric, soldat cu izolarea populației de aici de restul comunității moldovenilor, de ansamblul de tradiții al acestora. Cele cîteva generații care au trăit în aceste condiții au evoluat în bună măsură divergent față de moldovenii de la vest de Prut, rămînînd însă în interiorul tiparelor comune. O probează din nou Vasile Stati cu harta repartiției dialectale a dacoromânului, căruia îi subordonează limba moldovenească. Harta de la p. 183 a dicționarului include într-un singur tot
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
mică decît sintaxa“ <footnote Ibidem, p. 24. footnote> . Cît de aproape este concepția lui Mihail Sadoveanu de formularea în termeni științifici a lui Eugen Coșeriu, după care o limbă istorică este „un ansamblu de tradiții, în parte analoage, în parte divergente“ <footnote „Forum“, 1993, nr. 11-12, p. 104. footnote> , limba literară și limba populară în diversele ei ipostaze aflîndu-se într-o veșnică interrelaționare; limba română literară s-a edificat prin contribuția largă a tuturor graiurilor dacoromâne, chiar dacă „e adevărat că vorbirea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
accepta existența cunoașterii inconștiente, ceea ce este o utopie "neuroștiințifică"". Această declarație raționalistă e completată cu două sugestii de abordare: (a) "din punct de vedere matematic, cunoașterea este o funcție convergentă, exprimată ca o integrală finită, pe când conștiința este o funcție divergentă, expresie a unei integrale infinite"; (b) "din punct de vedere filosofic, cunoașterea și conștiința realizează o unitate a contradicțiilor, de tip hegelian". Așa ajungem la ceea ce aș numi ecuația lui Askenasy: Gândirea = Cunoaștere + Conștiință. În limbaj simbolic, ecuația se poate
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
este similară relației cunoaștere-epistemologie (înțelegerea cunoașterii). A le separa înseamnă a accepta existența cunoașterii inconștiente, ceea ce este o utopie "neuroștiințifică". Din punct de vedere matematic, cunoașterea este o funcție convergentă, exprimată ca o integrală finită, pe când conștiința este o funcție divergentă, expresie a unei integrale infinite. Din punct de vedere filosofic, cunoașterea și conștiința realizează o unitate a contradicțiilor, de tip hegelian. Separarea lor artificială trebuie corectată. Cunoașterea și conștiința sunt produse ale creierului, creierul funcționează ca o unitate gestalt. Creierul
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
de gospodărie urmate la Călugărițele Maicii Domnului, e bolnav de o gelozie primitivă, nemotivată dar persistentă, e conștient că fusese doar acceptat, nu și dorit, iar acest fapt îl macină și-l înstrăinează de soție. Aglomerarea piedicilor și a opțiunilor divergente pe care cei doi și le asumă par desprinse dintr-un plan întunecat urzit de o divinitate răzbunătoare. Agustin se convertește, devenind membru al unui cult ce va avea o influență nefastă asupra familiei sale, în primul rând datorită contextului
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]