5,279 matches
-
cu fiecare prilej), fie privită ca un instrument de control al comportamentului elevilor. În mediul virtual, cele mai utilizate recompense sunt: creșterea rank-ului, acces gratuit la anumite site-uri, convertirea punctelor obținute on-line în vouchere pentru obținerea unor produse materiale, divertisment, apreciere, acces gratuit la anumite jocuri, reputație, acces rapid la informații, socializare cu prietenii etc. În plus, având în vedere că această generație este cunoscută și ca "generația instant", recompensele on-line se obțin instantaneu și pentru orice inițiativă, oricât de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Vellant. Carr, Nicholas. (2012). Superficialii. Efectele internetului asupra creierului uman, București, Editura Publica. Carrière, Jean-Claude/Eco, Umberto (2010). Nu sperați că veți scăpa de cărți. Convorbiri moderate de Jean-Philippe de Tonnac, București, Editura Humanitas. Constantinescu, Mihaela. (2001). Post/postmodernismul: Cultura divertismentului, București, Editura Univers enciclopedic. Cornea, Andrei. (2014). Miracolul. Despre neverosimila făptură a libertății, București, Editura Humanitas. David. (1977). Introducere în filosofie, București, Editura Academiei R.S.R. Dawkins, Richard. (2013). Gena egoistă, București, Editura Publica. Dewey, John. (1977). Trei scrieri despre educație
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de asistență socială ale guvernului sau despre alimentația copiilor"37. În studiul menționat mai sus am încercat să aflăm care sunt paginile web preferate pentru navigarea pe internet. Rezultatele au fost următoarele: Paginile de internet accesate și preferate (selectiv) 1. Divertisment 16.0% 2. Căutare și portal 14.9% 3. Muzică 7.0% 4. Educație 6.2% 5. Sport 6.1% 6. Afaceri și comerț 5.3% 7. Mass-media 5.1% 8. Matrimoniale 4.8% Se observă că 40% dintre subiecți
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti hora, dar și suveica, de vuia satul de vatale în toate părțile” vrednicia oamenilor din sat și a tinerilor care știau să se distreze, dar și să muncească; îmbinarea datoriei cu divertismentul este secretul reușitei; r. 27 28 : „sfătuia pe oameni să-și deie copiii la învățătură”consilierea pro-educațională pe care o realizau voluntar preotul și dascălul în zonele rurale, unde multitudinea treburilor gospodărești umbrea nevoia de educație; p. 154, r. 21
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
în literatura română, moralitatea și imparțialitatea criticului de artă, sensibilitate față de atitudinea și „profilul moral” al cititorului (de ce nu, și-al scriitorului, care, nu de puține ori, se confruntă cu nemiloasa realitate), „potopul” tipăriturilor care „inundă” vizualul, literatura - mijloc de „divertisment” sau de „supraviețuire”, literatura - „mică” sau „mare piedică în calea uitării”. De asemenea, un bun prilej de a sublinia câteva subtilități privind „romanele <obsedantului deceniu>, ca și alte romane, parabolice sau cu cheie, din literatura noastră de dinainte de 1989, trebuie
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de o consiliere competentă, ele asigură elevilor descoperirea și dezvoltarea unor laturi ale personalității care îi vor furniza o evoluție profesională de succes. XVII. MANAGEMENTUL TIMPULUI Modul în care copilul își petrece efectiv timpul liber având ca sisteme de referință: divertismentul planificat și libera alegere, și poate fi clasificat în două categorii: Timpul liber activ, în care face lucruri de plăcere și în interesul dezvoltării sale: Timpul liber pentru activități care răspund provocărilor personale: sport, muzică, dans, alte preocupări artistice, interese
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
pe Internet, să mă plimb cu câinele. Ca să nu fiu parțial, mărturisesc că lumea românească îmi displace tot mai mult, e prea agresivă, prea gălăgioasă, prea isterică vezi asta și pe stradă, dar și la televiziune, unde așazisele emisiuni de divertisment sunt ore întregi de funduri goale, uneori și prea mari, și mai ales de urlete... Până și știrile au devenit un fel de minispectacole. Ori îmbătrânesc eu, ori mergem pe o cale complet greșită, împrumutând de la societatea de consum numai
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
victime, și l-a reabilitat pe Adrian Păunescu! Ca să nu mai spun că l-a pălmuit pe Nicu Ceaușescu în studioul televiziunii, după ce-i fusese țuțer! La fel de descalificant mi se pare să te lași atras în capcana poreclitelor emisiuni de divertisment, ajunge că-s destul de proști politrucii noștri și se înghesuie în platouri la asemenea aberații sinistre! Sunt, desigur, și emisiuni la care merită să mergi, de la cea a Marinei Constantinescu la cele realizate de Iaru, Patapievici etc. Prin urmare, nu
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
aparențe de obiectivitate. Mai îngrijorător decât eventualele dependențe mi se pare a fi profesionalismul redus al presei noastre și al media în general. Dacă trecem de la informație unde e uimitor ce rapid un zvon devine știre! -, la programele poreclite de "divertisment", e dezastru total. În genere, au fost preluate formate străine mediocre, pe care d-l Lazarov & His Wife le-au "românizat", făcându-le proaste, iar cei care le pun în operă fac un pas înainte și ele devin foarte proaste
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
cele din zona "plângăcioasă", prea multe, ca și telenovelele, chiar și pentru o masă "simțitoare" ca a noastră, ci mă opresc la un... cum să-i zic?, realizator, d-l Dan Negru, care a realizat o salbă de emisiuni de "divertisment". Dincolo de formatele diferite, de denumirile diferite, au toate două lucruri în comun: se urlă fără pauză și se arată craci! Cam așa văd lucrurile și nu-mi dau seama ce se poate face repede. Trebuie să se așeze lucrurile în
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
cărți, tranzacții bursiere, editarea diferitelor publicații, telecomunicațiile, vânzarea de computere sunt prezente astăzi și acum câțiva ani nu existau. Afacerile electronice se regăsesc în diverse domenii de activitate, cum ar fi: tehnologia informației, media (publicitate și marketing, distribuția prin cablu, divertisment, educație), telecomunicații, servicii comerciale, sănătate, finanțe, industrii de bază: auto,chimie )etc. Afacerea electronică înseamnă conceperea de noi afaceri într-un timp foarte scurt, noi piețe de desfacere, noi produse în funcție de cerințe și servicii nonstop. Una din cele mai cunoscute
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
rezervarea și cumpărarea biletelor), mobile auctions (participare la licitații) și mobile reservation (selectarea din portalul unui restaurant, localul și meniul dorit). aplicații pentru promovarea produselor și serviciilor, prin care se transmit reclame sau informații personalizate utilizatorilor. aplicații de acces la divertisment, precum mobile gaming (participare la jocuri, « știi și câștigi », bazate pe mare interactivitate), mobile music (audierea melodiei dorite descărcate de la radio), mobile video (secvențe video la cerere pe videotelefon). Legislația pe care se bazează comerțul electronic este cea similară din
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
altminteri, singura distracție pe care austerul cărturar, mereu în criză de timp, a consimțit totuși să și-o permită, cu gândul generos de a-i aduce o mică bucurie propriei fiice, dar și cu intenția nesuferită de a transforma nevinovatul divertisment într-o lecție de virtute și de șlefuire a minții. Bineînțeles, vigilența paternă va fi înăbușit metodic plăcerea vulgară a copilului de a râde zgomotos, cu gura până la urechi, de farsele grosiere, cu multă frișcă și picioare în fund. Eroarea
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
luminată într-o societate sortită tenebrelor. Doar analizele de conținut, dificil de realizat, fastidios de expus, permit detectarea orientărilor ascunse într-o editură, într-un canal de televiziune, într-un post de radio sau revistă, aparent anodine, "obiective" sau de divertisment. De aceea ar trebui ca marea masă să aibă acces la mijloacele de a repune în discuție înseși bazele acestei persuasiuni clandestine, fondată pe o prezentare parțială a faptelor, în ceea ce privește informația, și pe o falsificare constantă a istoriei pentru ca lumea
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
campanii speciale; fundații care să impresioneze publicul, cu ajutorul concursurilor, donațiilor, burselor; organizarea planificată a noutăților: cortegii, expoziții, curse de biciclete, tabere de vacanță, concursuri de grădinărit, alegerea reginelor frumuseții etc.), nu relevă altceva decât disponibilitatea crescândă a publicului actual pentru divertisment. Dacă, în fond, cultura divertismentului induce o amorțire a facultăților critice ale cetățenilor și o deturnare de la discuția publică politică, foarte importantă, de altfel, reprezintă o chestiune mai generală, care depășește cadrele acestei cărți. Să-l mai urmărim, încă o dată
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
impresioneze publicul, cu ajutorul concursurilor, donațiilor, burselor; organizarea planificată a noutăților: cortegii, expoziții, curse de biciclete, tabere de vacanță, concursuri de grădinărit, alegerea reginelor frumuseții etc.), nu relevă altceva decât disponibilitatea crescândă a publicului actual pentru divertisment. Dacă, în fond, cultura divertismentului induce o amorțire a facultăților critice ale cetățenilor și o deturnare de la discuția publică politică, foarte importantă, de altfel, reprezintă o chestiune mai generală, care depășește cadrele acestei cărți. Să-l mai urmărim, încă o dată, pe Jürgen Habermas, în considerațiile
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
ei structurală, traducere și notă bibliografica de Janina Ianoși, Ed. Univers, București, 1999. 17. Handy, Charles, Understanding Organizations, Penguin Books, 1993. 18. Haywood, Roger, Public Relations for Marketing Professionals, Macmillan Press Limited, 1998. 19. Izurieta, Roberto, Comunicarea statului în era divertismentului, traducere din limba spaniolă de Ancuța Mihaela Abrudan, Ed. Ama Impact, Cluj-Napoca, 2003. 20. Kapferer, Jean-Noel, Căile persuasiunii. Modul de influențare a comportamentelor prin mass-media și publicitate, traducere de Lucian Radu, cuvânt înainte de Septimiu Chelcea, Ed. Comunicare.ro, București, 2002
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
o analiză ca expresie a unei alegeri ce necesită anumite capacități din partea celui sau a celor care o operează.") 87 Ț. Hunt, J. E. Grunig, apud C. Coman, op. cît., p. 35. 88 V. Roberto Izurieta, Comunicarea statului în era divertismentului, Ed. Ama Impact, Cluj-Napoca, 2003. 89 Ț. Hunt, J. E. Grunig, apud C. Coman, p. 35. 90 Alex Mucchielli, Comunicarea în instituții și organizații, traducere de Viorica Aură Paus, Ed. Polirom, Iași, 2008, p. 103. 91 S. M. Cutlip și colaboratorii
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
produse din industria audiovizualului. Telespectatorii, puternic influențați în gusturile lor de cultura media și consultați în privința "dorințelor lor" prin chestionare orientate, sfîrșesc prin a corespunde imaginii care le este atribuită, în fiecare zi, de ani de zile, în emisiunile de divertisment, înconjurați de un ansamblu întreg de profesioniști ai comunicării și economiști, reuniți de cultura comună a lui "ceea ce "este" marele public" (Dominique Wolton, Éloge du grand public. Une théorie critique de la télévision, Paris, Flammarion, 1990). Cercul se închide în el
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
o linie de fugă sau de separare de spațiul de dialog sau de discurs public. Ar implica și o formă de traducere estetică a nevrozelor, visurilor și angoaselor colective. În cadrul stilurilor populare de muzică, mai mult sau mai puțin de divertisment, putem repera un spațiu care merge de la genurile puternic "muzicalizate", fără cuvinte, al căror scop este atingerea unei stări de transă (tehno), la curentele "cu text", mai mult sau mai puțin melancolice, triste sau contestatare, ritmate slab sau diferit. Această
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cea a politizării/depolitizării maselor (Seca, 2001, pp. 213-222). 2.2. Consum și practici creative Chestiunea raportării la obiectele artistice presupune construcția unei grile de lectură despre raporturile întreținute de consumatori cu toate produsele rezultate din industriile culturale și de divertisment. Putem trasa planuri de cercetare care pot urma căi tot atît de complementare și variate ca și studiul frecventării muzeelor și al vulgarizării (Schiele), aprecierea jocurilor și modelor (Barthes, Baudrillard, Caillois, Yonnet), a star system-ului (Buxton, E. Morin), a fanilor
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
muzicienilor (Becker, Boudinet, Hennion, Menger, Seca). Lista nu este, desigur, limitativă. Ce statut putem acorda consumatorului? Criticii industriei culturale, după Walter Benjamin sau Theodor Adorno, au atribuit adesea maselor predispoziții anomice de rebeliune/supunere. Consumul de produse de cultură de divertisment sau televizate ar declanșa o postură fundamental pasivă, sursă potențială de incultură și de adorație fanatică a icoanelor starurilor. Amatorul de jazz din anii cincizeci, ca și hip-hopper-ul din anii două mii ar fi receptacule de influențe, cu scop comercial și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
zburătoare. Secolul nostru repetă erorile celor anterioare. Dar cu mai mult sadism. După ce ne-am chimizat organismul, încercăm să-l reabilităm cu alimente castrate : bere fără alcool, lapte fără grăsime, ouă fără colesterol etc. Lumea actuală încearcă să convertească spre divertisment toate valorile mapamondului. Nici Dumnezeu nu se mai poate descurca probabil fără rețele de calculatoare. Totul este opțiune. Respirăm într-un perpetuu referendum. Vom deveni, probabil, doctori în ... disperare. Psihiatrul l-a cam înlocuit pe preot. Multe țări mici au
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
visul : doi ochi pe față, unul pe dos. Și arta sapă. Dar în sus. Surtucarii scrisului frăgezesc solul marilor scriitori. Arta surprinde cel mai bine raportul dintre Om și Absolut. Dacă arta este intelectualizată excesiv, fanii ei fug în brațele divertismentului. Trivialitatea în artă poate contura un singur stil. Cel al absenței ideilor. Arta pune la microscop pliurile și zonele obscure ale vieții. Arta se retrage discret în lumea ei, precum altădată băștinașii din calea năvălitorilor. „ Dacă nu reușesc, mă spânzur
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
însuți. Marii artiști disprețuiesc banii, nu și aplauzele. În artă ca și în politică, unii călăresc tigri, alții - mârțoage. Arta este aria de convergență și de interferență a întrebărilor fundamentale. Plebeii au rămas în artă. Politicienii s - au refugiat în divertisment. Criticul de artă trebuie să aibă caracter. Și, dacă se poate, chiar puțin talent. Marii scriitori își deversează biografia în operă, dispersându-se în felul acesta de jurnal. Primul examen pentru un scriitor îl constituie cartea a doua. Cărțile au
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]