2,090 matches
-
fosta Ale. MAN) Str. Deceneu (fosta Burebista) Str. Didițel Bl. D. Dimitrie Cantemir - nr. 12 - 80 Bl. D. Dimitrie Cantemir - nr. 2 - 10; 1 - 5 Bl. D. Dimitrie Cantemir - nr. 7 - 19 Bl. D. Dimitrie Cantemir - nr. 21 - 49; Str. Domnița Florica Str. Dr. Constantin Istrati Int. Drăgușa Str. Drumea Rădulescu Str. Elena Cuza Int. Eliza Moroiu Str. Enăchiță Văcărescu Str. Episcopul Chesarie (fosta Crăițelor) Str. Fabrica de Chibrituri - nr. 1 - 5; 2 - 22 Str. Frigului Pța Gara Filaret Int. Gasea
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
8; Bl. 6; 7; 8; Str. Constantin Miculescu (fosta Ion Scortaru) - nr. 1 - 37, 2 - 52 Int. Costache Negri - nr. 1 - 31; 2 - 20 Str. Costache Negri - nr. 3 - 39; 2 - 46 Str. Dăișoara - nr. 1 - 7; 2 - 18 Str. Domnița Anastasia - nr. 3 - 25; 6 - 10 Str. Dr. Dumitru Râureanu - nr. 1 - 7; 4 - 10 Str. Dr. Florea Teodorescu - nr. 1 - 11; 2 - 10 Str. Dr. Joseph Lister - nr. 1 - 25; 2 - 28; Str. Dr. Louis Pasteur - nr. 1 - 27
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Gruia - Povestea florii- soarelui; Alexandru Mitru - Legendele Olimpului etc. Basmul: Ion Creangă - Fata babei și fata moșneagului; Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Neghiniță; Marin Sorescu - Într-o poveste; Vladimir Colin - Basme, Fata de fum; Elena Zafira Zanfir - Codrin și Codrina, Viteazul Sarmi și domnița Zegetusa; Octav Pancu-Iași - Făt-Frumos când era mic; Florin Bican - Și v-am spus povestea-așa; Frații Grimm - Albă ca zăpada, Hansel și Gretel, Cenușăreasa; Charles Perault - Scufița Roșie, Peștișorul de aur (basme rusești); 1001 de nopți (Sindbad marinarul) etc. Snoava
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
care străzi pietruite = 3.550 m și străzi de pământ = 950 m, străzi comunale: Strada Buzăului = 1.100 m, Strada Arțarului = 200 m, Strada Albatrosului = 300 m, Strada Iasomiei = 500 m, Strada Ghioceilor = 500 m, Strada Cireșului = 300 m, Strada Domniței = 550 m, Strada Garoafelor = 450 m, Strada Frasinului = 600 m", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Râmnicelu, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 41/2010"; - la poziția nr. 5, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Lungime
HOTĂRÂRE nr. 81 din 8 februarie 2012 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 363/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Brăila, precum şi al municipiului, oraşelor şi comunelor din judeţul Brăila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239245_a_240574]
-
iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Râmnicelu, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 41/2010"; - la poziția nr. 8, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Dispensar, sat Mihail Kogălniceanu", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Strada Domniței nr. 9, vecinătăți: N - stradă, S - proprietate privată, V - proprietate privată, S - proprietate privată; cvartal 10, parcela 269-270; suprafață totală teren = 1.429 mp; clădire = 134 mp, construită din cărămidă, acoperită cu tablă; împrejmuire din scândură, în lungime de 60
HOTĂRÂRE nr. 81 din 8 februarie 2012 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 363/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Brăila, precum şi al municipiului, oraşelor şi comunelor din judeţul Brăila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239245_a_240574]
-
coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Râmnicelu, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 41/2010"; - la poziția nr. 11, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Cămin cultural, sat Mihail Kogălniceanu", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Str. Domniței nr. 1; vecinătăți: N - stradă comunală, S - teren domeniul public al comunei Râmnicelu, E - școală cu clasele I-IV, V - proprietate privată, cvartal 11, parcelele 274, 275; carte funciară nr. 1.239, număr cadastral: 1917; suprafață totală teren = 792 mp
HOTĂRÂRE nr. 81 din 8 februarie 2012 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 363/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Brăila, precum şi al municipiului, oraşelor şi comunelor din judeţul Brăila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239245_a_240574]
-
Nr. 1.005. Anexa 1 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ a Institutului Național de Administrație Număr maxim de posturi: 100*), exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetului președintelui Anexa 2 DATELE DE IDENTIFICARE ale bunurilor imobile aferente activității de formare profesională *Font 7* P Domnița P Valoarea totală de inventar (în lei) a bunurilor din domeniul public și din domeniul privat al statului │1.018.616,79│ │ │ (mai sus identificate) Anexa 3
HOTĂRÂRE nr. 1.005 din 21 decembrie 2016 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Administraţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278931_a_280260]
-
marile sau micile ecrane, le pot afecta viața, și în bine și în rău. Cu alte cuvinte, comunitățile feministe își doresc personaje feminine puternice, cu o poveste complexă și credibilă. Toată lumea s-a săturat de o damsel in distress, de domnița la ananghie, care se îndrăgostește de eroul principal și doar așteaptă ca el să vină și să o salveze. Și așteaptă, săraca, tot filmul... Și asta pentru că ficțiunea are o putere nebănuită, și un neadevăr repetat de suficiente ori are
Nu sunt niște domnițe in distress () [Corola-website/Science/296075_a_297404]
-
Pot să facă rost de bani, de țigările Kent mult dorite (nu pune nimeni gura pe țigările fără filtru Carpați, tot filmul) și să se strecoare de-acolo între două examene. Situația e gravă și nefericită, dar ele nu sunt domnițele in distress ale filmelor hollywoodiene.
Nu sunt niște domnițe in distress () [Corola-website/Science/296075_a_297404]
-
transtemporale! în timp ce eu, nici vorbă să suspin, Inclus în satul amneziei tale. Tiofania/1984 Mestecenii - pentru Popică-Viezure - Poate că-ntr-alte vremuri, de nimenea știute, Ca-n lirice vedenii, când ochii ți-i închizi, Silvaticii mesteceni au fost sublime ciute, Ori galeșe domnițe foșnind printre molizi. într-un eon bucolic - străvechi, de bună seamă -, Fost-au odoare caste a^codrilor semeți, De pictorii romantici împrejmuite-n ramă Și tainic mângâiete în murmur de poeți. Din frăgezimi părându-mi brodați cu isihie Și smălțuiți
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
cu primul învățător Matei Popovici; - primul preot atestat în Cuptoarea a fost Simeon Popovici din Cacova, care a păstorit de la 22 septembrie 1795 până la 18 mai 1809, timp de 14 ani, în care timp a construit și prima biserică; -domnișoara Domnița Belcea, din Cuptoarea, la 17 ani este aleasă în anul 1927 “MISS CARAȘ”; -În anul 1968, stăpânirea comunistă desființează comuna și trimite cele două sate în administrarea primăriei din Reșița; -ultimul recensământ din anul 2002 mai înscrie în satul Cuptoarea
Cuptoare (Reșița), Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301079_a_302408]
-
prim rang, ca sediu de comună, în principal pe baza argumentului demografic. La anul 1906 situația se prezenta astfel: "„în întrega comună ( și parohie) sunt 476 familii distribuite astfel: 250 în satul Valea Mare, 135 în Valea Rusului, 90 în Domnița Maria și 1 în Hoinari”[6]". Un factor statut era favorizat și de faptul că cele două drumuri, numite azi D.N. 3 (București-Călărași-Constanța) și D.J. 313 (Dorobanțu-Plevna-Pelinu), ce traversau zona, treceau prin satul Valea Mare- Plevna. Până la 1891, Valea Mare
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
azi D.N. 3 (București-Călărași-Constanța) și D.J. 313 (Dorobanțu-Plevna-Pelinu), ce traversau zona, treceau prin satul Valea Mare- Plevna. Până la 1891, Valea Mare aparținea de comuna Ulmu, iar Valea Rusului[7] depindea de comuna Lupșanu. În anul 1895 s-a format satul Domnița Maria, care s-a alipit comunei Plevna iar din 1896 și mica „așezare” Hoinari, întregește teritorialitatea comunei Plevna. Organizarea administrativă descrisă mai sus a cunoscut o modificare structurală între anii 1935-1942, când fiecare sat al comunei dobândește statut de comună
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
1896 și mica „așezare” Hoinari, întregește teritorialitatea comunei Plevna. Organizarea administrativă descrisă mai sus a cunoscut o modificare structurală între anii 1935-1942, când fiecare sat al comunei dobândește statut de comună, cu primar, notar, pândar, etc. Au existat deci Comuna Domnița Maria[8] (formată din satul Domnița Maria) și Comuna Valea Rusului[9] (formată din satul Valea Rusului și gospodăria din Hoinari). Situația revine la normal până la organizarea administrativ teritorială din 1968, când localitățile comunei Plevna, respectiv satele Plevna și Valea
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
teritorialitatea comunei Plevna. Organizarea administrativă descrisă mai sus a cunoscut o modificare structurală între anii 1935-1942, când fiecare sat al comunei dobândește statut de comună, cu primar, notar, pândar, etc. Au existat deci Comuna Domnița Maria[8] (formată din satul Domnița Maria) și Comuna Valea Rusului[9] (formată din satul Valea Rusului și gospodăria din Hoinari). Situația revine la normal până la organizarea administrativ teritorială din 1968, când localitățile comunei Plevna, respectiv satele Plevna și Valea Rusului, devin componente ale comunei Lupșanu
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
Comuna Valea Rusului[9] (formată din satul Valea Rusului și gospodăria din Hoinari). Situația revine la normal până la organizarea administrativ teritorială din 1968, când localitățile comunei Plevna, respectiv satele Plevna și Valea Rusului, devin componente ale comunei Lupșanu, iar satul Domnița Maria- Modelu-Înfrățirea trece în componența comunei Dor Mărunt. Acestor considerente socio-economice, prin care satul Plevna, în doar 12 ani de la întemeiere, dobândește un caracter precumpănitor asupra localităților învecinate, i se adaugă și unul bisericesc, în faptul că aici se află
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
Țibana este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Alexeni, Domnița, Gârbești, Moara Ciornei, Oproaia, Poiana de Sus, Poiana Mănăstirii, Runcu, Țibana (reședința) și Vadu Vejei. Comuna se află în sud-vestul județului, la limita cu județul Neamț, pe malurile râului Sacovăț. Este străbătută de șoseaua județeană DJ248A, care o leagă spre
Comuna Țibana, Iași () [Corola-website/Science/301315_a_302644]
-
între județele Iași și Vaslui, satele ce existau la acea vreme făcând parte din comuna Tângujei din plasa Fundurile, județul Vaslui, în vreme ce târgușorul Țibana făcea parte din comuna Mironeasa. Comuna s-a format în 1931, în cadrul județului Vaslui, cu satele Domnița, Moara lui Ciornei, Pănoasa, Poiana Mănăstirii, Poiana de Sus, Secături și Țibana. În 1950, comuna a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași. Satul Secături a primit în 1968 denumirea de "Livada Nouă", pentru ca în 1968 să fie desființat și
Comuna Țibana, Iași () [Corola-website/Science/301315_a_302644]
-
Pănoasa, Poiana Mănăstirii, Poiana de Sus, Secături și Țibana. În 1950, comuna a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași. Satul Secături a primit în 1968 denumirea de "Livada Nouă", pentru ca în 1968 să fie desființat și inclus în satul Domnița. Tot în 1968, comuna a fost trecută la județul Iași, în alcătuirea actuală. Singurul obiectiv din comuna Țibana inclus în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monument de interes local este situl arheologic din punctul „Între Șanțuri”, pe un
Comuna Țibana, Iași () [Corola-website/Science/301315_a_302644]
-
vetrei satului [[Fulga de Sus]], din Valea Morii pe vatra actuală. În anul 1781, este atestat pentru prima dată numele de Fulga în locul vechiului nume Smârciu. O legendă transmisă oral lămurește schimbarea numelui. Noua denumire este legată de numele unei domnițe care a părăsit locurile natale din pricina năvălirii tătarilor și a pribegit spre apus. Ajungând pe dealul Istrița, a văzut în vale, spre sud, un câmp deschis, având în mijloc un lac și spre vest pădurea (Codri Vlăsiei). A hotărât așadar
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
și jefuind peste tot în drumul lor. La întoarcere, un grup de polonezi și de cazaci s-au abătut pe la Cetatea Neamț, reușind să pătrundă acolo printr-un vicleșug. După cum atestă mai multe surse, cazacii au adus-o aici pe domnița Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu și văduva lui Timuș Hmelnițki, care se afla la moșia sa din Preutești. Tâlharii au vrut ca domnița să le arate locul unde erau ascunse averile tatălui său. Polonezii i-au tăiat apoi capul cu
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
să pătrundă acolo printr-un vicleșug. După cum atestă mai multe surse, cazacii au adus-o aici pe domnița Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu și văduva lui Timuș Hmelnițki, care se afla la moșia sa din Preutești. Tâlharii au vrut ca domnița să le arate locul unde erau ascunse averile tatălui său. Polonezii i-au tăiat apoi capul cu un topor, punând mâna pe 19.000 de galbeni. În anul 1691, în timpul domniei lui Constantin Cantemir (1685-1693), oastea poloneză condusă de către regele
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
Socec în plasa Măicănești a aceluiași județ, cu aceleași sate în componență și o populație de 1067 de locuitori. În 1931, comuna Gulianca a rămas cu satele Gulianca și Olăneasca, în vreme ce satul Ariciu, cu două sate noi mai mici, denumite Domnița Ileana și Regele Ferdinand, au format o comună separată, denumită "Regele Ferdinand" (cu reședința în satul Domnița Ileana). În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Măicănești al regiunii Putna, apoi (după 1952) al regiunii Galați; în 1960, raionul Măicănești
Comuna Salcia Tudor, Brăila () [Corola-website/Science/300987_a_302316]
-
de locuitori. În 1931, comuna Gulianca a rămas cu satele Gulianca și Olăneasca, în vreme ce satul Ariciu, cu două sate noi mai mici, denumite Domnița Ileana și Regele Ferdinand, au format o comună separată, denumită "Regele Ferdinand" (cu reședința în satul Domnița Ileana). În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Măicănești al regiunii Putna, apoi (după 1952) al regiunii Galați; în 1960, raionul Măicănești s-a desființat, iar comuna a trecut la raionul Brăila din aceeași regiune. După sfârșitul regimului carlist
Comuna Salcia Tudor, Brăila () [Corola-website/Science/300987_a_302316]
-
a fost inclusă în raionul Măicănești al regiunii Putna, apoi (după 1952) al regiunii Galați; în 1960, raionul Măicănești s-a desființat, iar comuna a trecut la raionul Brăila din aceeași regiune. După sfârșitul regimului carlist, satele Regele Ferdinand și Domnița Ileana au primit numele de "Cuza Vodă" și "Salcia Tudor", iar comuna formată de ele și satul Ariciu a primit numele de "Salcia Tudor". Această comună a înglobat în 1968 și satele comunei Gulianca, comuna rezultată și denumită "Salcia Tudor
Comuna Salcia Tudor, Brăila () [Corola-website/Science/300987_a_302316]