3,431 matches
-
dă Pedro Goyena, care m-a pregătit să Înfrunt pă cai mari Portocal În floare dă José de Maturana or Diletantismul sentimental dă Raquel Camaña. Zexe să-ți mai pot fredona și alt titlu, fincă, când a ajuns la ultimu, don Wenceslao a tăiat În carne vie și mi-a dat sigur că el ștea să-mi cântărească hărnicia cât făcea ea la valoarea ei pă bune, da că, În contra la ce-ar voi iel, n-avea ce-i face și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dat sigur că el ștea să-mi cântărească hărnicia cât făcea ea la valoarea ei pă bune, da că, În contra la ce-ar voi iel, n-avea ce-i face și trea să-mi pună frână la căruță, pencă chiar don Pablo Oportet Îi trimetea În viitoru dă mâine o plesneală șucară care să-i rotunjească al naibii sarsanaua. Așa că io nu mai șteam pă unde să scot cămașa: don Wenceslao Îmi turuia vorbe coapte, despre orizontu lui ieconomic, iar io
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
face și trea să-mi pună frână la căruță, pencă chiar don Pablo Oportet Îi trimetea În viitoru dă mâine o plesneală șucară care să-i rotunjească al naibii sarsanaua. Așa că io nu mai șteam pă unde să scot cămașa: don Wenceslao Îmi turuia vorbe coapte, despre orizontu lui ieconomic, iar io-l vedeam cu sufletu la dușamea, că mai jos nu să putea. După o săptămână, când să cumpăr nește roscas dă mălai pentru nepoțelele lu don Margulis, ăl de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
să scot cămașa: don Wenceslao Îmi turuia vorbe coapte, despre orizontu lui ieconomic, iar io-l vedeam cu sufletu la dușamea, că mai jos nu să putea. După o săptămână, când să cumpăr nește roscas dă mălai pentru nepoțelele lu don Margulis, ăl de ține șpițerie În Burzaco, care tomna ieșeam cu pachețelu propiu și personal dân Baru dă pă Constitución, am avut plăcerea să-l pescuiesc pă don Wenceslao că dădea gata o huidumă dă tortilla quemada de părea țeavă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
o săptămână, când să cumpăr nește roscas dă mălai pentru nepoțelele lu don Margulis, ăl de ține șpițerie În Burzaco, care tomna ieșeam cu pachețelu propiu și personal dân Baru dă pă Constitución, am avut plăcerea să-l pescuiesc pă don Wenceslao că dădea gata o huidumă dă tortilla quemada de părea țeavă dă ișapament, cu câte-n pahar de grog la țanc la fiecare Înghițitură, care Îl făcea să tușească din cauza dă motiv dă fum, lângă un baștan dă culoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
motiv dă fum, lângă un baștan dă culoarea măslinei și plin tot mai ales cu astrahan, care chiar atunci Îi dădea lui foc la o fumigenă dă foi. Împăratu Își netezea mustața și vorbea ca adjudecătoru, da am ginit că don Wenceslao pălise dă moarte la moacă. A doua zi, nainte să mergem la Ateliere, mi-a zis secretoman că În ajun să șuetase cu don Moloch, dă la cumpania pă acțiuni Moloch & Moloch, care ținea strâns În pumnu lui toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
fumigenă dă foi. Împăratu Își netezea mustața și vorbea ca adjudecătoru, da am ginit că don Wenceslao pălise dă moarte la moacă. A doua zi, nainte să mergem la Ateliere, mi-a zis secretoman că În ajun să șuetase cu don Moloch, dă la cumpania pă acțiuni Moloch & Moloch, care ținea strâns În pumnu lui toate dughenile dă buchernițe dă pă Paseo de Julio și dă pă Coastă. A mai spus că semnase un contract cu grubăru ăla, că acum nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
centru dă potigrafi unde, abia se șurubase pă juma În fotol, că asturienii Îl și catapultase trap-galop. Mandea Îl ascultam vrăjit, domne, da tomna atunci s-a zmucit convoiu și-a aterizat pă dușamea o foaie d-ălea de le corija don Wenceslao. Io Îmi știu la țanc obligațiili și m-am pus În patru labe pă rămășiță, s-o adun. Mai bine stam În banca mea: c-am ginit un candriu din ăi mai slobozi la jgheab și m-am stacojit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
candriu din ăi mai slobozi la jgheab și m-am stacojit la moacă. Mi-am ținut naturelu cum m-a ținut curelile și i-am dat-o napoi ca pe-o preacurată iconiță. Steaua mea a bună a vrut ca don Wenceslao să fie așa de Tristel, că n-a priceput bine ce-a fost. A doua zi, care iera sâmbătă, n-am mers cu acelaș tren; probabil că ne-am dus unu mai devreme și altu mai târziu, mă-nțelegi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Îți mai spui o dată, ierau de la Potigrafia Oportet & Haereses, și mai bine n-o făceam. Are dreptate cine cântă că În scăfârlia care În ea intră puțin, tot puțin și rămâne; nici până azi nu pot să uit buchernițele care don Wenceslao punea să le zgârie pe hârtie. Copertele iera cu niște purie petroase, dezgolite și multicolorate, și se chema Grădina parfumată, Spionul chinez, Hermafroditul dă Antonio Panormitano, Kama-Sutra și / sau Ananga-Ranga, Pălăriile melancolice, opere dă Elefantis și dă Arhiepiscopu dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
puie parohu dân Turdera, da, vezi tu, zbanghiule, se ezistă estreme dă trec dă marou-Închis și am hotârât să merg la cotețu dă dulău. Am plecat marcând timpu, ți-s veridic. Au trecut niște zile și nu știam canci dă don Wenceslao. Apoi, bomba coaptă a mers din gură-n gură și mandezu am fost ultimu dă s-a Înformat. Într-o după-amiază, calfa lu frizeru mi-a arătat pă don Wenceslao În poznă, care mai mult părea un negru văcsuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
veridic. Au trecut niște zile și nu știam canci dă don Wenceslao. Apoi, bomba coaptă a mers din gură-n gură și mandezu am fost ultimu dă s-a Înformat. Într-o după-amiază, calfa lu frizeru mi-a arătat pă don Wenceslao În poznă, care mai mult părea un negru văcsuit cu spume, sub nește letere mari, care ciripea: s-a Îngroșat gluma cu pornografistul. La mijloc e o escrocherie. Mi s-au topit zgaibaracele În fotol și mi s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
beznă În față la vizuali. Am cetit știrica pân la sfârșit, fără să dezleg o iotă, da ce m-a durut mai tare dân toate ie tonu fără respectuozitate care să vorbea cu iel dă jupân Zalduendo. După doi ani, don Wenceslao a ieșit dă la pârnaie. Fără să-și dea talente, că nu-i stătea În naturel, gagiu s-a revenit la Burzaco. Iera decât pelea și osu, domne, da cu fruntea-n cer. A zis adio la drumu dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
la crescătoria de pasăret Reynoso. N-a vrut deloc să ție-n minte cauzele dă motiv la dizgrația lui, da io i-am dat dă cap și m-am prins că nația dă Oportet s-a Împrofitat dă cumsecădenia lu don Wenceslao și i-a pus În cârcă bișnița lui cu dugheana dă buchernițe, când a bunghit că șozurile mergea din rău În mai rău. Cu sănătosu gând să-i Împlementez o doză babană dă veseleală, m-am nemerit să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
că io nu mai gândeam În timp. Pă bune, conașule Larramendi, când s-a-mplinit ăi doi coți dă pedeapsă, mi-a părut că s-au dus dântr-un foc. I-adevărat că Domnu Îmi dase viziuni căcălău, toate miștoace pă veridic. Când don Wenceslao Îmi parola, să Îndulcea la moacă. Dă la bun Început io am suspicionat că fericirea Îi venea dân amintirile dă suvenir, da p-ormă m-am priceput că ceva se Întâmpla În cârca mea. M-am Întors, puriule. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
la moacă. Dă la bun Început io am suspicionat că fericirea Îi venea dân amintirile dă suvenir, da p-ormă m-am priceput că ceva se Întâmpla În cârca mea. M-am Întors, puriule. Am ginit ce ghiftuise ochii lu don Wenceslao. Pă cer iera mișcare mare. Șozuri mari se nălțau dânspre crângu dă la stabilimentu rustican Izvoarele și curba de-o făcea trenu. Făceau hagialâc la zenit. Unele părea că dau roată Împrejuru altora, da fără să-mpedice mișcarea generală, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nădejde că o să fie al nost pentru vecii vecilor, cum iera mai nainte stelele și azuru. Da peste un moment, nici urmă n-a rămas din toată rotiseria. Vai de inema mea, nici adio nu mi-am luat dă la don Wenceslao. Am mers juma dă leghe dă izlazuri cu cracii dârdâind ș-am intrat ca-n șvaițer În hanu gării, unde am cinat c-o poftă c-ar fi tret să mai Închiriez niște fălci. Asta-i tot, domne. Ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
-n șvaițer În hanu gării, unde am cinat c-o poftă c-ar fi tret să mai Închiriez niște fălci. Asta-i tot, domne. Ori aproape tot. Nicicând n-am mai fost dă față la vro altă viziune a lu don Wenceslao, da mi-a zis el că altele n-or fi mai puțin minunate. Și io crez așa un șoz, fincă jupân Zalduendo era bulca lu Ăl de Sus, bașca că, Într-o după-amiază, trecând pă la casa lui, câmpu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
iubita noastră stradă Corrientes, cu comis-voiajorul și oaia. Am ieșit sub soarele nemilos al străzii; n-am avut nevoie de nici un vehicul și, În jumătate de oră, după ce am admirat puternicul avânt al localității, am ajuns la conacul poetului. Proprietarul, don Nicasio Medeiro, ne-a debitat, după o vișinată scurtă și niște sandvișuri cu brânză, mereu noua și amuzanta anecdotă cu fata bătrână și papagalul. Ne-a asigurat că, grație Atotputernicului, un mediocru reparase șandramaua, dar că biblioteca răposatului Nierenstein era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ar spune că Gracián a presimțit lucrul acesta când a emis vorbele care, deși total perimate, nu sunt mai puțin exacte, căci afirmă că „ce-i bun, de-i scurt, de două ori mai bun e“ sau, după lecția lui don Julio Cejador y Frauca, „ce-i scurt, de-i scurt, de două ori mai scurt e“. E neîndoios, de altfel, că Loomis s-a Îndoit Întotdeauna de virtutea expresivă a metaforei, mult lăudată, În primul deceniu al veacului nostru, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
priceput, oare, că facem aluzie la vestitul volum intitulat, cu resemnare sau ironie, Oare? În cărțile altor autori e obligatoriu să admitem scindarea, fisura dintre conținut și titlu. Ne comunică, oare, cuvintele Coliba Unchiului Tom toate elementele acțiunii? Când articulezi Don Segundo Sombra Înseamnă, oare, că ai exprimat fiecare dintre coarnele, grumezele, labele, spinările, cozile, biciuștile, păturile de sub samar, samarele, șorțurile de piele și desăgile care formează in extenso volumul? Chez Loomis, În schimb, titlul e Însăși opera. Cititorul observă, minunându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
În L’Officiel. Președinte al Comisiei Pro Statuia lui Bradford pe fosta Rambla de Lemn din Necochea, el a adunat semnături și sume considerabile. După câte știm, monumentul nu s-a concretizat. Mai circumspect și mai ambiguu s-a arătat don Gervasio Montenegro, care a ținut la Universitatea de Vară un mic curs cu privire la hainele confecționate cu pensula și la neliniștitoarele perspective deschise de ele În fața activității croitoricești. Restricțiile și refuzurile expozantului n-au Întârziat să suscite vestita Plângere a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nu se numește Musante? Renovales nu e Renovales? Limardo nu e genuinul patronimic al idolului pe care-l aclamă microbiștii? Răspunsul a făcut să mă lase toate membrele. — Cum? Dumneata mai crezi În microbiști și idoli? Pe ce lume trăiești, don Domecq? Chiar atunci a intrat o ordonanță care părea pompier și a șușotit că Ferrabás voia să-i vorbească domnului. — Ferrabás, crainicul cu voce de catifea? am exclamat. Promotorul cordialei după-amieze de la treisprezece și cincisprezece și al săpunului Profumo? Propriii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
mi-l potrivească cu rezultante negative. Pentru ca cititorul neprevenit să-și facă un plan de bătaie, voi Începe rezumatul comprimat al povestirii lui Huergo, pe care o voi condensa după cum urmează: Naratorul face la Chubut o vizită unui moșier englez, don William Blake, care, pe lângă creșterea oilor, Își folosește mintea și la chestiile absconse ale grecului ăla, Platon, și la cele mai recente tatonări ale medicinei chirurgicale. Pe baza lecturii sui generis, don William apreciază că cele cinci simțuri ale trupului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
face la Chubut o vizită unui moșier englez, don William Blake, care, pe lângă creșterea oilor, Își folosește mintea și la chestiile absconse ale grecului ăla, Platon, și la cele mai recente tatonări ale medicinei chirurgicale. Pe baza lecturii sui generis, don William apreciază că cele cinci simțuri ale trupului omenesc obstruează, sau deformează, captarea realității și că, dacă am scăpa de ele, am vedea-o așa cum e, infinită. Crede că În fundul sufletului stau modelele eterne care constituie adevărul lucrurilor și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]