6,786 matches
-
nu am mai avea puterea să luptăm și să mergem înainte. Cum s-a prăpădit sărmana Irina de cancer în lipsa mea, și ce greu a fost acel moment când mi-au adus vestea morții ei, eram cu acei deținuți în dormitorul acela respingător, și mai aveam ani de pușcărie în față. Am hotărât atunci să nu mă arăt slab ci să sufăr cu demnitate, fără să las să se vadă că sunt profund afectat de moartea ei. O, dar mi-a
REÎNTORS ÎN LIBERTATE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352704_a_354033]
-
mai vioi, trecând gradat la coapse, dar atât de apăsat, încât picioarele mele au început să tremure de plăcere. El a observat acest moment și s-a ridicat încet, m-a luat în brațe și așa m-a purtat până în dormitor, unde m-a așezat pe pat. Am simțit că leșin de fericire. Eram ușor umedă deja... - Wow! După mulți ani de așteptare, ai avut o senzație unică, Laura dragă... - Da este foarte adevărat și acum, când retrăiesc acele clipe minunate
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353613_a_354942]
-
piatră ai unei vile cu o arhitectură deosebită. Și când se gândea că toate acestea într-o zi îi vor aparține lui Cristian și Andreei... Doamne, cine se gândea că sunt așa de bogați bunicii lor? Când au ajuns în dormitorul destinat oaspeților, aceeași imagine care pe Săndica a speriat-o pe Andrada a fascinat-o. - Doamne, câtă măreție și frumusețe!!! Oare cum este să dormi într-un asemenea pat? - Nu numai să dormi? Dar cum ar fi să faci dragoste
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
prezentat tablouri și la expoziții colective locale. Făceam naveta de la Mangalia la Constanța de trei ori pe săptămână ca să urmez cursurile Școlii Populare de Artă, secția de designer de interioare. - Ia auzi ce noutăți aflu despre tine. Deci îți place dormitorul? - Nu numai dormitorul care este deosebit, ci întreaga vilă. - Dacă te căsătorești cu mine ai șansa să-l folosești în dimineața de după nuntă. Să ai armăsarul deasupra ta. - Cris! îl atenționă ea pe un ton dojenitor. - Metaforic vorbind la cel
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
la expoziții colective locale. Făceam naveta de la Mangalia la Constanța de trei ori pe săptămână ca să urmez cursurile Școlii Populare de Artă, secția de designer de interioare. - Ia auzi ce noutăți aflu despre tine. Deci îți place dormitorul? - Nu numai dormitorul care este deosebit, ci întreaga vilă. - Dacă te căsătorești cu mine ai șansa să-l folosești în dimineața de după nuntă. Să ai armăsarul deasupra ta. - Cris! îl atenționă ea pe un ton dojenitor. - Metaforic vorbind la cel de pe perete, nu
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
pat la picioarele Andradei și în timp ce-i cobora încet bikini-ul, îi acoperea cu sărutări pulpele transfigurate de senzații și plăcere. Fata ținea cu o rezistență din ce în ce mai slabă de bikini-ul care cobora fără mare împotrivire spre covorul persan al dormitorului. - Nu, Cris, nu, nu vreau, murmura mereu fata, mângâindu-l și răsfirându-și degetele cu afecțiune prin părul lui, dar tânărul îi acoperi cu sărutări din nou buzele, iar limba îi inundă cerul gurii mângâindu-l cu delicatețe și voluptate
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
pentru bani. - Și te vor crede? - Au altă variantă? - Dar dacă vor afla că am fost și eu? - Cum să afle că doar nu ți-ai lăsat niciun autograf pe acolo. - Cum nu l-am lăsat? Dar dacă urcă în dormitorul de protocol cum îi spui tu? Trebuie să fi rămas o urmă care să ne dea de gol. - Bunicii nu prea intră pe acolo fără un motiv. Doar menajera. Cu ea o aranjez mâine într-un fel. - Adică? - O să-i
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
nu ca noi. - Și crezi că te vei descurca cu menajera? - Banul este ochiul dracului, cum se știe. Nu sunt un străin. La o adică îi spun și gata. Mă ceartă, mă iartă și cu asta s-a încheiat episodul dormitorul de oaspeți. Era mai rău dacă se pătau așternuturile. Au cred că peste o sută de ani. Nu ai văzut ce brocarturi erau întinse deasupra patului? Le-au primit cadou la nuntă de la părinții bunicului care le-au cumpărat și
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
au primit cadou la nuntă de la părinții bunicului care le-au cumpărat și ei de la evreii deportați în Transnistria. Nu garantez acum că au dat bani, dar așa se știe în familie, că sunt cumpărate. Multe din obiectele văzute în dormitor sunt din acea vreme. - Cris, te rog să mă ierți. Atâtea emoții am avut încât nu știam pe unde calc și ce se întâmpla cu mine. - Știu, iubito. Nu-i nevoie să te scuzi. Dacă eu eram mai atent, atunci
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
Tanța, se adresă el în șoaptă menajerei, hai până la etaj că vrem să discutăm ceva. - Bine, domnul Cristian, urcați că vin și eu imediat după ce aranjez cumpărăturile în cămară și spăl vasele din care ați mâncat. Când a intrat în dormitorul ce le-a fost pentru o oră cuibul dragostei, nu a descoperit nicio neregulă. Totul părea neclintit. - Spuneți domnul Cris, ce doriți de la mine? întrebă curioasă Tanța de cum apăru în pragul camerei. - Tot ce vorbim, aici să râmână, să ne
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
râmână, să ne înțelegem de la început. - Aveți toată încrederea. Ce naiba sunt femeie bătrână, nu umblu cu bârfa. - Ieri am fost cu prietena mea în vizită la bunici și cum nu erau acasă, arâtându-i vila, ne-a furat peisajul în acest dormitor. - Fiți fără grijă, am văzut că erau deranjate anumite perne față de cum le-am așezat eu și apoi am sesizat că lipsește și un prosop din sertar. Când am găsit trandafirii în living și i-am pus în vază, m-
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
de „bun venit”. A urmat servirea cinei, după care prea mult nu am putut sta de vorbă din cauza oboselii drumului, așa că am făcut câte un duș fierbinte să ne reconfortăm și să scăpăm de oboseală și ne-am retras în dormitorul ce ne-a fost rezervat. În leagănul dulcelui grai românesc al prezentatoarei de la știri de pe PRO TV, am adormit neîntors până a doua zi. Aici nu știi când începe și când se termină ziua, fiind perioada nopților albe. Mai puțin în
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354089_a_355418]
-
și când se termină ziua, fiind perioada nopților albe. Mai puțin în partea de sud-vest a Norvegiei, mai accentuat în cea de nord-est unde vom ajunge după două săptămâni. Dimineața trezit ca de obicei înaintea tuturor, am ieșit ușor din dormitor și am intrat în bucătărie să-mi pregătesc nelipsita cafea. Prima grijă a fost să iau legătura cu orașul, așa că am coborât în stradă cu noaptea în cap și m-am plimbat pe străzile încă pustii din apropierea blocului în care
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354089_a_355418]
-
să se roage, iar Sâmbăta toată mulțimea românilor, circa două sute de suflete se rugau împreună pentru cauza lui. ...Și într-o noapte, după ce se scurseseră două săptămâni de la acea discuție a lor, patronul ieși disperat din casă și veni la ”dormitorul” lor, aflat sub cerul liber: Uitați banii toți − patru mii și opt sute de dolari −, contractul pe care am scris ”ACHITAT” și am semnat, numai vă rog să plecați de aici cu Dumnezeul vostru cu tot! ─Dumnezeul nostru? Acesta e și-
...JAFFO, LOC ANTIC AL REVELATIILOR! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354040_a_355369]
-
a-mi fi șef în Israel, atenționându-ne pe toți să nu ne lăsăm la mâna ăstora, experți în măgării, și am dat fuga iute, chiar atunci, la Immanuel Hostel, pentru a-mi plăti de toți banii un pat în dormitorul comun. Imediat apoi, am luat un taxi pănă ”acasă”, la neuitatul și mult aglomeratul meu dormitory, pentru a-mi lua iute bagajele și a mă întoarce în siguranță la Hostel cu același taxi. Toată această treabă nu cred că a
...JAFFO, LOC ANTIC AL REVELATIILOR! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354040_a_355369]
-
așa ceva, mi-am adus aminte în Siberia de el și, când încerca unul să sară la omor, strigam încet la el să se potolească, și gata îl și îmblânzeam privindu-l drept în ochi, chiar dăcă era întuneric beznă prin dormitoarele noastre. Ochii noștri cred că, de mult timp, sclipeau noaptea ca și cei ai fiarelor... După ce a omorât unul pe bucătar, am ajuns eu la bucătărie în locul lui și am început să le dau pâine, noaptea pe ascuns. Așa s-
...JAFFO, LOC ANTIC AL REVELATIILOR! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354040_a_355369]
-
trase un fum de țigară și-l expiră, urmărindu-i rotocoalele ce se ridicau spre tavan ca un nor în adierea vântului. Îl studie pe furiș pe bărbatul din fața sa. Și-l imagina întinzându-se lângă ea pe patul din dormitorul ei cochet, învăluind-o cu căldura trupului puternic. Li se intersectară privirile, iar Brigitte tuși încurcată, coborându-și privirea spre țigara care fumega în scrumieră. Se simțea vinovată pentru fantasmele ei. În secret știa că își dorea să-l seducă
ROMAN, CAP.XVIII -FRISOANELE OLIMPIADEI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354582_a_355911]
-
în alertă. Se dusese vestea de acel incendiu și despre „ploaia de fulgere” de care vorbea cam toată lumea, încercând să găsească explicații la fenomenul acesta destul de straniu... În seara cu pricina, înainte de culcare mă jucam cu cei doi copii în dormitor. Soția trebăluia prin bucătărie. Nu am auzit primele tunete. Oricum, nu le luam în seamă. Eram acasă cu toții și asta însemna mare liniște pentru noi. Când joaca era în toi, s-a deschis ușa brusc și soția a intrat speriată
PRIMEJDIA NAŞTE EROI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357111_a_358440]
-
Ne-am privit în ochi pentru o clipă. Nu am avut timp să scoatem o vorbă. Ușa s-a deschis și copiii au năvălit spre noi țipând. Se speriaseră foarte rău. I-am luat în brațe, fiecare câte unul. În dormitor i-am liniștit. Eu am plecat imediat la baie. Am aruncat puțină apă pe față și am ieșit grăbit să mă echipez. Când eram gata de plecare a ieșit soția din dormitor. M-a privit înlemnită de surpriză și teamă
PRIMEJDIA NAŞTE EROI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357111_a_358440]
-
am luat în brațe, fiecare câte unul. În dormitor i-am liniștit. Eu am plecat imediat la baie. Am aruncat puțină apă pe față și am ieșit grăbit să mă echipez. Când eram gata de plecare a ieșit soția din dormitor. M-a privit înlemnită de surpriză și teamă. - Unde pleci pe vremea asta? Ce-i cu tine? - Fug la școală. Trăsnetul acela a căzut aproape. L-am văzut și am impresia că tocmai la mine, la parcul auto, a lovit
PRIMEJDIA NAŞTE EROI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357111_a_358440]
-
pe iarbă în noaptea aceea, s-a făcut o liniște deplină. Am întrat în curtea taberei, mai nenorocită decât un deținut și după ce am privit speriată în jur, am văzut blestematul de rău despre care îmi vorbise mami și patru dormitoare, care semănau cu niște hangare vopsite în alb. Ajunsesem cu ultimul autobuz din ziua aceea, așa că restul copiilor ne așteptau așezați pe iarbă la umbră, cu bagajele lângă ei. Nimeni nu vorbea și mai ales nimeni nu se mișca de la
GLORIE COPILĂRIEI VIII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357088_a_358417]
-
meu și m-am așezat la coadă lângă o fetiță de vârsta mea. Avea ochii roșii și după ce am privit-o cu coada ochiului, m-am liniștit puțin la gândul că și ea venise în tabăra obligată de mama ei. Dormitorul era imens, lung și îngust. De-a lungul pereților erau paturile înguste și joase, acoperite cu cearșafuri albe, bine întinse și o pătură de culoare gri. Ferestrele erau mari și prin geamul curat se vedeau copacii de pe malul râului Carcinov
GLORIE COPILĂRIEI VIII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357088_a_358417]
-
cea de lângă mine îmi rânjea fericită, pentru că aveam să fiu pedepsită de comisia de control. Furioasă mi-am aruncat privirea pe furiș la celelalte paturi cum erau făcute și ca o minune dumnezeiască, în clipa în care comisia intra în dormitorul nostrum eu aranjam ultimul pliu. Am respirat ușurată și i-am întors rânjetul vecinei. Eram umflată ca un balon; ofensată de răutatea ei și de indiferența celorlalte, dar hotărâtă ca trebuie să mă evidențiez și să le arăt că, indifferent
GLORIE COPILĂRIEI VIII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357088_a_358417]
-
fericiți și fără grijă, numai eu cu câțiva ne turmentam cu programul. Ajunsesem să am coșmare și o vedeam pe mami în vis, dându-mi sfaturi. Nu-mi amintesc de restul zilelor, știu numai că, în ultima zi, ascunsă după dormitoare cu Alina, singura mea spectatoare, am recitat ore întregi. După-amiaza, când m-a chemat instructoarea la repetiția finală, nu mai aveam voce, spre disperarea ei, care s-a grăbit să mă ducă la bucătăria cantinei și după ce mi-a frecat
GLORIE COPILĂRIEI VIII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357088_a_358417]
-
deschid gura încă o dată, am auzit soneria de la ușa de la intrare. -Repede i-ați paltonul să te ascund. Au venit părinții și nu am voie să primesc copii din cartier în casă. Într-o secundă m-a aruncat într-un dormitor, între soba mare de teracotă și șifonier. Stăteam pe vine lipită de perete mai ceva decât un timbru pe o scrisoare. Paltonul mi-l țineam strâns la piept și inima cred că se plimba prin pliurile acestuia, așa de tare
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]