3,195 matches
-
celui de al doilea rând de oase ale masivului carpian; -două fa]ete laterale pentru articularea cu metacarpienele vecine; -două fa]ete nearticulare, una palmară și una dorsală. Corpul metacarpienelor este sub forma de prismă triunahiulară cu: -fa]ă posterioară, dorsală ce vine în raport cu tendoanele extensorilor deaetelor; -fe]e laterale - externă, radială și internă, cubitală - în raport direct cu mușchii interosoși; -maraini anterioară, internă, externă. Extremitatea inferioară (caput), diaitală are forma unui cap turtit în sens transversal fiind mai proieminentă anterior
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este un os scurt, turtit dinainte înapoi, cuprins între capul talusului, cuboid și cele trei cuneiforme. Fața posterioară este concavă și se articulează cu astraaalul. Fața anterioară prezintă trei fețe prin care se articulează cu cele trei oase cuneiforme. Fața dorsală face parte din dorsul piciorului. Fața plantară face parte din plantă. Fața medială prezintă tuberculul navicularului. Fața laterală are o fațetă articulară pentru cuboid. OASELE CUNEIFORME (OSSA CUNEIFORMIA) Oasele cuneiforme sunt în număr de trei, numite din interior spre exterior
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cel de al patrulea metatarsian. METATARSUL (METATARSUS) Oasele metatarsiene sunt oase lunai în număr de cinci, numerotarea lor se face din spre linia medială spre cea laterală a piciorului. Caracteristici generale. Corpul este prismatic, triunghiular cu câte o fa] ă dorsală, una laterală și alta medială. Baza (extremitatea posterioară) se articulează cu oasele tarsului și cu oasele metatarsiene învecinate. Capul (extremitatea anterioară) este turtită în sens transversal și se articulează cu falanga proximală. Particularită]i ale metatarsienilor. Metatarsianul I este cel
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și capsulă; - bursa subacromială dintre mușchiul deltoid și capsulă; - bursa dintre procesul coracoid și capsulă; - bursa posterioară de mușchiul coracobrahial; - bursa dintre mușchiul marele rotund și capul luna al mușchiului triceps brahial; - bursa anterioară și posterioară de tendonul mușchiului mare dorsal. 1. Omoplatul 2. Procesul coracoid 3. Acromionul 4. Marele trohanter humeral 5. Șanțul bicipital 6. Capsula articulației scapulo- humerale 7. Sinoviala intertrohanteriană 8. Liaamentul coraco-acromial 9. Tendonul mușchiului biceps brahial 10. Liaamentul coraco-humeral Mijloacele de unire ale oaselor în articulație
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
lung, orientat de la marginea suprafeței articulare radiale și a apofizei stiloide radiale dirijat oblic în jos spre osul semilunar și piramidal, - altul cubito-carpian, scurt, ce unește marginea anterioară a ligamentului triunghiular și care se dirijează spre semilunar, piramidal, osul mare. - dorsal mai puțin puternic decât cel anterior se inseră în partea superioară pe marginea posterioară a feței articulare radiale, iar inferior pe semilunar, piramidal. Fibrele acestui ligament se continuă cu cele ale ligamentului dorsal al carpului. Raporturile articulației cu structurile anatomice
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se dirijează spre semilunar, piramidal, osul mare. - dorsal mai puțin puternic decât cel anterior se inseră în partea superioară pe marginea posterioară a feței articulare radiale, iar inferior pe semilunar, piramidal. Fibrele acestui ligament se continuă cu cele ale ligamentului dorsal al carpului. Raporturile articulației cu structurile anatomice învecinate sunt: 1. anterior: tendoanele mușchilor flexori, 2. posterior: tendoanele mușchilor extensori, 3. cu arterele radială și cubitală. Vascularizatia este asigurată de ramurile carpiene anterioare și posterioare din artera ulnară și radială, artera
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cea semilunar- piramidal provine din sinoviala capsulei articulare mediocarpiene; membrana sinovială este separată. Ligamentele care sunt la nivelul acestei articulații sunt: - palmare, în număr de două, unesc articulațiile scafoid-semilunar, respectiv semilunar-piramidal și sunt plasate sub liaamentele anterioare ale articulației radiocarpiene; - dorsale, tot în număr de două, sunt plasate transversal peste scafoid, semilunar, piramidal unindu-le între ele; - interosoase sunt așezate între scafoidsemilunar, semilunar-piramidal; - proprii: ligamentul pizo-hamat ce se întinde de la piziform la cârligul osului hamat; - pizo-metacarpian ce unește piziformul cu baza
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
trapez, trapezoid, osul mare și osul cu cârlig. Fiecare din oasele participante la realizarea articulațiilor sunt acoperite de cartilaj hialin. Sinoviala acestor articulații nu este proprie ea provenind din sinoviala articulară mediocarpiană. Ligamentele care întăresc capsula articulară sunt: -3 liaamente dorsale, dispuse pe fața posterioară, realizează unirea a câte 2 oase între ele: trapez-trapezoid, trapezoid-osul mare, osul mare- osul cu cârlia; -3 liaamente palmare dispuse pe fața anterioară și cu dispoziție asemenătoare cu cea a liaamentelor anterioare, -2 liaamente interosoase plasate
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
articulară nereaulată sub formă de " S" orizontalizat. Ligamentele care participă la menținerea poziției oaselor sunt dispuse anterior, posterior, lateralextern, lateral-intern: Liaamentul palmar sau radial al carpului în formă de "V" unește osul mare cu scafoidul ( extern) și piramidalul (intern), Liaamentul dorsal mai slab dezvoltat se dispune de la piramidal la scafoid (un fascicul), trapez și trapezoid (al doilea fascicul), Liaamentul lateral extern se aăsește între scafoid și trapez, Liaamentul lateral intern solidarizează piramidalul de osul cu cârlia. ARTICULAȚIILE CARPO-METACARPIENE (articulations carpometacarpeae) Articulațiile
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ale rândului al doilea de oase carpiene și baza metacarpienelor ll-V. Capsulele articulare sunt laxe. Ligamentele sunt: -4 carpometacarpiene palmare (unul este dispus între trapez și metacarpianul lll, celelalte trei de la capitat la bazele metacarpienelor ll, lll, lV); - ligamentele carpometacarpiene dorsale unesc: - trapezul cu metacarpianul ll, - trapezoidul cu metacarpianul lll, - capitatul cu metacarpianul lll, - osul hamat cu metacarpienele lV și V. ARTICULAȚIILE INTERMETACARPIENE (articulations intermetacarpeae) Suprafețele osoase articulare sunt mici, ovalare și dispuse pe fețele laterale ale bazelor metacarpienelor ll-V. Capsulele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
metacarpianul lll, - capitatul cu metacarpianul lll, - osul hamat cu metacarpienele lV și V. ARTICULAȚIILE INTERMETACARPIENE (articulations intermetacarpeae) Suprafețele osoase articulare sunt mici, ovalare și dispuse pe fețele laterale ale bazelor metacarpienelor ll-V. Capsulele articulare sunt întărite de ligamentele metacarpiene: interosoase, dorsale, palmare. ARTICULAȚIILE DEGETELOR (articulations diaitirum manus) 1. Articulațiile metacarpo-falangiene Suprafețele articulare sunt reprezentate de capul metacarpienelor și de baza falangelor. Fața carpiană depășește pe cea falangană, astfel că pe circumferința acesteia din urmă se inseră un fibrocartilaj denumit ligamentul palmar
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
luna corespunde axului biomecanic al aambei. în articulațiile dintre tibie și peroneu se realizează mișcări de mică amplitudine, în care nu intervin mușchii. în sindesmoza tibio-fibulară se realizează mișcări de depărtare și apropiere între oasele aambei, aceste mișcări însoțind flexia dorsală și plantară a piciorului. Ele sunt datorate trohleei talusului care este mai lată anterior decât posterior. în prima parte a flexiei dorsale, partea înaustă se află în scoaba tibio-fibulară. Ulterior, ea pătrunde între cele două oase și le desparte. Concomitent
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchii. în sindesmoza tibio-fibulară se realizează mișcări de depărtare și apropiere între oasele aambei, aceste mișcări însoțind flexia dorsală și plantară a piciorului. Ele sunt datorate trohleei talusului care este mai lată anterior decât posterior. în prima parte a flexiei dorsale, partea înaustă se află în scoaba tibio-fibulară. Ulterior, ea pătrunde între cele două oase și le desparte. Concomitent, liaamentele care leaaă oasele se tensionează. Aceste liaamente trebuie să fie suficient de elastice pentru a permite depărtarea lor cu 12 mm
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
articulațiile tarso-metatarsiene, - articulațiile intermetatarsiene. La picior se distinae o articulație superioară, talo-crurală și alta inferioară, talo- tarsiană. Cea din urmă este subdivizată la rândul ei în mai multe articulații secundare. Articulația talocrurală este leaată de mișcarea de flexie plantară - flexie dorsală; articulația talotarsiană de mișcarea de pronație- supinație a piciorului. 1. Articulația talo-crurală (articulatio talocruralis) Se încadrează în cateaoria trohleartrozelor sau ainalym. Suprafețele articulare sunt reprezentate de fața inferioară a tibiei, de cele două fețe articulare ale maleolelor (medială și laterală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
articulației calcaneo-cuboidiene și talo- calcaneo-naviculare. 7. Articulația cuneo-naviculară (articulatio cuneonavicularis Este o articulație plană care se realizează între osul navicular și cele trei oase cuneiforme prin intermediul unor suprafețele articulare corespondente. Mijloacele de unire sunt reprezentate de: - capsula articulară - ligamentele: - cuneo-naviculare dorsale, - cuneo-naviculare plantare, - medial. 8. Articulațiile intrecunee, cuboido-naviculară și cuneo-cuboidiană Sunt articulații plane care nu sunt omologate în Nomenclatura Anatomică și care sunt realizate, după cum le este și denumirea, prin articularea oaselor cuneiforme între ele, respectiv între cuboid și al treilea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și al treilea cuneiform. Cea de a treia articulație se formează între navicular și cuboid (2, 11, 12, 18, 20). ARTICULAȚIILE TARSO-METATARSIENE Sunt articulații plane realizate între cuboid și cele trei cuneiforme. Mijloacele de unire sunt reprezentate de ligamente: - tarso-metatarsiene dorsale și plantare, - cuneo-metatarsiene interosoase medial, mijlociu, lateral. ARTICULAȚIILE INTERMETATARSIENE (articulations tarsometatarseae) Bazele metatarsienelor sunt unite prin articulații sinoviale în timp ce capetele prin liaamentul metatarsian transvers profund. Mijloacele de unire sunt realizate prin: - 3 liaamente metatarsiene dorsale, - 3 liaamente metatarsiene plantare, - 3
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sunt reprezentate de ligamente: - tarso-metatarsiene dorsale și plantare, - cuneo-metatarsiene interosoase medial, mijlociu, lateral. ARTICULAȚIILE INTERMETATARSIENE (articulations tarsometatarseae) Bazele metatarsienelor sunt unite prin articulații sinoviale în timp ce capetele prin liaamentul metatarsian transvers profund. Mijloacele de unire sunt realizate prin: - 3 liaamente metatarsiene dorsale, - 3 liaamente metatarsiene plantare, - 3 liaamente metatarsiene interosoase. ARTICULAȚIILE DEGETELOR 1. Articulațiile metatarso-falanaiene (articulations metatarsophalanaeae) Fac parte din arupul de articulații elipsoidale. Suprafețele articulare sunt formate din capul metatarsianului respectiv și cavitatea articulara a falanaei corespondente. Mijloace de unire: - capsula
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
plantar (lia. plantar), -două liaamente colaterale (lia. colateralia). MIOLOGIA Miologia este partea anatomiei care are ca obiect studiul mușchilor și a formațiunilor anexate lor. Musculatura se dezvoltă din foița internă a mezenchimului în zona care vine în contact cu coarda dorsală. Celulele se diferențiază și formează mioblastele iar, miotoamele sunt despărțite de miosepturi - formațiunile conjuctive ale mușchilor. CARACTERISTICILE MORFOFUNCȚIONALE ALE MU ȘCHIULUI STRIAT CLASIFICAREA MU ȘCHILOR Mușchii scheletici sunt componenta activă a aparatului locomotor; ei sunt structurile care realizează mișcările în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cel mijlociu se descrie spațiul scalenic posterior în care se găsesc: artera subclaviculară și plexul brahial; - medial față de mușchiul scalen anterior și mijlociu se descrie cupola pleurală; - între mușchiul scalen mijlociu și cel posterior se găsesc nervii toracic lung și dorsal; - mușchiul scalen posterior se află în raport direct cu mușchii cefei și ai spatelui; - între scalenul anterior (lateral), artera vertebrală (medial), artera subclaviculară (inferior) se formează triunghiul Velluda ce conține ganglionul stelat, cervicotoracic din simpaticul cervical. Acțiunea: - contracția unilaterală determină
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
TRUNCHIULUI (musculi trunchi) MUSCULATURA REGIUNII POSTERIOARE A TRUNCHIULUI ȘI A CEFEI (musculi dorsi) 1. Mușchiul ridicâtor al omoplatului 2. M. supraspinos 3. Micul romboid 4. Mușchiul infraspinos 5. Mușchiul romboid 6. Micul rotund 7. Mușchiul marele rotund 8. Mușchiul marele dorsal 9. Vertebra T12 Musculatura regiunii posterioare a trunchiului și cea a cefei este dispusă într- un plan superficial, care leagă membrul superior de coloana vertebrală, și mușchi profunzi, proprii ai coloanei vertebrale. Musculatura trunchiului este dispusă pe mai multe planuri
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
medială: ridică umărul (omoplatul) și îl trage intern; - contracția fasciculului superior determină aplecarea laterală a capului și rotează capul de partea opusă; - contracția fasciculului mijlociu înclină coloana cervicală de partea care s-a contractat; - contracția fasciculului inferior determină înclinarea coloanei dorsale spre omoplat, ca în mișcările de cățărare. Inervația mușchiului trapez este realizată prin intermediul nervului accesor și prin ramuri din plexul cervical. MUȘCHIUL LATISSIM (MARELE DORSAL) (m. latissimus dorsi) Originea este pe: - fața externă a ultimelor trei sau patru coaste (Figura
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
înclină coloana cervicală de partea care s-a contractat; - contracția fasciculului inferior determină înclinarea coloanei dorsale spre omoplat, ca în mișcările de cățărare. Inervația mușchiului trapez este realizată prin intermediul nervului accesor și prin ramuri din plexul cervical. MUȘCHIUL LATISSIM (MARELE DORSAL) (m. latissimus dorsi) Originea este pe: - fața externă a ultimelor trei sau patru coaste (Figura 83); - apofizele spinoase ale ultimelor vertebre dorsale și lombare; - pe creasta sacrală mediană; - pe 1/3 posterioară a buzei externe a crestei iliace; - mai rar
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cățărare. Inervația mușchiului trapez este realizată prin intermediul nervului accesor și prin ramuri din plexul cervical. MUȘCHIUL LATISSIM (MARELE DORSAL) (m. latissimus dorsi) Originea este pe: - fața externă a ultimelor trei sau patru coaste (Figura 83); - apofizele spinoase ale ultimelor vertebre dorsale și lombare; - pe creasta sacrală mediană; - pe 1/3 posterioară a buzei externe a crestei iliace; - mai rar, la nivelul unghiului inferior al omoplatului. După formare fibrele se direcționează spre axilă sub forma unor fascicule musculare superioare (orizontale), mijlocii (oblice
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
extern și cu mușchii planului următor ai spatelui; - în axilă: cu mușchiul marele rotund. Acțiunea: - când ia punct fix la nivelul coloanei vertebrale este: adductor, proiector înapoi și rotator intern al brațului; - când ia punct fix la nivelul humerusului, marele dorsal tracționează asupra coastelor și ajută la mișcarea de ridicare a toracelui (ca în cățărare). Inervația provine din nervul toracodorsal din plexul brahial. MUȘCHIUL RIDICĂTOR AL SCAPULEI (MUȘCHIUL UNGHIULAR) Originea este, prin 4-5 fascicule, la nivelul primelor 4-5 procese transverse ale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
când ia punct fix pe coloană: trage omoplatul intern și în sus; - când ia punct fix la nivelul omoplatului: mușchiul determină înclinarea coloanei cervicale de partea sa. Inervația se realizează prin: - nervul ridicător al omoplatului, ram din plexul cervical; - nervul dorsal al scapulei din plexul brahial. MUȘCHIUL ROMBOID (m. rhomboideus) Originea este la nivelul proceselor spinoase ale primelor patru vertebre toracale și a ultimei vertebre cervicale (Figura 85). Inserția terminală se realizează la nivelul marginii mediale a omoplatului. Raporturile mușchiului sunt
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]