KorAP: Find »[drukola/base=drac & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...74 75 76 ...580 >

14,485 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230

îndreaptă spre mine și zice: — Acum ia-ți hainele din sac și pune-le pe tine. Dom’ sergent își trage lacrimile pe nas și expediază sacul de haine spre mine cu un șut, zicând: — Îmbracă-te odată, fir-ar al dracului! Eu am venit aici ca să te salvez. Cu pistolul tremurând, dom’ sergent zice: — Vreau să te scot odată de-aici ca să fac o labă! Capitolul 42 De jur împrejur cuvintele se amestecă. Cuvintele, versurile și dialogurile se amestecă într-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791

înnebunește cu insistențele. Oare?! Doar nu-ți închipui...! se miră Paula, fluturînd un gest aiurea, în timp ce iese, uitînd să mai lege cordonul capotului, lăsînd să i se vadă goliciunea de la mijloc în jos, printre poalele lovite nervos de genunchi. "Ce dracu'-i cu mine?! gîndește Radu, scuturat ca de friguri, privind cu nesaț în urma femeii pornită vijelios spre bucătărie, cu mersul ei falnic, scuturîndu-și părul negru și lung asemeni cailor de rasă coama în arenele circurilor. De ce nu-l repede totuși

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
am cunoscut-o prin vară, cînd am fost la Iași în delegație; oferă avantaje: condiție materială, origine extra, bătrînul ei, mare doctor ginecolog, îmi poate înlesni transfer la catedră, asistent, ori cercetător la institut... Ai de gînd să rămîi aici? Dracu' știe! strînge Mihai din umeri, fiindu-i jenă să recunoască, măcar și în gînd, că, la capitolul proiecte matrimoniale, se află în aceeași situație cu Vlad. Te-am văzut cu o puștoaică mișto; după cum e-nțolită, pare fetiță de bani-gata. Tat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
întrebă profesorul, arătînd cu privirea spre căruța din față. Ce, faci și coletărie? Cîți bani ai luat? Ai tăiat bilet? Ce te interesează pe dumneata?! Hai, dom'le, dă-i drumul naibii, faceți teorie?! strigă unul din spate. Dă-l dracului de cîine! Nu plec pînă nu coboară cîinele! Dă geamantanele înapoi arată profesorul spre căruța care întoarce în față, în mijlocul șoselei și mai vorbim. Extraordinar! pufnește actorul, renunțînd la ziar. Ce-i aici, de ce ne-am oprit? întreabă spre vecina

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Secretarul literar i-a făcut cunoștință cu cele două femei: "Doamna Maria Săteanu și domnișoara Doinița, candidată la actorie..." Mihai a secerat-o pe fată cu o privire scurtă, un fel de "dacă și savarina asta ajunge actriță, mă las dracului de scris teatru!", în timp ce secretarul, netezindu-și mustața haiducească, a continuat prezentarea: "Mihai Vlădeanu, autorul piesei cu sînziene, de luna trecută, la T.V." Cînd Mihai și-a înclinat privirea în fața femeii, care n-a schițat intenția de a-și ridica

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
că șoferul nu aprinde măcar un bec, să mai poată învăța, și-a băgat caietele în trăistuță, încercînd să moțăie și ea, stînjenită de Lazăr, singurul care se agită tot timpul, pufnind nervos. Nu te supăra, ce ai? îl întreabă. Draci, nu se vede? Ba da, dar de ce? De plăcere. Că numai drumul ăsta îmi lipsea mie azi. Cum rămîne cu Universul? Finit, au ba? N-am ajuns la cursul acela. Cînd ajungi, să-mi spui, poate-mi amintesc unde te-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
peron, stau nemișcate, cu ușile închise, cu ferestrele acoperite deja de zăpadă. Un grup de muncitori, sosiți în grabă, întreabă de cursa lor. Așteptați, așteptați! vine răspunsul. Dar cursa rapidă, vine la timp? Mai e un sfert de oră, ce dracu'! răspunde nervos dispecerul. Mihai Vlădeanu, cel care a întrebat, își îndeasă căciula și-și ridică gulerul paltonului, pierzîndu-se prin viscol, în direcția gării, înainte ca Vlad, care l-a zărit, să-l mai poată opri. Intră în sala centrală și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
să mai iau una arată cu privirea spre paharul gol, apoi pleacă și se întoarce cu două pahare din care se ridică aburi de țuică fiartă, frumos mirositoare. Ciocnește paharele unul de altul și-i întinde lui Vlad: Noroc! Ce Dracu'! De la un timp, abstinența seamănă a boală, ori, mai degrabă, a viciu. Nu pot, zău! Ce-o să zică Sorina? O să zică bun găsit și ce mult te iubesc rîde Mihai. Dacă-i mai spui că i-ai reținut și cameră

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Sorina nu-i..., altfel, ca ea, găseam zece aici. Scuză-mă! șoptește Mihai, simțind privirile celor din jur îndreptate spre ei. Hai, noroc! Vlad ia cu timiditate paharul și-l duce la gură, sorbindu-l cu o reală plăcere. Ptiu, drace!, unde stătea fecioara neprihănită! rîde Mihai cu ochii la paharul gol din mîna prietenului. Nu spun că nu-mi place, dar nu obișnuiesc decît foarte rar, mai ales iarna, cînd merg pe munte răspunde Vlad. Hai că mai dau și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
a mai răzbit pînă la peron. Vine sau nu mai vine cursa rapidă?! întreabă Radu furios, întinzînd gîtul peste umerii muncitorilor din biroul șefului. Nu știm nimic. Așteptăm. Așteptați! mormăie Radu ieșind. Ce se-aude, dom' doctor? întreabă Mihai, întîlnindu-l. Dracu' să-i ia! Am înghețat de tot spune, făcînd un gest de lehamite și pleacă grăbit, croindu-și drum prin nămeți. Mihai rămîne cu privirea în urma lui pînă îl vede intrînd între blocurile de lîngă hotel. O fi avînd vreo

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
oricum! gesticulează Săteanu. Directă! Da-da, să fie directă... Numai că părinții noștri erau învățați să zică nu înainte de-a ști despre ce-i vorba, îndărătnici! Asta-i. Știți, domnu' Săteanu... începe Mihai timid. Zi-mi nea Toader, ce Dracu'! De cîte ori să-ți spun?! se înfurie Săteanu, răsturnînd sticla în paharul lui Mihai, umplîndu-i-l. Noroc! Ce-ai vrut să-mi zici? A, nimic... murmură Mihai, savurînd tăria lichidului gălbui, convins de eticheta de pe sticlă că-i îmbuteliat în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Vlădeanu, acela de-i îngropat sus, la Crucea Vlădeanului... Tat-tu, Neculai Vlădeanu; cumătru-su Ion Vlădeanu, ginerele morarului Drăgulin... Vasile Vlădeanu de pe Vale... ăsta-i mai tînăr; am auzit că s-a prostit, a luat una de la oraș... Dați Dracului Vlădenii din Sânzieni; în biserică stăteau în față; abia mai încăpea și tata printre ei... Tat-tu și Ion și-au luat muieri una și una; tat-tu, pe cea mai frumoasă; Ion, pe naș-ta Zînica, fata morarului; eram

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
explică se simte! Să faci copii, mă Vlădene, ai înțeles? Că voi sunteți de rasă... Hă-hă-hă!... Să faci și să-i crești tu... adaugă trist. Duce iar paharul la gură, soarbe îndelung, apoi, cu ochii pierduți, murmură: Uneori, aș da dracului totul, s-o iau de la capăt, cu una zdravănă, care să-mi umple casa de copii... Ce, noi, Sătenii nu sîntem de rasă?! Mereu îmi zic să... Dar imediat mă întorc cu gîndul la ea ce păcat că n-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
calm, aproape în șoaptă. Se rezolvă. Mîine îți spun exact cînd și cum. Gata! Pe mîine. Sărut mîinile! Săteanu închide telefonul, rămîne două-trei secunde cu el pe brațe, apoi îl lasă cu zgomot jos, înfuriat, exclamînd: Dacă ești proastă, stai dracului acasă!... Cumpără revista ca s-o arunce sub prima tufă... bombăne ca pentru sine. Ce zici, schimbă el tonul, ridicîndu-se, venind spre bar îți place? Superb! murmură Mihai. Doamne, ce tîrziu e! se miră uitîndu-se la ceas. Abia opt, ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
ce se aude tot mai slab prin stratul gros de zăpadă, în care se îngroapă vagonul. Aura! sare din pat Radu, direct în mijlocul încăperii, uitîndu-se buimac în jur. Ce-i, dragă? întreabă Paula, întinzînd mîna să aprindă veioza. Stinge-o dracului! țipă Radu, căutînd ceva să îmbrace, pornind o avalanșă de înjurături la adresa băuturii. Alo, alo! strigă în telefon, după ce formează 09 v-am rugat o convorbire cu Sălcii... Dați-mi-o urgent! Ce naiba, e-aproape cinci... V-am dat, tovarășe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
vorbi așa tare spune domol. Radu face un pas spre ea, o înșfacă de braț și-o duce lîngă fereastră, ferind perdeaua, arătîndu-i viscolul de afară: Ce-ai zice dacă ai fi tu acolo, în viscol, departe? L-aș da Dracului pe acela care trebuia să vină cu mașina înaintea mea îl înfruntă cu calm Paula -, iar dacă n-aș avea, mi-aș căuta unul adaugă, eliberîndu-și brațul. Și apropo de vremea asta și de aranjamente: continuă, trăgînd perdeaua la loc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
să mănînce cîte o bucățică din carnea de pui, în timp ce, cu ochii mari și vii ca o flacără, copilul urmărește drumul bătrînei cu cățelușa în brațe. De ce-ai aruncat cărnița? întreabă iritată femeia, întorcînd obrazul copilului spre ea. Sămînță-a dracului ce ești! Ce tot ai? o întreabă soțul rugător. I-a mai lasă-mă și tu! i-o întoarce soția, încercînd să-l hrănească pe copil. Dacă nu papi, te bat șoptește copilului. Ce, crezi c-am să-ți cînt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
au coroană... Pînă să mai zică ceva soțul, care continuă să stea lipit de pervaz, surîzător, ea prinde zdravăn în mînă rama, găurind cu degetele hîrtia și începe să-l lovească, întîi în frunte, apoi unde nimerește. Na coroană, pușlamaua dracului! După ce că te-am adunat de pe străzi, te-am făcut om, ai familie, copii, tot ce-ți trebuie, nu te mai satură naiba! Dintre scursori te-am adunat, după scursori te trage Dracul! Na, să te saturi! Mi-am turnat un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
în frunte, apoi unde nimerește. Na coroană, pușlamaua dracului! După ce că te-am adunat de pe străzi, te-am făcut om, ai familie, copii, tot ce-ți trebuie, nu te mai satură naiba! Dintre scursori te-am adunat, după scursori te trage Dracul! Na, să te saturi! Mi-am turnat un pahar și-o cafea, că-s și eu om, și le-ai dus ăleia cu căciulă albă, las' c-o altoiesc eu și pe aia. Ce-s eu în casa asta, măi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
ălora cu doi copii nu ți-a trăznit prin capul tău sec. Și nu-ți convine c-am dat trei sute pe-o poză frumoasă?! Ce-i fi vrînd, să mă-nchin la una cu pulpele goale?!... Las' că scot eu dracii din tine... Dacă nu te-oi castra într-o zi, să-mi cînți mie ca mierla... Sultana trîntește ușa cu putere în urma sa, coboară în bucătărie, se spală pe ochi, bea jumătate din cafeaua Mihaelei, încercînd să se calmeze. Lasă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
luat de taică-su, ca să-l hrănească, își face de lucru cu o bucată de pui, amăgit mereu cu carne sau pesmet muiat, pe care o mănîncă fără prea multă poftă, arătînd după fiecare înghițitură spre sticla de ceai. Stai, drace! se înfurie femeia, trăgînd cu putere de bluza care nu vrea să iasă pe capul copilului. Ușor, că-i rupi urechile, ce te-a apucat?! șoptește soțul. M-am săturat, asta-i! Și-i copilul de vină că tu te

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
nu vrea să iasă pe capul copilului. Ușor, că-i rupi urechile, ce te-a apucat?! șoptește soțul. M-am săturat, asta-i! Și-i copilul de vină că tu te saturi așa repede?! Nu vezi cum mă chinuie? Stai, drace, locului! Ce bine-ar fi să se poată crește copiii așa cum scrie în cărți, sau cum vedeai tu la televizor. Hai, Dănuț, papă! Așa, bravo! își îndeamnă tatăl băiatul din brațe, drept care, copilul, uitîndu-se lung în ochii lui, surîzîndu-i, scoate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
mare; îți papă codița și-i crește lui codiță, lungă, lungă... Vrei să chem ursul? Copilul pare convins: cască gura, se apleacă, ia mîncarea din șervețel și-o mestecă încet, înghițind-o cu greu. Oricum, cei de la televizor nu-s draci împielițați, gemeni, cui naiba or fi semănînd, că-n familia mea... În familia ta, spune bărbatul nu numai că n-au fost gemeni, dar nici preocupări mai..., afară de scuturat și de măturat, de ochii vecinelor; copiii i-au crescut bunicii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
copilul în direcția tatălui. Vin' la tata, Vlăduț îl prinde bărbatul pe copil de mînuță, apropiindu-l, continuînd să-l țină pe celălalt pe genunchi. Într-o zi murmură el tot îmi ies din pepeni și-ți scot coastele de drac; proastă mi-a trebuit, proastă am; mai bine-mi legam un pietroi de gît! Îmbracă cu greu copilul, îi trage pantalonii peste flaneluță și-l urcă alături de celălalt, pe genunchi, încercînd să-i amăgească pe rînd cu cîte o bucățică

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Mama lor sare de pe scaun ca arsă, intră între ei ca un uliu, ia cățelușa pe laba piciorului și o aruncă în direcția stăpînei, apoi începe să-i plesnească pe copii cu vîrful palmei unde apucă: Paștele mamei voastre de draci! Mi-ați scos sufletul... Ce-o să mai mîncați de-acu'? Soțul încearcă o vorbă, dar văzîndu-și soția cum se încinge lovind mai cu spor, face un pas, îi prinde brațul obligind-o să se îndrepte spre el și, pînă ce femeia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]