4,381 matches
-
în urmă. O intrare îngustă, dincolo de care se află acel lucru pe care Pran nu-l știe, dar nici nu vrea să-l vadă. Un spațiu larg, deschis, cu pereți înalți, perfect pentru întruniri publice. O săptămână în urmă. Umbrele după-amiezii se prelungesc asupra celor cincizeci de mii de oameni adunați să asculte o cuvântare care sfidează noua lege marțială proclamată de general. Intrarea a fost atât de îngustă, încât generalul n-a putut să-și introducă mașinile blindate, lucru care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
spate alb PRETTY BOBBY ( centrat, în partea de sus a paginii) Pagină separată, de dreapta O curte mică se deschide în spatele zidurilor înalte ale unei case din Bombay ca o glastră micuță în mijlocul unui teren plin de bolovani enormi. Zgomotul după-amiezii și larma de la Falkland Road au rămas undeva, în urmă, de cealaltă parte a zidului. Înăuntru, un tânăr mătură podeaua. O face cam fără chef, vânturând mătura la distanță de picioarele sale lungi, cu o mișcare nervoasă, menită să țină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cabaret, doamne din înalta societate, jucători de crichet, se află în același loc cu portretele religioase ale lui Ganpati, Vivekananda, Sfântul Francis Xavier, Buddha, Shiva Nataraj. Deasupra chiuvetei și-a lipit vederi colorate din Anglia: Hyde Park, lacul Windermere, o după-amiază în pădure, Balmoralul văzut de sus. Undeva, este o fotografie de grup, decupată dintr-un periodic numit The Harvest, care-i reprezintă pe misionari bând ceaiul la Hampstead Heath. Domnul și doamna Macfarlane abia se disting dintre celelalte chipuri pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
-i spuse lui Andrew ce credea, expunându-i totul cu calm, ca pe un covor roșu întins pe trepte pentru vizita unui demnitar. Era uluit. Îi spuse că fusese sedusă de Satan. Nu mai erau soț și soție. În acea după-amiază, cără cărămizile în curte și cu mânecile suflecate ridică acel zid. Când sosise, Bobby nu înțelesese rostul construcției care avea atâta putere asupra noilor lui stăpâni. Era un perete ciudat, care începuse să se dărâme, se arcuia, prăbușindu-se chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
-l urmărea cum muncește, cu un zâmbet special pe chip. Aproape inconștient a întins o mână și i-a trecut-o prin păr. Băiatul a ridicat privirea și i-a zâmbit. Andrew a simțit o gheară în piept. În acea după-amiază, l-a chemat și i-a cerut cu brutalitate să măture partea sa de curte. Curând, a început să-l învețe pe Robert să scrie și să vorbească engleză corect, i-a predat câteva noțiuni rudimentare de cultură. A făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Vă rugăm lăsați mărunțișul pe care-l aveți, în cutiuța de acolo. Bobby descoperă cu stupoare că deși sunt atât de preocupați de evoluția minții și a spiritului, teosofii au destul timp și pentru trup. La o întrunire, într-o după-amiază, în timp ce unii își beau ceaiul, formidabila doamnă Croft (soția inspectorului adjunct al Lucrărilor) îl atrage într-un mic depozit. Acolo îi spune că ea e o femeie sensibilă și că știe totul despre misiunea lui secretă. Nu trebuie să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Omul l-a considerat englez. Doi englezi discutând despre vreme. După o oră, Bobby intră în Laidlaws și-și cumpără o pălărie mare, Curzon, care-i vine pe cap ca un mic monument. În loc să se ducă la Shuchi, își pierde după-amiaza hoinărind și salutând englezii. Unii chiar îi răspund la salut. Pagină separată După acel incident, Bobby recurge la alt tertip. Pierde vremea prin locurile frecventate de englezi, încercând să intre în vorbă cu ei. N-o face pentru bani. Doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Chopham Hall a trecut prin multe transformări. Moștenirea inițială a fost suplimentată de altele și, o vreme, școala a fost considerată la modă, atrăgând fii aristocrației mai puțin importante. Din păcate, când trenul care-l aduce pe Jonathan într-o după-amiază de august oprește în stația adormită de din Chopham, aceste zile au apus de mult. Chopham Hall se află undeva pe la mijloc în ierarhia școlilor englezești, sub Harrows, Eaton și Winchester, deși este încă destul de sus pe scara socială pentru ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
să-i trezească interesul. Dacă Jonathan râde sau face un gest, observă că doctorul îl privește cu atenție. Îl analizează. Încearcă să-i stabilească originea de-a lungul generațiilor, raportând-o la formele botanice pure din care provine. Într-o după-amiază, Jonathan îl ajută pe director să îngroape sămânța microscopică în straturi de gelatină apoasă, apoi să le ambaleze și să le introducă într-un fel de bidoane, vorbindu-le plantelor, pe un ton total diferit de vocea stâlcită pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
vin roșu trece din mână în mână, iar doctorul Noble le scrie scrisori de felicitare părinților și tutorilor. Viața lui Jonathan devine mai ușoară ca aerul acum, ascensiunea îi este asigurată, este un arc perfect. Dar tocmai atunci, într-o după-amiază, bate un individ la ușă. — Salut, Bridgeman. Am un mesaj pentru tine. Jonathan, conștient că este unul dintre elevii mari, lasă jos cartea și oftează teribil de plictisit. — Despre ce este vorba? — Dirigintele m-a trimis să-ți spun că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
prea iau în seamă cărțile, în special pe cele subversive, care i-ar submina moral, apreciate de Esteți, numele lui Baudelaire este destul de infam ca să le facă impresie. Jonathan începe să-și dorească să fi ales altă propunere pentru această după-amiază de estetism. — Și... mai zice FG, de parcă ar pronunța o sentință la moarte, am observat că nu-ți mai luai ochii. — Nu-mi luam ochii? — Da, de la fata aia. O spune cu toată invidia de care este capabil un bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
de exercițiu fizic, nu a unui caracter emoțional. Trece iulie, începe august. Albine dolofane se lovesc de ferestrele murdare și, treptat, legislația îl lasă fără suflare, iar pielea i se îngălbenește, luând culoarea testamentelor și a documentelor funciare. Într-o după-amiază, tânărul Muskett se învârtește prin birou, îmbrăcat ca de obicei în hainele de tenis. Căutând să-și pună cât mai bine profilul în valoare, se răsucește pe călcâie și descrie o minunată zi de vacanță. „Cu mașina în Cornwall“, așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
să rostești cuvântul, sau să ții în buzunar o batistă veche, cu iz de mosc, doar pentru ca să ajuți lucrurile. Iar dacă simpla lovire de trei ori cu bastonul în pavajul din fața colegiului Worchester te face fericit pentru că-ți amintește de după-amiaza în care ai primit ceva, vei fi tentat s-o repeți, ori de câte ori treci pe acolo. Când astfel de asociații se fac în legătură cu fiecare bucățică de pământ, drumul pe strada Beaumont poate dura ore întregi. Francezii, mai poetici, ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Selwyn Tredgold. În acel trimestru, Jonathan a fost considerat un erou cuceritor, iar lumea i s-a întins la picioare, ca o bucată albă de material. Își vede viitorul ca pe un fir de aur, care nu se sfârșește. În după-amiezele lungi, când ar trebui să repete pentru examenele finale timpul și spațiul alcătuiesc un tablou de figuri admirative, de interioare interesante, și pe Astarte Chapel încă mândră, dar mai supusă la brațul lui. Doarme mai bine. Când este invitat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
izbutit să articulez: — Bine, dar atunci cum ne vom înțelege? Prin scris? Îmi și imaginam insolitul situației: fiecare cu o bucățică de hârtie pe genunchi, schimbând în răstimpuri bilețelele. — Vom vedea! m-a lăsat ea în cumpănă. În sfârșit, în după-amiaza zilei de 27 septembrie 2009, după mai multe ceasuri de călătorie, am ajuns cu prietena mea Adina Cantuniari în fața unui bloc elegant, pe rue Boissière. Era în asfințit, pe terasele cafenelelor din preajmă lumea privea cu liniște surâzătoare perindarea trecătorilor
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
pot arde mormanul de rămășițe din vise. Cuibare de păsări cu pui, stupi de albine, împerechere de cercuri în trunchiul luminii, alunecări de ploi din cer pe pământ, odată cu singurătatea din sufletul omului... Te voi căuta pretutindeni, îmi voi topi după-amiezele în mișcare. Te voi găsi în acel loc, unde iubirile se simt între ele supuse. Vom rămâne înlăuntrul trăirilor simple să pășim peste stavilele de întuneric, cu urme-n țărână și ochii-n stele, pe sub arborii înveliți cu aramă bătută
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
mai deschis ușa. Mama și-a cumpărat haine ieftine de înmormântare: o rochie neagră pe care o poartă toată ziua. — Nu va mai fi nevoie să mă schimbați dacă mă veți găsi moartă în pat, ne zice ea. Într-o după-amiază, unchiul vine cu fiul său, căruia eu nu i-am fost prezentată niciodată. Îl cheamă Ping, ceea ce înseamnă „sticlă“. Știam că unchiul are un fiu cu o prostituată și că îl ține ascuns pentru că îi e rușine. Nu știam că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
pe nimeni decât pe ea însăși“, a zis Marea Împărăteasă cu răceală. Singurul motiv pentru care doamna Fei e ținută în viață e de a servi drept avertisment. N-o să uit niciodată groaza pe care am simțit-o în acea după-amiază, când am văzut-o pe doamna Fei. Capul ei se sprijinea pe marginea borcanului, fața îi era murdară, iar pe bărbie îi picura o substanță verde, lipicioasă. Mama mă apucă de umeri: — Orhideea, promite-mi că vei fi atentă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
mai mare din Orașul Interzis. Palanchinul meu ocolește Sala Tronului, ale cărei enorme coloane sculptate și magnificul acoperiș etajat se înalță deasupra întinderii pure de marmură albă a Terasei Dragonului. Sunt lăsată jos la Poarta Freamătului Ceresc. E deja mijlocul după-amiezii. Au sosit și alte palanchine: cele ale doamnelor Yun, Li, Soo, Mei și Hui. Fetele coboară în tăcere. Ne salutăm și apoi așteptăm. Eunucii vin să ne spună că împăratul Hsien Feng și împărăteasa Nuharoo au început ceremonia de nuntă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Hsien Feng își face apariția în fața mea în toiul nopții, ca o fantomă. Stă acolo, cu ochii goi de nefericire. Mă întreb dacă îmi pierd și eu mințile. E aproape seară, și hotărâm să facem o pauză pentru masă. În după-amiaza asta, Majestatea Sa a avut o criză îngrozitoare de tuse. I s-a scurs sânge din colțurile gurii. Doctorul zice că nu-i face bine să meargă în palanchin, însă nu avem de ales. Până la urmă, ne-am oprit ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
trec în liniște. În dimineața celei de-a patra, doctorul Sun Pao-tien estimează că Hsien Feng nu va mai apuca zorii zilei următoare. Su Shun emite în numele împăratului o convocare urgentă: o audiență finală urmează să se țină târziu în după-amiaza aceasta, când Curtea ar trebui să se aștepte să audă ultimele dorințe ale Majestății Sale. Nu știu că eu am fost omisă, până la prânz, când merg în vizită la Nuharoo. Ea nu e acasă. Eunucul îmi spune că a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
a plecat din Peking la Miyun. Orașul se află la cincizeci de mile de capitală și este ultima oprire a procesiunii înainte de a ajunge aici. Su Shun și sicriul lui Hsien Feng sunt programați să ajungă la Miyun la începutul după-amiezii. Lui Yung Lu i s-a ordonat să se întoarcă la Su Shun și să rămână lângă el. Su Shun presupunea că totul merge așa cum a plănuit el și că eu, cel mai mare obstacol al său, am fost îndepărtată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cu o blândă filozofie, nici n-ai apucat să te afirmi, și ți-ai și găsit, admiratori. Țin-te bine! Am luat banii încîntat, reprezentau cam două salarii de-ale mele de proaspăt secretar de redacție la un jurnal de după-amiază la care am putut intra tot prin recomandarea criticului, către Ion Vinea, care era director, patron fiind celebrul, pe atunci, Pamfil Șeicaru. M-am grăbit să copiez manuscrisul și să trimit bizarului admirator originalul. Am aflat abia târziu de la Zaharia
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
copleșit cu adâncă plăcere de nerăbdarea de a iscodi și de a afla ce se petrecea prin clădirea de beton a șefilor. În Sala de ședințe (așa scria pe o plăcuță bătută În cuie deasupra ușii) se dereticase În acea după-amiază. Tuburile arse de neon fuseseră Înlocuite de electricieni, o femeie legată la cap cu o basma cărămizie strânsese pânzele de păianjen de pe tavan cu o mătură legată de o prăjină lungă; fuseseră spălate geamurile, perdelele și pereții zugrăviți În partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vânt cu evantaiul de bani. Titel, fiind măgădan mare față de noi, s-a cam speriat și l-a Îndemnat pe Mișu cel peltic să pună totul Înapoi În tolba lui tată-său, care la ora aia Își dormea somnul de după-amiază pricinuit de greaua muncă pe care o desfășura. Oamenii, când le intra În curți și nu se mai dădea dus, știau cum să scape de el: Îi dădeau un pahar de vin ori de țuică și ăla-și vedea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]