8,806 matches
-
Ibidem, p. 95. 334 Ibidem, p. 103. 335 Apud Giddens, op. cit., p. 73. 336 Ibidem, p. 74. 337 Jean-Marie Chevalier (ed.), The New Energy Crisis: Climate, Economics and Geopolitics, Palgrave Macmillan, London, 2009, p. 9. 338 "Closing the Gap", The Economist, December 5-11, 2009, p. 20. 339 "Good Policy, and Bad", The Economist, December 5-11, 2009. 340 Idem. 341 "A Long Game", The Economist, December 5-11, 2009. 342 Idem. 343 "The Changing Role of Science, Business and Politics in the 21st
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
73. 336 Ibidem, p. 74. 337 Jean-Marie Chevalier (ed.), The New Energy Crisis: Climate, Economics and Geopolitics, Palgrave Macmillan, London, 2009, p. 9. 338 "Closing the Gap", The Economist, December 5-11, 2009, p. 20. 339 "Good Policy, and Bad", The Economist, December 5-11, 2009. 340 Idem. 341 "A Long Game", The Economist, December 5-11, 2009. 342 Idem. 343 "The Changing Role of Science, Business and Politics in the 21st Century", The Economist, December 5-11, 2009. 344 Silviu Negruț, coord., Geografie economică
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Energy Crisis: Climate, Economics and Geopolitics, Palgrave Macmillan, London, 2009, p. 9. 338 "Closing the Gap", The Economist, December 5-11, 2009, p. 20. 339 "Good Policy, and Bad", The Economist, December 5-11, 2009. 340 Idem. 341 "A Long Game", The Economist, December 5-11, 2009. 342 Idem. 343 "The Changing Role of Science, Business and Politics in the 21st Century", The Economist, December 5-11, 2009. 344 Silviu Negruț, coord., Geografie economică mondială, Meteor Press, București, 2009, p. 21. 345 George Friedman, The
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
2009, p. 20. 339 "Good Policy, and Bad", The Economist, December 5-11, 2009. 340 Idem. 341 "A Long Game", The Economist, December 5-11, 2009. 342 Idem. 343 "The Changing Role of Science, Business and Politics in the 21st Century", The Economist, December 5-11, 2009. 344 Silviu Negruț, coord., Geografie economică mondială, Meteor Press, București, 2009, p. 21. 345 George Friedman, The Next 100 Years: A Forecast for the 21-st Century, Doubleday, 2009, p. 52. 346 Timothy Garton Ash, "Islam in
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Europe and Islam: Crescent Waxing, Cultures Clashing", in Global Powers in the 21st Century, eds. Alexander Lennon and Amanda Kozlowski, A Washington Quarterly Reader, 2008, p. 298. 349 "Waking from Its Sleep: A Special Report on the Arab World", The Economist, July 25-31, 2009. 350 Idem. 351 Pew Research Center, The Pew Forum on Religion & Public Life, "Mapping the Global Muslim Population: A Report on the Size and Distribution of the World's Muslim Population", October 2009. 352 Christopher Hope, "White
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Global Muslim Population: A Report on the Size and Distribution of the World's Muslim Population", October 2009. 352 Christopher Hope, "White People in Birmingham: a Minority by 2027", The Daily Telegraph, August 31, 2007. 353 "The Baby Bonanza", The Economist, August 29-September 4, 2009. 354 James E. Cartwright, "Deciphering the Megatrends", in The Way We Will Be 50 Years from Today: 60 of the World's Greatest Minds Share Their Vision of the Next Half-Century, ed. Mike Wallace, Thomas Nelson
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
autorul, vom avea de-a face, în continuare, cu o creștere, dar una modestă. 356 Savage, art. cit., p. 321. 357 Friedman, op. cit., p. 232. 358 Ibidem, p. 225. 359 Ibidem, p. 236. 360 "Demography Texas Star Rising Lone", The Economist, July 11-17, 2009. 361 Samuel P. Huntington, Cine suntem? Provocările la adresa identității naționale americane, Antet, București, 2004, p. 217. 362 Ibidem, p. 218. 363 Pierre Emmanuel Barral, "Géopolitique intérieure des Etats-Unis", Revue Française de Géopolitique, nr. 1/2003, p. 23
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Rising: Who is Leading?, World Scientific, New Jersey, 2008, p. XI. 391 Greenspan, op. cit., p. 471. 392 Ibidem, p. 472. 393 Roger C. Altman, "Globalization in Retreat", Foreign Affairs, July/August 2009. 394 Apud "Old Dogs and New Tricks", The Economist, February 13-19, 2010. 395 Textul "The Beijing Consensus", publicat de Foreign Policy Centre din Marea Britanie, este disponibil la adresa http://fpc.org.uk/fsblob/244.pdf. Principiile de dezvoltare economică prezentate de Joshua Cooper Ramo sunt o alternativă la politicile Consensului
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
orientate către liberalizare, implicit către dereglementare. Cele două "consensuri" sunt invocate frecvent ca denumiri generice, exprimând viziunile diferite ale celor două mari puteri în ceea ce denumim politici macroeconomice. 396 "The China Model: The Beijing Consensus Is to Keep Quiet", The Economist, May 8-14, 2010. 397 Joseph Nye, "China's Century Is Not Yet Upon Us", Financial Times, May 19, 2010. 398 Azar Gat, "The Return of Authoritarian Great Powers", Foreign Affairs, July/August 2007. 399 Idem. 400 Daniel Deudney, John G.
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
structurile sale mintale. Or, ceea ce lipsește metodelor structurate este faptul că nu oferă prilejul producerii unei interstructurări care ar trebui să aibă loc Între subiectul Învățării și obiectul (conținutul) Învățării (Not, 1988). Dezvoltarea metodelor structurate valorifică o idee lansată de economistul Fr.W. Taylor, În 1881, ca urmare a aplicării științei În domeniul studierii, analizei și organizării muncii de fabrică, În vederea raționalizării și creșterii productivității muncitorilor, o investigație care are la bază analiza și descompunerea muncii concrete În operații, În eliminarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
combinat chimic sau a unui complex zootehnic etc. Dirijați În grupuri care să-și asume interpretarea unor roluri specializate: de jocuri administrative care să justifice necesitatea construcției unui asemenea obiectiv În zona respectivă; de antropometri, de geografi și geologi, de economiști, de sociologi, de ecologi, de arhitecți etc., elevii vor lua În dezbatere toți factorii (economici, demografici, geografici, ecologici etc.) care pledează pentru sau Împotriva amplasării unui asemenea obiectiv aici sau pentru găsirea unei poziții optime de amplasare a obiectivului stabilit
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cu privire la evaluarea activelor Și datoriilor, precum Și bazelor de evaluare utilizate în teoria intenției; invocarea de fiecare dată a observației, analogiei, deducției, inducției Și generalizării pentru rezolvarea problemelor propuse; discursul pe urmele valorii economice, respectiv începând cu Aristotel Și continuând cu economiștii scolastici, sofiștii, mercantiliștii, liberalismul economic, fiziocrații, Ricardo, Smith, Marx Și lista rămâne deschisă; prezentarea reflecțiilor critice pentru a tensiona problemele abordate; dialogul modern Și comparat al bazelor de evaluare Și opțiunilor contabile privind menținerea capitalului Și construirea de performanță; dialogul
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
însă susțin contrariul, precum Valier, care în 2009 afirma că nu există nici schimb lipsit de egalitate Și nici egalitate fără măsurabilitate. Rezultă că în concepția autorului orice lucru se poate măsura. Incursiune în cunoașterea noțiunii de valoare în viziunea economiștilor În Grecia Antică în urma crizei sociale Și politice de la sfârșitul secolului al V-lea Și începutul secolului al IV-lea î.H., două mari gândiri economice iau amploare: Platon (428-348 î.H.) Și Aristotel (384-322 î.H.). Spre deosebire de Platon, maestrul
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Și nu este nici salariat. Este un personaj care în realitate nu există. În plus, în teoria lui Say dispare noțiunea de profit (Sută-Selejan, 1994). În cadrul economiei politice clasice din secolul al XIX-lea se remarcă filosoful, sociologul, istoricul Și economistul Marx. El este de acord cu gândirea economică a lui Smith Și Ricardo privind izvorul valorii (munca omenească), mărimea valorii (cantitatea de muncă cheltuită) Și măsura valorii (timpul de muncă), prezentându-le însă într-o altă formă, prin punerea accentului
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
1924). Evoluția gândirii socialiste de la sfârșitul secolului XX până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial îl are în centrul atenției pe Keynes, a cărui teorie a dobânzii aduce un plus de cunoaștere în domeniul economic. Afirmăm aceasta deoarece, spre deosebire de economiștii clasici Și neoclasici, pentru care moneda este cerută doar pentru a servi ca instrument pentru circulația mărfurilor iar dobânda este prețul economisirii, recompensa acordată pentru renunțarea la consum, Keynes definește cererea de monedă ca fiind „preferința pentru lichiditate” iar dobânda
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
pentru a distribui cât mai ambiguu responsabilitățile în cazul unor decizii discutabile. Poziția sociologului în cadrul sistemului de roluri - ca să folosim metafore sociologizante - este nu doar neclară, ci permanent contestată. Deținătorii unor competențe discutate și discutabile în termeni sociologici - politicieni, pedagogi, economiști, psihologi, artiști și alții - își reifică propriile sfere de activitate, le consideră realități aparte, cu consistență ontologică, și reacționează vehement la orice intruziune. Mă refer aici bineînțeles la intervențiile sociologilor. Ei practic își apără „moșiile”, dar mai ales privilegiul de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
demografice. Școala capitalului uman, a cărei concepție relativă la raporturile dintre școală și economic o voi aborda pe larg în capitolul IV, prin prisma analizelor lui Gary Becker (1997), se înscrie în aceleași încercări de justificare economică a politicilor educaționale. Economiști precum Becker și Denison (Cherkaoui, 1986) au urmărit să demonstreze că investiția în școală este o investiție productivă, ea aducând nu numai beneficii individuale, ci și sociale. Concepțiile tehnofuncționaliste au fost erodate de neîncrederea din ce în ce mai acută manifestată de pe la mijlocul anilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
educația. Se poate presupune, pe baza acestor evidențe, că alocarea de resurse pentru educație aduce atât profituri private, individuale, cât și sociale, corespunzătoare bunăstării sociale. Voi trata cele două probleme separat, încercând să rezum răspunsurile pe care le-au oferit economiștii și să reliefez faptul că adeseori chestiunile care sunt aparent simple, cum ar fi relația dintre școală și economie, se dovedesc de fapt mult mai dificil de explorat și produc rezultate ce contrariază simțul comun. 2. Școala capitalului umantc "2
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
uman se referă la faptul că oamenii investesc în ei înșiși prin educație, formare, îngrijire sau alte activități care le sporesc veniturile viitoare prin creșterea câștigurilor pe întreaga durată a vieții (Woodhall, 1997). Conceptul a fost prima oară dezvoltat de economistul american Theodore Schultz (1961), care a tratat cheltuielile educaționale ca formă de investiție. Între lucrările cele mai importante produse de această orientare este volumul Capitalul uman, publicat și în limba română, al lui Gary Becker 1 (1997), care dezvoltă o
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de pe urma diplomelor. Problemele de mai sus trimit, în cele din urmă, la căutarea resortului expansiunii sistemelor școlare ierarhizate, al folosirii diplomelor pe piața muncii și al susținerii acestei organizări de către statele moderne, rămânând de asemenea de identificat sursele inegalităților educaționale. Economiștii deceniului șapte au formulat mai multe ipoteze pentru a acomoda teoria capitalului uman la criticile din ce în ce mai vehemente amintite mai sus, renunțând la presupoziția naivă că școala transmite în principal competențe tehnice utilizabile direct în producție. Teoriile „filtrării” și ale „diagnosticării
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de evidențe care le-ar lega de competențele solicitate, de productivitate sau de profit. Confuzia cu privire la relevanța diplomelor pentru piața muncii este întreținută, în realitate, de elita celor educați, în dauna celor mai puțin instruiți, situație la care contribuie și economiștii și sociologii. În celebrul volum The Credential Society: An Historical Sociology of Education and Stratification (1979), Collins afirmă că „educația este un instrument artificial șfolositț pentru monopolizarea accesului la ocupații profitabile” (1979, p. 9). Solicitările care se impun pentru ocuparea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ale teoretizării respective, cum este calcularea ratelor de revenire (sau profit) ale acestei investiții. În loc să exprime profitabilitatea investiției în ani de studiu într-o anumită specializare și sporul de productivitate pe care școala îl produce, ratele de revenire calculate de economiștii educației exprimă de fapt eficacitatea unui anumit mecanism de excluziune. Premisele paradigmatice ale teoriei acreditărilor se găsesc în analiza weberiană a stratificării sociale, mai exact în teoria despre dominația exercitată de anumite grupuri de status pe baza diplomelor școlare. Voi
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
desemnează în sens larg o resursă care poate fi investită pentru obținerea unui rezultat. Gândirea economică modernă a extins conceptul de capital de la resursele fizice și monetare la cele umane, tratate într-un capitol aparte în acest volum. Mai mulți economiști și sociologi au criticat concepția subsocializată, excesiv de individualistă, asupra omului utilizată în economie pentru înțelegerea fenomenelor productive, propunând introducerea relațiilor dintre oameni în explicarea fenomenelor economice. Americanul Mark Granovetter (1985) a arătat, de pildă, că multe dintre situațiile cu care
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
organizațiilor școlare și rezultatele elevilor. Acestea au aparținut mișcării de „cercetare a școlilor eficace”, direcție de studiu deosebit de activă în anii ’80 și ’90 ai secolului trecut. Direcția respectivă s-a dezvoltat ca răspuns la studiile cantitative ale sociologilor sau economiștilor care urmăreau mai ales relația dintre mediul socioeconomic de origine al elevului și rezultatele acestuia, făcând abstracție de procesele din școală sau din clasă. Diversele cercetări, cantitative sau calitative, de cele mai multe ori la nivel micro, dar și macro, reflectă un
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Top Companies, Ten Speed Press, Berkeley, CA. • Jones, P., Kahaner, L. (1995), Say It and Live It: The 50 Corporate Mission Statements that Hit the Mark, Currency/Doubleday, Londra. • Campbell, A., Devine, M., Young, D. (1990), A Sense of Mission, Economist Books and Hutchinson Business, Londra. • Kakabadse, A., Nortier, F., Abramovici, N. (1998), Succes in Sight: Visioning, International Thomson Business Press, Londra. 2.1.2. Declararea misiunii, între deziderate și realitatetc "2.1.2. Declararea misiunii, între deziderate și realitate" Dacă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]