12,960 matches
-
sînii: "Cam mari pentru modelling, Dințișor". Adolescența mea a stat sub semnul manechinului englez poreclit "Rămurica". Fără șolduri, îngustă-n umeri, cu încheieturi fragile și abdomen ca un scut. O așchie de fată. Le privesc cu uimire pe fătucile invadînd ecranele. Numai arată, nu și ascund. Noi, generația seventeen din 6l-62, dețineam arta mai subtilă, mai stimulativă de-a ascunde. Păstram ceva ascuns. Firește, dacă aveai ce ascunde. Dar călcîiul tot vulnerabil era. Pentru bărbații adevărați, ca Burton, Gregory Peck, Clint
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
fi ultima. Culți și desculți "! neam bun și blînd, de trădători, cuminte neam, frumoasă cruce, pe Fiii lui Dumnezeiești neamul cu drag pe cruce-i duce!" Cezar Ivănescu, Sutra XI marți, 21 august, 2001 Iordan s-a interpus ca un ecran protector, cînd mă gîndesc că "iepoca" pe care am trăit-o (Iordan a și murit-o) n-a năvălit peste mine. Gura propagandei n-a făcut din mine o cîrpă. Cîrpa roșie care "pavoaza", în timpul ședințelor, masa prezidiului. M-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
opinie, sună așa: Ce să facă un tînăr productiv, în mijlocul unui popor contraproductiv? Dacă nu vrea să intre în anonimitate (Antofiță spune anonimitate în loc de anonimat, mai precis, ano'imi'ate), tre' să să ducă d-aicea". Formez numărul afișat pe ecran, să-l întreb dacă altruismul, loialitatea necondiționată, atașamentul față de valorile neamului nu cîntăresc în balanță mai mult decît pasiunea exclusivistă pentru sine. "Hei, Iordana, s-aude nesuferita voce de-a doua, iar scoți din foc, cu mîinile goale, cărbunii încinși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
propagandiștilor din anii șaptezeci (cu cravată neapărat albă), costumele gri-sceptic********* din ultimii ani ceaușii. Și-acuma, pălării western, pălării Dallas, pălării NATO. S-au descoperit bravos națiune! zece familii Buș, trăitoare în Rumeiniă. Un Vasile Buș a fost dat pe ecran. Deunăzi, preotul din Petrești-Alba Iulia ni-i arăta pe Bush-senior și pe Gorbaciov cu pată cu tot, alături de papă. Pictați în fresca bisericii. Credincioșii li se închinau, le băteau mătănii, cu binecuvîntarea înaltului for mitropolitan. Și-a apărut curcubeul! Antofiță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
buricului, în jurul căreia se învîrte lumea. Aici v-am adus: la o limbă jalnică, la senzații jalnice, la isteria "Maicîl", la "iarbă", la sexualitate ca miza secolului. Cine mai folosește puncte de suspensie, urmînd litera primă a cuvîntului licențios? Nimeni! Ecranul TV, unde se pronunță orice, cu toată gura, vă transformă în voaiori. Cultivă voyeuristica. Inocența copilăriei? Poveste! O știu pe Ioana Holda și cariera ei murdar-pragmatică. Intră în viața studentelor ca profa cumsecade, protectoare, mămoasă. Le încîntă cu complimente, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Mîinile le ținea a rugăciune: depuse pe pupitru și împreunate mai sus decît trebuia. Am aflat mai tîrziu că domnișorica nu era altcineva decît Șichy. În probă de angajare la Tele-Next. Emoțiile și le ascundea destul de brav. Harisma pentru micul ecran (asta nu se-nvață, surioară) a apărut mai tîrziu. Și știința că întrebarea trebuie să încerce a fi mai importantă decît răspunsul. Nu, interviul nu mi-a plăcut. Te-ai acrit, Rusalin, am conchis închizînd televizorul, ca să mă întorc la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
tot mai multe certitudini dar și mai multe îndoieli. După atâta timp, cum de m-ai sunat? mă întreabă calm și relaxat, așa cum n-am simțit-o niciodată. Nu mi-a venit să cred când ți-am văzut numărul pe ecran, nu am putut răspunde pentru că nu am crezut că era adevărat. Pentru că așa a hotărât o furnică! răspund. O furnică? O furnică Împărată!? mai spune ea. Închid și eu și ea. Și cum stăteam întins în iarbă cu ochii închiși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Trandafirul și Privighetoarea În ziua în care a aflat despre boala ei, a venit acasă și cât se poate de calmă s-a așezat la birou, a început să consulte pentru următoarele patru ore internetul. Nu-și desprindea ochii de pe ecran, nota febril nume, adrese, făcea comparații, revenea, citea, lua notițe cu o febrilitate. De fapt cam ce ar trebui să găsească. Ce faci aici de atâtea ore? Te obosești prea tare!? a fost întrebată în câteva rânduri. Caut soluții alternative
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
întreceau în țipete, gălăgia era înghițită de fumul gros în care rând pe rând, printr-un necunoscut proces de lisopție, dispăreau câinii, copiii, unul câte unul, apoi parcările goale, chioșcurile mute, blocurile cu miile de uși încuiate, cu miile de ecrane TV din spatele lor, sau ale laptop-urilor. Fiecare dintre acestea devenea un flux energetic, o undă electromagnetică, un mănunchi consistent de șuvoi informatic, o cascadă luminoasă captată într-un imens baraj de unde, măsurat la anumite ore, hotărâri, anotimpuri și cicluri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și trimitea la Laborator, pentru a fi analizați, scanați, înregistrați, educați, ventilați, licențiați, îmbuteliați și expediați. Mioara, dezamăgită de eșecul plăpumăresei, se erijă în îngrijitoare latentă, atentă, stringentă, opulentă, pertinentă, vizavi de bătrână. Vizavi, pentru că urmărea evoluția bolii pacientei pe ecranul monitorului special. Proteinele plasmatice își țâșniseră prin pistil florilegiul de mucegai, prin porii mugurilor de rochița-rândunicii și prin petalele de gura-leului care se înmulțiseră cu o lăcomie de nedescris, vidul părând a fi mediul lor preferat. Plăpumăreasa nu se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
măsline, pepeni din care țâșneau castraveți, jumătate roșii, jumătate mere, cartofolămâi, perecepoase, țelineconopidate, portocale cu țepi, pătrunjel cu frunze de dafin, dar și pubele lătrătoare, cărămizile clădirilor aveau ochi de pisică, antenele parabolice cu pistil făceau fotosinteza, astfel că pe ecranele TV ale taximetrelor, în loc de meciuri de fotbal, se transmitea schimbul de energie dintre plante și soare, până la ultimele capilare din vârfurile tufelor ce înconjurau blocurile zugrăvite cu zâmbet lavabil. Numai cele două Mioare nu se puteau uni pentru că, nevăzută, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
eu cu Mica Marie, păpușa mea, să rămânem singure, să putem cugeta la o nouă stratagemă, Mama știe, ce bună e Mama Maria, oferă fiicei sale, Mioara Alimentară, cele mai năstrușnice jocuri pe computer, pentru că vizeta ușii de metal era ecranul prin care putea viziona non-stop arhetipurile umane care traversau destinul înfocat al Mamei, nețărmurita ei sete de a oferi și de a primi. Dar ce este aceasta? Ochii Mamei se uitau prin ochii ei prin vizetă, apoi alți ochi, mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
simt întru totul, nu aveam puteri atât de mari, te culegeam bucată cu bucată, tu erai mirele meu format din fiecare amant în parte. Mama dorește, așa cum e mumificată de mine în piramida vie pe care eu o oferisem ca ecran al libertății mele, să fie asemenea mie sau se închipuia, oglindindu-se în mine, că ea e Mioara Alimentară, pe care o speria atunci când era mică, am să te înec în Dunăre, ca pe puii de pisică scufundați de tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și Julieta morți și plânși de cei dragi, eu voi continua jurnalul iubirii în cer, moartea nu o va întrerupe, ci va trasa mai clar calea multicoloră a dragostei, paginile vor fi captate de antenele celor vii și decodificate pe ecranele computerelor, de brokeri sensibili și astfel lumea ne va cunoaște așa cum suntem: Iubire perpetuă. Parcă nu era ea, toate acțiunile parcă erau ale altcuiva și gândul parcă îl mai avusese, deși se afla într-un loc în care nu fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
a vedea, pentru o clipă, Raiul. Și tot pentru o clipă, în același timp, reversul său, care n-avea nimic biblic. Legenda era mai simplă decât păcatul însuși. Focul veșnic era compus, secvențial, din acțiuni omenești trecute, viitorul, pe același ecran al prezentului, care unea cele două timpuri, constând în aplecarea oamenilor sub formă de întrebare. Separat, pe un alt monitor uriaș, aceleași ființe trecute și viitoare ținându-se de mână, ca spirala ADN, expunând, pe o scară întinsă pe suprafața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
apartamentul de bloc, acum apărând grație contrabandei, MP3, MP4, pe care vechile obiceiuri se păstrează se ascultă tot muzică populară pentru a nu se uita obârșia. Și fiindcă Poporul Român este un neam de onaniști, se expuneau, pe reviste, pe ecranele TV, în presa scrisă, prin telefonia mobilă, femei dezgolite nu numai de caracter, ci și de suflet, pentru că sugeau cu nesaț fonduri, întru expunerea lor pe toate posturile și paginile, exprimându-și părerile asupra politicii, economiei, oferind sfaturi de cultură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
bătrână, portocale grecești injectate cu ură, brânză închegată cu aracet, bere în butoaie de inox cu spumă de la pisoarul cârciumilor poiana lui Iocan din Moromeții, unde se discută dimineața fotbal, după amiază fotbal, iar seara consumatorii fideli se droghează în fața ecranelor TV cu anunțuri sportive, fiecare stradă fiind trasă la xerox, semănând cu oricare alta din centru sau din capătul de nord al orașului: cârciumă, farmacie, schimb valutar & amanet, cârciumă, farmacie, florărie, cârciumă, salon de cosmetică și masaj, cârciumă, second-hand, farmacie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ai iubirii sale fierbinți pentru oameni și cu părul ud se înălță cu fața curată, spre cer. Levitam ni se părea că levităm sau noi ne vedeam organele interne frumos colorate ca în planșele de anatomie, cerul întreg era un ecran pe care puteam vedea oriunde am fi privit, rudele noastre moarte demult. Aplecați, fie la săpat într-un pământ imaginar, fie atârnând rufe imaginare pe o sârmă invizibilă, ceea ce însemna că rămăseseră obiceiurile, iar ideea de acțiune transla spre rezultatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
sovietic înfipt în vaza cu flori, pozele de combatanți din războaiele mondiale și decorațiile generalului Averescu precum și crucea de fier hitleristă. Copiii uită să-și șteargă nasul, femeile stau cu mâinile în poale și se uită golite de idei la ecranul cu femei îmbrăcate în valută. La patru stații de autobuz în afara cartierului, urlă sfinx-ul brăilean, așteptându-și veșnicia pe care orășenii o clădesc de pe acum cu fervoare. Mă simt goală, privită insistent și vreau să plec. Până nu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pledat nevinovat, căpătând clemență, fără să se umilească, expunându-și faptele bune care întreceau în număr și greutate pe cele rele. Viciile l-au îngenuncheat pentru că nu a vrut să fie limitat. I s-au cercetat și expus gândurile pe ecran, care erau îmbibate de intenții, planuri și speranțe golite de oportunism, închinate compasiunii pentru cei care n-aveau ce bea, în timp ce el răsturna cisternele de alcool pe gât. S-au adunat picăturile de vodcă scurse din sticle în memoria alcoolicilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
contopi într-o masă de mărimea A4 pe care nu o mai poți răsfoi. E o felie compactă de viață, cu scrisul pe care nimeni n-ar mai putea să-l deslușească. Felia, scanată cu raze X, va expune pe ecranul computerului un vălmășag de vorbe și fapte ilizibile. Aceasta sunt eu, Autorule: un vălmășag! Mioara, tu ești pentru ca eu să descâlcesc ceea ce nu se poate. Mă voi strădui să inventez posibilul și în tărâmul tău. Voi reinventa ordinea și dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și sunet, ceea ce Mama nu avea. Și gândeam modalitățile de a o pierde. Se ridică însă întrebarea precum dracila din pământul arțăgos, dornică de a supraviețui tăișului de oțel: dacă anihilarea ei ar fi determinat cauza sfârșitului meu, nu cumva ecranul fără imaginea filmului ar fi fost la fel de mort ca timpul însuși care i-a dat viață? Am prelungit deci starea de spectator în sala goală a cinematografului cu ecranul alb. Scrisoare în Sol albastru P uteam să mă dedublez șuierând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
dacă anihilarea ei ar fi determinat cauza sfârșitului meu, nu cumva ecranul fără imaginea filmului ar fi fost la fel de mort ca timpul însuși care i-a dat viață? Am prelungit deci starea de spectator în sala goală a cinematografului cu ecranul alb. Scrisoare în Sol albastru P uteam să mă dedublez șuierând în gând numele Mamei. După luni și ani de încercări îl aveam și pe înăuntru și pe în afară, deopotrivă. Fapt ce a permis Autorului să facă un colaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de noua misiune, la care nici Talpa Iadului nu s-ar fi așteptat. Cert e că în partea adversă nu se simțea, psihologic, nicio cedare. Foșnind, luminând și vălurindu-se continuu, armata grâului nu voia să plece. Pe când reporterii au îmbâcsit ecranele cu știri transmise prin negociere, cu timpi de antenă egali pentru fiecare post în parte, armata, la ordin, se retrase. Au rămas câțiva dulăi vegetarieni, hrăniți de la buget din rezervele de frunze tăiate de brăileni, vreo zece căței care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
creația sa în domeniul Operei pucciniene. Timp destul pentru Suor Angelica să oscileze între viață și moarte și Povestitorul să conceapă ultima partitură a tripticului cu opera bufă Geanni Schicchi numai că, în mod ciudat, creionul electronic scria, dar pe ecranul computerului nu apărea nimic. Fie Luna, fie tăcerea lăsată brusc îl făcu să-și ridice fruntea, străpungând cu privirea straturile geologice de deasupra. Unde știa că se afla Brăila, nu mai era nimic. Cu tot ce cuprinde de la semnele în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]