3,527 matches
-
Pe un fundal social larg, care integrează, în manieră pașoptistă, contradicțiile unei epoci dominate de nedreptate și cruzime, se conturează destinul neobișnuit al unui rob țigan eliberat, ajuns, în pofida ascendenței umile, domn al țării. Răzvan, „un paria îmbrăcat în hainele efemere ale puterii” (G. Călinescu), își înfăptuiește visul de mărire, trăiește exaltarea înălțării și amărăciunea prăbușirii. Drum care s-ar motiva nu atât prin caracterul eroului, „om de voință și de putere” (G. Călinescu), hotărât să iasă din limita la care
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
perspective complementare - estetică, lingvistică, sociologică, ideologică -, I. pune în lumină atât conținutul novator, cât și punctele slabe ale manifestelor neoavangardiste, datorate unor abordări sociologizante dogmatice, tributare esteticilor marxiste ale lui Georg Lukács și Antonio Gramsci, ca și caracterului vag și efemer al teoriei „angajării” a lui Jean-Paul Sartre. Volumul Palimpseste (1979) teoretizează, cu mai mulți ani înaintea apariției în Franța a cărții cu același titlu al lui Gérard Genette, un nou tip de lectură critică și de interpretare textuală. Avându-și
IONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
acest timp prieten cu Ady Endre. Un stagiu la Paris îl familiarizează cu simbolismul apusean, cunoscut nemijlocit. După 1910 colaborează la publicațiile bucureștene „Vieața nouă” și „Noua revistă română”, este prezent cu texte polemice în „Facla”, de asemenea în „Simbolul”, efemera revistă a lui S. Samyro (Tristan Tzara) și I. Iovanaki (I. Vinea), semnează în „Absolutio” din Iași. În 1917-1918 este redactor la gazeta „Adevărul” (Budapesta, Sibiu). Ia parte în 1918 la Congresul al IX-lea al Partidului Social Democrat din
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
și a fost rănit în timpul primului război mondial. În 1918-1919 a aderat la mișcarea revoluționară maghiară, după înfrângerea căreia emigrează în România. Se stabilește la Cluj, unde colaborează la ziarul „Keleti Újság” și este redactor la mai multe publicații săptămânale efemere. Între 1933 și 1940 este director și regizor al Teatrului Maghiar din Cluj. După al doilea război mondial se întoarce în Ungaria, funcționând ca profesor de teologie reformată la Budapesta. Ca regizor și director de teatru traduce, pentru îmbogățirea repertoriului
KÁDÁR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287696_a_289025]
-
diferite regiuni și provincii, ei aduc cu sine numeroase limbi și obiceiuri, modele și arme și toate acestea înfrumusețează țara, ridică fastul curții și resping înfumurarea străinilor. Deoarece o țară cu o singură limbă și o singură deprindere slabă și efemeră este. De aceea te sfătuiesc, fiul meu, să-i sprijini și să-i apreciezi cu intenție bună, ca ei să se oprească la tine și să locuiască cu mai mare plăcere decât oriunde“20. Primele secole de existență a Regatului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ce este străin. Reprezentanții elitei din Moravia s-au numit moravljane. Istoricii cehi împărtășesc opinia potrivit căreia pe parcursul istoriei nu s-a dezvoltat conștiința națională moravă. Cu toate acestea, un partid politic din Republica Cehă, ce-i drept, cu existență efemeră, își propunea, la începutul anilor 1990, renașterea națiunii morave 42. Primele denumiri ale teritoriului formațiunii politice piaste au fost Pruzze, Russe, Cracoa, terra Milze. Numele terra Polanorum, Polenia, Polonia au intrat în uz în secolul XI, însă alături de acestea au
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
tipărite și la tipografiile românești 55 și, mai târziu, la tipografiile ziarelor grecești 56. La rândul său, presa de limbă greacă în România a avut o evoluție sinuoasă în veacul XIX. 31 de periodice grecești 57, majoritatea cu o existență efemeră, acoperă un interval cronologic de aproape șase decenii, primul fiind „Zefirul Istrului“, al cărui număr de debut vedea lumina tiparului la București, în data de 30 august 184158. Cele mai multe apar la București (17) și la Brăila (11). Conținutul și orientarea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
România supraviețuia sub tirania bolșevică, în anii „obsedantului deceniu“, adică ai preaplinului umilințelor. Se acumulaseră, între timp, atâtea umilințe și atâtea lașități. Zestrea noastră istorică se „îmbogățise“ cu aceste noi achiziții. Mai puteam spera în „tresăriri“ istorice, altele decât cele efemere? Nu, credea Cioran, la sfârșitul anilor ’50, întrucât „neavând șansa de a fi opresori, nu o putem avea • Emil Cioran, Schimbarea la față a României, București, Ed. Humanitas, 1993, p. 215. • Ana Selejan, Trădarea intelectualilor, Sibiu, Ed. Transpres, 1992, passim
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Drept din același oraș, părăsind studiile fără a-și lua licența, sedus de mirajul vieții literare din capitală și de primele succese literare. Începe să scrie versuri de pe băncile școlii și debutează ca poet încă din liceu, în 1914, în efemera revistă simbolistă „Valuri” din Iași, cu poezia Dorm florile, semnată B. Fundoianu. Va publica versuri în „Revista noastră”, „Vieața nouă”, „Opinia”. În 1918 îi apare volumul de proză poetică Tăgăduința lui Petru, cuprinzând și o percutantă prefață despre simbolism, carte
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
nu ai acces, subiectul liber să constituie care ești și limbă, martor secret și indispensabil, În mediul semnificativ al căreia orice constituire capătă ființă. Pod cu trei capete (metaforă primă, nucleu generativ al cărții pe care o citești). Ființă mereu efemeră, dar mereu clară până la strălucire, vie până uneori la deznădejde, arcuită și perpetuu mișcată Între trei agenți ai constituirii, la rândul lor mereu modificați fiecare prin dialogul - prin lupta - cu ceilalți doi. Pod peste care tu, setea ta de adânc
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cazul”. Pe de altă parte, tu propui aici o concepție oarecum inedită despre frumos, un produs de sinteză, rezultat din fuziunea viziunilor esențialiste cu cele distrugătoare de valori „tari”: un alt fel de frumos, care nu e frumosul acela fugitiv, efemer, al modernității. La tine efemeritatea e asociată cu esența, și viceversa; cele două merg mână În mână, sunt interdependente. Cornel Vâlcu: Există ceva care justifică termenul, care nici mie nu-mi place, de postromantic, de care vorbea Marius Jucan. Există
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lor intelectuală cu ceea ce se Întâmplă În instituțiile academice occidentale (Facultatea de Litere din Brașov, pornită de la rădăcini după revoluție, e cel mai bun exemplu), dar s-au ferit de implicare politică directă, cu câteva minime excepții, unele de durată efemeră (Vasile Popovici, Liviu Antonesei). Foarte interesant e faptul - complementar, În opinia mea - că nici societatea civilă nu s-a folosit În mod direct de optzeciști ca inițiatori de instituții sau promotori (eventual constructori) de proiecte comunitare; optzeciștii au fost anexați
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
în ediție franceză într-o variantă mult amplificată, în patru volume - are ca obiect capodopera, nu operele de talent sau de îndemânare. Produs al „genialității”, care este „puterea mistică” de a îmbina elemente contrarii - sufletul și natura - printr-o armonie efemeră, capodopera nu este o creație lesne repetabilă, ci o „specie”, „deci unică, deci originală, mai întâi de toate, prin originalitatea ideii creatoare”. Știința literaturii, care nu poate fi o ancilla historiae, se desparte de „critica științifică”, având un domeniu propriu
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
săptămânii”, „Reportajul nostru social”, „Femei celebre”, „Cronica literară”, „Orizont literar”. Pornită din elanul reabilitării rolului și rostului cultural al femeii într-o societate în transformare, revista va eșua, sub influența ideologiei sovietice impuse, în organ de propagandă comunistă, cu viață efemeră și importanță culturală precară; va trece pe nesimțite de la reportaje hollywoodiene la steaguri roșii și imagini ale lui Stalin vegheate de portrete ale „femeii sovietice”. Literatura propriu-zisă este săracă în economia revistei, centrul de greutate căzând mai degrabă pe urgențele
FEMEIA SI CAMINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286980_a_288309]
-
cu răceala celui care se recunoaște și se înstrăinează concomitent în produsul spiritului său. Mistrețul cu colți de argint, balada urmăririi himerei, poate fi interpretată ca sinucidere a unui Narcis care refuză să se mai autocontemple în iluzoriu, divers și efemer. După depășirea perioadei în care dominantă este balada, evoluția și clasicizarea urmează nu cultivarea unei anume forme poetice, ci câteva direcții tematice: artistul ca disciplinator al realității amorfe a limbajului căruia îi impune forma gândirii sale, refuzul realității - fie în
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
desprinderea de lume, de senzualitatea și de deșertăciunea ei. Sigur, vor putea fi folosite bunurile acestei lumi, dar nu ne vom mai putea „bucura de ele”, adică nu va mai trebui să le căutăm ca scopuri în sine, pentru că sunt efemere și provizorii, nu atât prin durata lor, cât prin calitatea lor. „În baza unor astfel de concepte - observă von Campenhausen - se înțelege răceala, caracteristică unui convertit, cu care, de exemplu, Augustin vorbește de tatăl său, care nutrea sentimente păgâne și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Gheorghe Brătianu (președinte), Liviu Rebreanu, Nicolae Bănescu, Ștefan Ciobanu, I. Manolescu, N.A. Constantinescu, Ionel Teodoreanu, N. Porsena ș.a. Revista, de nuanță tradiționalistă, își propunea să contribuie la „marea operă de refacere spirituală a țării” și, deși a avut o existență efemeră, a reușit să găzduiască texte de calitate, aparținând unor autori consacrați sau unor tineri în curs de afirmare. Sunt de menționat, astfel, două sonete de Ion Pillat, povestirile Vreau să fiu cioban de Mihail Sorbul și Ovid de Vintilă Horia
HOTARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287453_a_288782]
-
Craiova, lunar, din martie până în iulie 1923, menționând ca redactor pe George Voevidca. Succintul Cuvânt înainte, semnat Ion Frunză, recomandă publicația - care tipărește exclusiv literatură - drept una de propagare a „germenilor” culturii generale, exprimând atitudinea și mesajul tipic multor gazete efemere din țara reîntregită: „tânăra generație”, sub entuziasmul idealului național împlinit și în orizontul lărgit al României Mari, „pornește la luptă” cu elan și „suflete dezinteresate”, răspunzând nevoii „de o cultură mai intensă” și conștientă că, „pentru a făuri acest ideal
LECTURA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287768_a_289097]
-
unde și-a petrecut restul vieții, a dus o viață de boem, fiind un nelipsit al cafenelei artistice și un conviv spumos. A lucrat sporadic în redacțiile câtorva publicații, mai mult timp la „Facla” (1934-1937). A debutat ca jurnalist în efemera publicație brăileană „Florile Dunării” (1927), unde a semnat cu pseudonimul Vasile Cărămidaru. Va continua să publice în „Cuvântul”, „Tribuna politică, parlamentară, economică, socială, culturală și artistică”, „Credința”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Azi”, „Lumea românească”, „Libertatea”, „Gazeta
LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287775_a_289104]
-
cosmică a unui poet hyperionic și așteaptă o atingere „stelară” (Sybila). Chiar dacă o asemenea viziune eminesciană răsturnată are o nuanță de naivitate, ea reușește să susțină un dialog între „formele vremelnice” și cele eterne, între contingent și transcendent, între fenomene efemere și lucrarea veșnică a artei. De la stările proiectate fantasmagoric sub semnul unui romantism „defect”, pe fundalul căruia se dă lupta între spirit și materie, se face trecerea la trăiri ideale, purificate în cel mai înalt grad prin lumina solară. Actul
LARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]
-
lui Mircea Streinul și colaborează la periodicele bucovinene „Argonaut”, „Glasul Bucovinei”, „Orion”, „Junimea literară”, „În preajma gândului”, „Pana literară”, „Flux”, „Timpul”, „Iconar”, la unele fiind și redactor, dar și la „Frize” din Brașov ori „Lanuri” din Mediaș. A condus câteva publicații efemere, „Flanc”, „Izvodiri” și „Crai nou”. Trei plachete - Rod (1933), Stampe în lumină (1933), Cer valah (1934) -, precum și un ciclu găzduit în „Revista Fundațiilor Regale” îi aduc un început de notorietate, pe care o consolidează volumele Cuvintele s-au scuturat peste
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
în interiorul conștiinței, al intenționalului. În materie de ce crede individul, de opiniile lui intime, este greu de admis că altcineva decât el însuși le cunoaște mai bine. Desigur, opiniile, atitudinile, crezurile, în raport cu alte niveluri ale personalității și realității sociale, pot fi efemere; ceea ce nu înseamnă că nu au valoare explicativă și predictivă. Întrebarea de substanță este în ce măsură subiectul, conștient fiind de ceea ce urmărim în cercetare, își dezvăluie „autenticul” din valorile și atitudinile sale. Practica a evidențiat câteva surse de distorsiune, între care
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Călinescu, apoi cu D.I. Suchianu, și din nou între 1958 și 1965. Intră în politică alături de țărăniști, fiind o vreme directorul oficiosului Partidului Național Țărănesc, „Dreptatea”. Spre deosebire de alți fruntași ai partidului, în 1939 intră în Frontul Renașterii Naționale, partidul unic, efemer întemeiat și patronat de Carol al II-lea, fiind numit ministru al Muncii și Ocrotirilor Sociale. Pentru concepțiile lui de stânga și atitudinea antihitleristă, a fost internat o perioadă, în timpul războiului, în lagărul de la Târgu Jiu. După 1944 ocupă o
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
conjuncturală. Personajele sale, cu onomastică amuzantă, aparțin clasei de mijloc, sunt oameni trecuți de prima tinerețe, în viața lor producându-se ,,accidente” romantice, care le dezorganizează existența liniștită și banală. Scriitorul folosește o gamă stilistică spumoasă, fie ea și facilă, efemeră, construiește încurcături ilare, uneori puțin credibile, rezolvarea convențională a conflictelor fiind principalul reproș care i se poate aduce. Proza lui R. se înscrie tot în registrul satiric. În halat și papuci schițează, într-o manieră ce face apel la fața
RODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289292_a_290621]
-
va fi pozitivă sau negativă, după dreptate. Nu în înțelesul că vom fi un magazin literar al tuturor exhibițiilor timpului ne intitulăm astfel. A merge în pas cu vremea nu e a te lăsa târât cu docilitate în vârtejul modelor efemere și al snobismului umflat. Ținând contact cu realitatea, vom căuta, totuși, să ne ridicăm deasupra ei.” Doar implicită, adoptarea principiilor maioresciene este asumată deschis ulterior, așa cum o reliefează articolele Titu Maiorescu de Pompiliu Constantinescu (2/1925) și Orientarea noastră de
RITMUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289284_a_290613]