7,845 matches
-
participanți, astfel încât sensul se construiește contextual, în funcție de relațiile dintre participanți; accentul cade nu asupra informației, ci asupra relației dintre participanții la actul de comunicare; se corelează cu preferința pentru generalități, informație globală prezentată sintetic, superficialitate în dezvoltarea temei, coduri puțin elaborate, devieri de la subiect și digresiuni, intervenții lungi, nu întotdeauna direct relevante pentru tema abordată. Sintetizând, textul focalizat este strict orientat spre temă, în timp ce textul nonfocalizat deviază de la temă, orientându-se spre relația autor-cititor/ascultător. 2.4.1.4. Narativizarea Gestionarea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
semnificației literale sau se află în context și de decodează prin coroborarea informației textuale cu informația contextuală. Între culturi apar diferențe privind relația dintre semnificația exprimată literal în text și informația implicită, existentă în context. Bernstein (1971) distinge între coduri elaborate și coduri restrânse. Codurile elaborate se bazează pe structuri gramaticale elaborate, complexe, precise, pe un vocabular bogat și nuanțat, sunt libere de context (în sensul că receptorul nu are nevoie să facă asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația codificată prin
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în context și de decodează prin coroborarea informației textuale cu informația contextuală. Între culturi apar diferențe privind relația dintre semnificația exprimată literal în text și informația implicită, existentă în context. Bernstein (1971) distinge între coduri elaborate și coduri restrânse. Codurile elaborate se bazează pe structuri gramaticale elaborate, complexe, precise, pe un vocabular bogat și nuanțat, sunt libere de context (în sensul că receptorul nu are nevoie să facă asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația codificată prin limbă). Vorbitorul își exprimă intențiile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
coroborarea informației textuale cu informația contextuală. Între culturi apar diferențe privind relația dintre semnificația exprimată literal în text și informația implicită, existentă în context. Bernstein (1971) distinge între coduri elaborate și coduri restrânse. Codurile elaborate se bazează pe structuri gramaticale elaborate, complexe, precise, pe un vocabular bogat și nuanțat, sunt libere de context (în sensul că receptorul nu are nevoie să facă asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația codificată prin limbă). Vorbitorul își exprimă intențiile comunicative clar, elaborat, apelând în special
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pe structuri gramaticale elaborate, complexe, precise, pe un vocabular bogat și nuanțat, sunt libere de context (în sensul că receptorul nu are nevoie să facă asumpții contextuale pentru a înțelege semnificația codificată prin limbă). Vorbitorul își exprimă intențiile comunicative clar, elaborat, apelând în special la suport verbal și mai puțin la elemente nonverbale. Codurile restrânse se bazează pe structuri gramaticale simple, economice, pe un vocabular primar, sărac, nenuanțat, sunt dependente de context (receptorul trebuie să facă multe asumpții contextuale pentru a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vopsi). A doua glumă se bazează exclusiv pe sensul transmis în text literal; semnificația glumei poate fi înțeleasă de oricine citește textul, fără a se face în vreun fel apel la informație suplimentară, exterioară textului. Distincțiile propuse de Bernstein (cod elaborat / cod restrâns) și Tannen (culturi scrise / culturi orale) sunt pandantul distincției de natură sociologică teoretizate de E. Hall (culturi cu grad scăzut de dependență contextuală / culturi cu grad ridicat de dependență contexuală). 2.4.3. Performarea actelor de vorbire Interacțiunea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a vorbi și corelarea lor cu dimensiunile de variație culturală (Hofstede, 1980, 1991; Hall, 1976) condus pe Gudykunst et al. (1988) la identificarea a patru stiluri culturale de comunicare, plasate de-a lungul unui continuum: stilul direct vs indirect; stilul elaborat vs exact vs succint; stilul personal vs contextual, stilul instrumental vs afectiv. Stilul direct vs indirect. Culturile individualiste (de pildă cultura americană) își asociază valori precum deschidere comunicativă și onestitate, manifestate printr-o comunicare verbală explicită, precisă, directă, creativă, onestă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pildă cultura americană) își asociază valori precum deschidere comunicativă și onestitate, manifestate printr-o comunicare verbală explicită, precisă, directă, creativă, onestă, în timp ce culturile colectiviste (de exemplu, culturile asiatice) asigură armonia în cadrul grupului cultural printr-o comunicare indirectă, imprecisă, implicită. Stilul elaborat vs exact vs succint. Stilul elaborat presupune folosirea unui limbaj expresiv, bazat pe elocință; culturile arabe, de exemplu, recurg frecvent la metafore și comparații expresive. Stilul exact, specific culturilor de limbă engleză, par să se conformeze cel mai bine maximei
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
precum deschidere comunicativă și onestitate, manifestate printr-o comunicare verbală explicită, precisă, directă, creativă, onestă, în timp ce culturile colectiviste (de exemplu, culturile asiatice) asigură armonia în cadrul grupului cultural printr-o comunicare indirectă, imprecisă, implicită. Stilul elaborat vs exact vs succint. Stilul elaborat presupune folosirea unui limbaj expresiv, bazat pe elocință; culturile arabe, de exemplu, recurg frecvent la metafore și comparații expresive. Stilul exact, specific culturilor de limbă engleză, par să se conformeze cel mai bine maximei griceene a cantității (cantitatea de informație
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
directiv, precum și plângeri, diverse expresii ale nemulțumirii. Stilul B (întâlnit la locuitorii din Asia de Sud) se caracterizează prin luări de cuvânt relativ lungi, în care sunt etalate expresii ale formalismului birocratic, retorism, repetiții, paralelism. Sunt favorizate expresiile politeții pozitive, explicațiile lungi, elaborate. Cedează greu cuvântul interlocutorului. Stilul C (specific populațiilor din Asia de Sud-Est, China, Indonezia, Vietnam) se caracterizează prin luări de cuvânt scurte, prin deferență și promovarea unui sistem al politeții negative. Stilul D (specific populațiilor din America și Europa de Nord), deși identificat, nu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și vreau să merg [xxx] Doai: [Dar ai] călărit vreodată? [Ai călărit vreodată?] Jack: [E un loc] Asmahan: Nu, mi-ar plăcea] Yolanda: Am călărit o dată (traducerea mea, după FitzGerald, 2003, pp. 115-116) Se observa că vorbitorul nativ produce enunțuri elaborate, complexe, clare, își reține replica atunci când este întrerupt, nu întrerupe. Se observă cum Doai tinde să reflecte discursul interlocutorului, ca formă de colaborare comunicativă, repetă secvențele peste care au existat suprapuneri. Ashman are tendința de a-și întrerupe interlocutorul, vorbind
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
are tendința de a-și exprima acordul cu interlocutorul, în timp ce Paloma întrerupe cel mai frecvent, pe cea mai lungă durată de timp, își continuă ideea fără a se întrerupe, deși se suprapune cu celălalt interlocutor, are cele mai lungi și elaborate intervenții. Per ansamblu, interacțiunea este dominată de Paloma, secondată de Jill, care în ciuda tendinței de a-și dezvolta ideile se întrerupe imediat ce un alt vorbitor își anunță intenția de a lua cuvântul, în timp ce Elvid are contribuții mai scurte, mai puțin
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
acolo), elipse recuperate contextual, expresii vagi (chestia asta, treaba aia, asta), lăsarea unor enunțuri neterminate, neexprimarea unei semnificații și mutarea ei în spațiul interlocutorilor (știi tu, nu e nevoie să-ți mai spun eu, știi ce-am vorbit), enunțuri puțin elaborate și structurate sub aspect gramatical (se preferă adeseori juxtapunerea semnificațiilor, nu ierarhizarea lor prin coordonare), raporturile circumstanțiale dintre enunțuri sunt uneori implicite, redate prin intonații și pauze, nu prin conectori. Nu întâmplător în stilul informal apare un număr mare de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
poziția lor socială (de exemplu, clasa socială căreia îi aparțină și de apartenență la genul social (genderă. Elaborarea cognitivă a emoțiilor în procesul socializării copiilor este influențată de variațiile în secvențele, constrângerile și diversitatea expunerii la emoții. Înțelegem de ce emoțiile elaborate cultural sunt atat de diferite nu numai de la o categorie socială la alta, dar și de la un grup social la altul sau de la persoană la persoană, în funcție de stilul de viață al familiei. O altă distincție introdusă de Steven L. Gordon
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
acestea regăsindu-se: necunoașterea, ignorarea sau aplicarea eronată și abuzivă a legislației fiscale; rezistența contribuabililor la impozite, ca un aspect care este strâns legat de civismul fiscal; schimbările realizate în legislația fiscală, multilateralitatea acesteia, precum și unele imperfecțiuni existente în textele elaborate, care au determinări subiective și uneori abuzive, îndeosebi referitor la avantajele fiscale în favoarea anumitor categorii de contribuabili. 102 C. Răileanu, Fenomenul de evaziune fiscală, Editura Tribuna Economică, București, 2003, p. 21. Finanțe publice 148 148 Printre cauzele care determină recurgerea
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
de fabricație pentru termene de lansare în avans, cu un număr de intervale elementare corespunzător timpului de producție al fiecărui articol. În cazul apariției unor probleme pe parcursul procesului de planificare, procedura de planificare poate fi reluată în noile condiții. Planul elaborat presupune verificarea capacităților disponibile. Următoarea realizare pe scara evoluției s-a produs la începutul deceniului nouă, când apare ideea de a lărgi aria de cuprindere și a încorpora toate resursele necesare producției. MRP II a reprezentat o metodă pentru planificarea
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
mult, testele, deoar ece acestea din urmă confirmă atingerea scopului, evidențiind eventualele aspecte neclare. De asemenea, trebuie analizată oportunitatea lucrului în echipe versus lucrul individual, întrucât ambele pot fi utilizate cu succes. 3.3.3.4. Bugetul instruirii În bugetul elaborat sunt incluse cheltuielile asoc iate cu: - instruirea propriu-zisă, care include costul pentru fiecare curs, dat de tariful/oră, cheltuielile de deplasare ale instruc torilor, eventual cazare și masă; - materialele de curs; - infrastructura necesară (dacă nu este disponibilă la sediul firmei
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
teoretic și/sau empiric o temă, enunțurile admise ca adevărate, termenii și conceptele pe care le utilizăm, felul în care conceptualizăm relațiile dintre acestea, metodele și tehnicile de analiză, interpretare și modelare empirică, altfel spus, metodologia folosită, trebuie alese și elaborate astfel încât să fie cele mai bune pentru tema studiată. Ce înseamnă acest lucru, care sunt instrumentele metodologice cele mai bune pentru cercetarea noastră? Răspunsul este că acestea trebuie să fie cât mai adecvate temei, așa cum a fost definită. Ele trebuie
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
de populație. Prima alegere este problema care preocupă cel mai tare persoanele și astfel va tinde să fie suprareprezentată, în raport cu probleme relativ la fel de importante. Considerarea tuturor alegerilor dă o imagine mai echilibrată a problematicii, căci permite un răspuns mai elaborat. Iată care sunt rezultatele pentru întrebarea analizată de noi: Tabelul 6 Distribuția alegerilor la întrebarea privind problemele cele mai importante cu care se confruntă România. Toate alegerile 23 missing cases; 2,077 valid cases Rezultatele produse de SPSS ne dau
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
rezolvarea problemelor semnalate de ea. Paradigma delimitează întrebările care pot fi puse, determină care sunt problemele științifice considerate legitime și importanța lor relativă. Principiul adecvării. Conform principiului adecvării, metodologia folosită în studiul unui proces, fenomen sau fapt social trebuie astfel elaborată încât să fie cea mai bună pentru tema respectivă. Instrumentele metodologice trebuie să aproximeze cât mai mult și cu cât mai multă acuratețe fenomenele studiate și să explice cât mai mult din ceea ce este observabil. Principiul coeziunii sociale. Conform principiului
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
omului condițiile existenței sale. Mâna, acest „creier exterior”, este organul care prilejuiește investigație și cunoaștere. Mâna nu este doar organul prehensiunii și al celei mai importante sensibilități discriminative - ea este și organul personalității umane, al expresivității, al profesionalității celei mai elaborate (Debesse, 1970). Date anatomice și fiziologice privind membrul superiortc "Date anatomice și fiziologice privind membrul superior" Privită ca unitate cinematică, articulația scapulo-humerală este deosebit de complexă, fapt ce impune ca prezentarea acesteia să se facă împreună cu membrul superior în ansamblul său
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
organizații: valorificarea optimă a propriilor resurse; • factori personali: stilul și personalitatea managerului. 1.3. Serviciile educaționale și managementul educaționaltc "1.3. Serviciile educaționale și managementul educațional" Serviciile educaționale reprezintă un ansamblu de activități specializate, realizate prin metode și tehnici specifice, elaborate și desfășurate în cadrul unor instituții publice sau organizații aparținând unei comunități, prin care se urmărește rezolvarea unor categorii variate de probleme care privesc educația și instrucția unor categorii diverse de beneficiari din cadrul comunității respective. Aceste servicii sunt focalizate pe categorii
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
principiile democrației devin astfel obiect de studiu atent, aprofundat, al noilor generații, temelii actuale și de perspectivă ale unui management politic modern, performant, în acord cu dinamica accelerată a societății românești, cu standardele democratice europene și internaționale. Observații: a. Odată elaborat, un enunț de misiune nu rămâne definitiv; el poate suferi ajustări, completări, modificări în funcție de interesele organizației sau instituției (se pot ivi situații când anumite instituții sau școli își pot schimba radical oferta educațională și/sau diversifica tipurile de servicii educaționale
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
ce îi revin, în raport cu postul ocupat 2. După gradul lor de formalizare, există două tipuri de evaluări: • informale (neoficiale) - realizate ad-hoc, fiind determinate intuitiv sau de evidența actuală a rezultatelor, reprezintă un element secundar al relației zilnice manager-subordonat; • formale (oficiale) - elaborate și realizate în mod planificat și sistematic (în conformitate cu prevederile actelor normative). Dintre obiectivele generale ale evaluării le enumerăm pe cele mai evidente: • să identifice nivelul actual al performanței în activitatea desfășurată de un individ; • să identifice punctele tari și slabe
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
a orarului, realizează: - planificarea calendaristică (anuală/semestrială), exercitându-și în acest fel funcția de prognoză/planificare/programare; - proiectarea lecției, realizând aceeași funcție, dar la nivelul unității didactice: lecția. • spre deosebire de managerul școlar, el este cel care pune în operă întreg proiectul elaborat, exercitând alături de implementare și funcțiile de control/autocontrol, evaluare secvențială, conducerea operațională, formarea și dezvoltarea echipelor de învățare în clasă, motivarea, participarea, dezvoltarea personală, prevenirea și rezolvarea eventualelor conflicte între elevi sau cu elevii, evaluarea sumativă de factură docimologică, evaluarea
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]