2,866 matches
-
2005, la nivel mondial, s-au înregistrat circa 191 de milioane de emigranți (adică aproximativ 2,5% din populația lumii). Dacă în intervalul 1975-1990 emigrația internațională a crescut cu 41 de milioane de persoane, în intervalul 1990-2005 numărul total al emigranților a crescut cu 35,8 milioane (Tabelul 1). Deși, din perspectiva celor care emigrează, motivațiile unei asemenea decizii pot diferi de la o persoană la alta, în esență, două categorii de motivații determină structurarea marilor fluxuri ale migrației internaționale: schimbarea statutului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
anul 2005, șapte au statut de refugiat (UN, 2006). În țările UE (15), în anul 2000, locuiau 13 milioane de persoane având cetățenie străină, din care aproape jumătate proveneau din alte țări europene (Krieger, 2004). Tabelul 1. Numărul estimativ al emigranților internaționali și distribuția acestora pe arii geografice majore și pe sexe, în anii 1990 și 2005 Arii geografice majore Număr de emigranți (milioane) Creștere (milioane) Distribuția emigrației internaționale (%) Ponderea femeilor 1990 2005 1990-2005 1990 2005 1990 2005 Nivelul mondial 154
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cetățenie străină, din care aproape jumătate proveneau din alte țări europene (Krieger, 2004). Tabelul 1. Numărul estimativ al emigranților internaționali și distribuția acestora pe arii geografice majore și pe sexe, în anii 1990 și 2005 Arii geografice majore Număr de emigranți (milioane) Creștere (milioane) Distribuția emigrației internaționale (%) Ponderea femeilor 1990 2005 1990-2005 1990 2005 1990 2005 Nivelul mondial 154,8 190,6 35,8 100 100 49,0 49,6 Regiuni dezvoltate 82,4 115,4 33,0 53,2 60
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
au avut ca destinație principală țările dezvoltate, în intervalul respectiv fluxurile migratorii spre țări mai puțin dezvoltate diminuându-se sensibil. Per ansamblu, în intervalul 1990-2005, ponderea emigrației spre țările dezvoltate a crescut de la 53 la 61%. În prezent, din trei emigranți, unul trăiește în Europa, iar din patru emigranți, unul trăiește în America de Nord. Marile fluxuri ale migrației la nivel continental au avut ca principale destinații America de Nord (un flux cu 5,5% mai consistent în anul 2005 comparativ cu 1990), Europa (un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
intervalul respectiv fluxurile migratorii spre țări mai puțin dezvoltate diminuându-se sensibil. Per ansamblu, în intervalul 1990-2005, ponderea emigrației spre țările dezvoltate a crescut de la 53 la 61%. În prezent, din trei emigranți, unul trăiește în Europa, iar din patru emigranți, unul trăiește în America de Nord. Marile fluxuri ale migrației la nivel continental au avut ca principale destinații America de Nord (un flux cu 5,5% mai consistent în anul 2005 comparativ cu 1990), Europa (un flux cu 1,7% mai consistent în 2005
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
anul 2005 locul acestuia a fost luat de emigrația spre Europa. În mare măsură, emigrația spre unele țări în curs de dezvoltare sau spre țări subdezvoltate s-a produs sub presiunea amenințărilor induse de conflictele armate survenite în țări vecine, emigranții căpătând astfel statut de refugiați. După încetarea conflictelor respective, de regulă, refugiații găzduiți în țări mai puțin dezvoltate s-au întors în țările de origine. Din anul 1990 până în 2005, numărul total de refugiați a scăzut de la 15,9 la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
1990, acestea primeau 15% din imigrația mondială, iar în anul 2005 - 20% (Tabelul 2). Tabelul 2. Primele 10 țări primitoare de imigranți Nr. crt. Anul 1990 Anul 2005 Țara Număr de imigranți (mil.) Pondere în emigrația mondială Țara Număr de emigranți (mil.) Pondere în emigrația mondială 1. SUA 23,3 15,0 SUA 38,4 20,2 2. Federația Rusă 11,5 7,4 Federația Rusă 12,1 6,4 3. India 7,4 4,8 Germania 10,1 5,3
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
patru ori în intervalul 1992-2000. Un volum tot mai mare de forță de muncă de calificare medie și mai scăzută a emigrat, îndeosebi după anul 1990, în țări precum Grecia, Islanda, Italia, Spania și Portugalia. Între 1990 și 2005 numărul emigranților în aceste ultime cinci țări a fost în jur de 9,6 milioane de persoane. Emigrația din și spre Europa de Est Un flux important al migrației internaționale a forței de muncă s-a constituit între țările sud-estice și alte țări europene
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Sursa: Hubert Krieger, Migration trends in an Enlarges Europe, EFILWC, 2004, Dublin, 36. Din tabelul 4 rezultă că, dacă în România și Bulgaria există frecvența cea mai scăzută a unor situații de insatisfacție față de viața de muncă, în schimb, potențialii emigranți din aceste țări întâmpină cel mai frecvent dificultăți de ordin economico-financiar. În contextul respectiv, remarcăm totodată frecvența destul de ridicată a problemelor corelate cu viața de muncă, din toate celelalte țări centralși est-europene, îndeosebi în Polonia și Turcia. Un alt studiu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
origine. Astfel s-au repatriat peste 4 milioane de etnici germani, 600.000 de evrei și un mare număr de greci, care au părăsit definitiv țările din CSI și alte state estice. În intervalul 1992-1998, un flux destul de consistent de emigranți (13,7 milioane de persoane) a existat și dinspre diversele state din cadrul CSI (inclusiv statele baltice) spre Federația Rusă și Ucraina. Așa se explică faptul că, după anul 1991, Federația Rusă și Ucraina se înscriu, pe termen lung, între primele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
trei sferturi în intervalul 2000-2005. Dacă actualul trend continuă, probabil întreaga creștere demografică aferentă intervalului 2010-2030 se va realiza pe seama imigrației nete (Tabelul 5). Totuși, deși începând din anul 1995 continentul european a primit în medie 1,1 milioane de emigranți anual, acest fapt nu a reușit să compenseze total scăderea populației europene (începând din anul 2000). Specialiștii în prognoze demografice apreciază că acest trend se va menține pe termen lung, astfel încât din anul 2005 până în 2050 populația continentului european va
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
care emigrează spre țările dezvoltate este formată din persoane mai tinere (și mai sănătoase) decât mediana populației din țările de destinație. Acest fapt determină încetinirea procesului de îmbătrânire a populației din țările de destinație, iar prin angajarea în muncă a emigranților are loc, implicit, diminuarea ratelor sociale de dependență. Dar, pentru ca un asemenea fenomen să devină semnificativ, este nevoie ca fluxul imigrației să fie suficient de consistent și să aibă loc pe termen lung. Pentru Europa, de exemplu, menținerea constantă a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
stării de sănătate Interrelațiile dintre migrația internațională și starea de sănătate a populației sunt deosebit de complexe și, în multe cazuri, au consecințe ireversibile sau pe termen lung. Starea sănătății condiționează, în cele mai multe situații, atât acceptul de a primi statutul de emigrant în țara de origine, cât și acceptul de a fi primit ca imigrant în țara de destinație. Astfel se explică faptul că, în medie, starea de sănătate a emigranților este (cel puțin aparent) peste media persoanelor de vârstă similară din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
condiționează, în cele mai multe situații, atât acceptul de a primi statutul de emigrant în țara de origine, cât și acceptul de a fi primit ca imigrant în țara de destinație. Astfel se explică faptul că, în medie, starea de sănătate a emigranților este (cel puțin aparent) peste media persoanelor de vârstă similară din țările de origine sau de destinație (Mckay et al., 2003). Starea de sănătate a persoanelor care emigrează poate fi afectată însă chiar pe parcursul procesului de migrație, prin incidența unor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
fizica clasică: cu cât distanța dintre două zone incluse în rețeaua de migrație este mai mare, cu atât consistența trendului dintre cele două zone tinde să se diminueze. În plus, trebuie avut în vedere faptul că atitudinile și comportamentul potențialilor emigranți se constituie numai la nivelul raționalității individuale ce vizează de asemenea interesele grupului proxim (eventual ale familiei lărgite). De asemenea, rațiunile de emigrare ce țintesc spre maximizarea veniturilor persoanei/familiei au totuși în vedere riscurile asumate, precum și intențiile de a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
În Marea Britanie, de exemplu, se estimează că în intervalul 1999-2000, migrația internațională a generat o contribuție fiscală netă de aproximativ 2,5 miliarde de lire sterline (Gott, Johnston, 2002). Sensibil mai avantajate sunt țările în curs de dezvoltare ai căror emigranți vor investi/consuma în țara de origine câștigurile realizate în străinătate. Impactul global al creșterii migrației temporare a forței de muncă cu 3% din forța de muncă disponibilă în țările în curs de dezvoltare ar produce o creștere de aproximativ
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
0,04 și 0,13 procente (între 1,1 și 9,5 miliarde $ SUA) (Smith și Edmondson, 1997). Pentru Europa efectul respectiv se situează între 0,30 și 0,75% din PIB-ul țărilor europene (Brucker, 2002). Cât privește dependența emigranților internaționali de rețelele de servicii ale bunăstării sociale din țările de destinație, aceasta diferă mult de la un grup de țări la altul. Ea este similară cu cea a populațiilor autohtone în țări Germania, Grecia, Portugalia, Spania și Marea Britanie, dar este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
rezultant determină stimularea sau, dimpotrivă, diminuarea dezvoltării economice a acestor țări. Între efectele cele mai vizibile ale fenomenului migrației internaționale asupra țărilor de origine menționăm relaxarea presiunilor pe piața ocupării forței de muncă, transferul de cunoștințe și experiență prin returnarea emigranților în țara de origine, creșterea veniturilor familiilor ce aparțin emigranților - fapt ce contribuie atât la creșterea investițiilor, cât și a consumului de bunuri și servicii autohtone ș.a. Potrivit Băncii Mondiale, în anul 2004 nivelul veniturilor obținute de imigranți și trimise
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
țări. Între efectele cele mai vizibile ale fenomenului migrației internaționale asupra țărilor de origine menționăm relaxarea presiunilor pe piața ocupării forței de muncă, transferul de cunoștințe și experiență prin returnarea emigranților în țara de origine, creșterea veniturilor familiilor ce aparțin emigranților - fapt ce contribuie atât la creșterea investițiilor, cât și a consumului de bunuri și servicii autohtone ș.a. Potrivit Băncii Mondiale, în anul 2004 nivelul veniturilor obținute de imigranți și trimise în țările de origine s-a ridicat la 226 de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cu 21,7 miliarde $ SUA), China (cu 21,3 miliarde $ SUA), Mexic (cu 18,1 miliarde $ SUA), Filipine (cu 11,6 miliarde $ SUA). În Republica Moldova, de exemplu, 27% din PIB-ul aferent anului 2004 a provenit din câștigurile realizate de emigranți (UN, 2006, World population...). În general, nivelul veniturilor provenind din munca emigranților îl depășește pe cel provenind din asistența oficială pentru dezvoltare (International Organization for Migration, 2005). Un studiu al Băncii Mondiale realizat asupra a 71 de țări în curs
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cu 18,1 miliarde $ SUA), Filipine (cu 11,6 miliarde $ SUA). În Republica Moldova, de exemplu, 27% din PIB-ul aferent anului 2004 a provenit din câștigurile realizate de emigranți (UN, 2006, World population...). În general, nivelul veniturilor provenind din munca emigranților îl depășește pe cel provenind din asistența oficială pentru dezvoltare (International Organization for Migration, 2005). Un studiu al Băncii Mondiale realizat asupra a 71 de țări în curs de dezvoltare relevă că o creștere cu 10% a nivelului per capita
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
ăștia nu se caută, vin ei singuri. Așa că la plecare îl priveam în ochii albaștri și-i șopteam: ai grijă! Îi captam pe toți cu privirea. Să-i păstrez pentru mai târziu. În acel moment am murit pe dinăuntru. Viața emigrantului e o moarte lentă pe dinăuntru. Trupul tău poate fi oriunde, în Italia, în cețurile Angliei, pe câm piile Spaniei, mâinile culeg sau șterg, spatele se încovoaie, dar, odată ce ți-ai lăsat sufletul acasă, înăuntru e moartea. Ai simțit vreodată
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
pot cumpăra câteva felii de pâine cu 50 de cenți sau dacă să mi iau o pungă de paste cu 30 de cenți. Și încercam să par detașată, așa cum mă învăța Leila. Încercam să mă contopesc în marea mulțime de emigranți albanezi, ma rocani, români, chinezi... Eram o parte din Ma rele Babilon... Ai simțit vreodată că ești un zero care se plimbă prin lume? Scrisoarea 8 Am să-ți povestesc despre Leila. Îmi spunea: — Privește în ochii oamenilor, nu avea
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
italiană. Ne înțelegeam. Leila venea din inima războiu lui, în Algeria explodau bombe pe neașteptate, mureau copii în drum spre școală. Toți cei șapte frați ai ei erau răspândiți în lume. Leila! Știi ce m-a uimit cu timpul? Toți emigranții, indiferent din ce țară vin, dacă sunt musulmani sau creștini, au trecutul comun. Tu, în călătoriile tale, ai descoperit cumva diferențe de suflet între oameni? Indiferent la cine se închină? Scrisoarea 9 Întrerup cronologia faptelor ca să-ți spun că aseară
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
în Algeria. Era mamă la telefon. Trimitea pachete și bani. Îmi spunea că, deși sunt multe care ar vrea să se căsătorească cu un italian, acesta și familiile lor nu le vor trata niciodată ca de la egal la egal. Un emigrant e, orice ar face, un supus. Am auzit de curând un bărbat care vorbea cu indignare despre femei care vin, muncesc, au drept de reșe dință, acte și apoi pleacă acasă, în țara lor! Era extrem de iritat, căuta o persoană
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]