2,278 matches
-
adulți (Dodge, Bates și Petit, 1990; Weiss, Dodge, Bates și Petit, 1992 citați de Coie et al., 1997). Copii maltratați sau neglijați sunt mai agresivi și mai puțin sociabili. Ei reacționează la suferința altora mai degrabă prin agresivitate decât prin empatie. Copii maltratați manifestă mult mai des acte de furie, având relații sociale conflictuale atât cu membrii propriei familii, cât și cu ceilalți. Unele studii au demonstrat că pedeapsa fizică și agresivitatea verbală aplicate copiilor mici se soldează cu violență, delicvență
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1988), influențând propria lui relație cu părintele agresat. În funcție de experiența copilului cu fiecare dintre părinți, comportamentul soțului abuziv poate genera ostilitatea copilului împotriva acestuia. Dar copilul se poate identifica și cu agresorul sau poate avea o atitudine ambivalentă față de acesta. Empatia cu victima provoacă suferință empatică. De aceea, fiind incapabil să intervină eficient și pozitiv, copilul se va îndepărta treptat de părintele agresat, devalorizându-l. * Ce rol au semenii în dezvoltarea agresivității ? Copii învață anumite comportamente sociale, mai mult sau mai
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și Eysenck, 1986) au aplicat un chestionar pentru a evalua personalitatea a mai mult de 500 de gemeni adulți în funcție de cinci trăsături de personalitate diferite și legătura acestora cu tendințele agresive ale indivizilor. Rezultatele au arătat că trăsături precum altruismul, empatia și simpatia (nurturance) induc o corelație negativă, pe când trăsăturile direct legate de agresivitate și aprobarea acesteia (assertivenes) una pozitivă. Aceste corelații sunt mult mai puternice în cazul gemenilor monozigoți. Rezultatele studiului ne fac să credem că factorii genetici intervin în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
motivează evitarea sau fuga, provocând paralizia și, în consecință, absența mobilității musculare necesare agresivității. Comportamentul agresiv și stările afective pozitive Unii cercetători au propus ipoteza conform căreia emoțiile negative nu sunt singurele în a influența comportamentul agresiv. Emoțiile pozitive precum empatia sau simpatia față de o persoană ar putea diminua sau chiar împiedica agresivitatea. Vederea victimei suferinde poate induce o reacție "vicariantă" (retrăirea experienței unui eveniment), o stare emoțională negativă, reducând astfel probabilitatea atacului imediat (Feshbach, 1970). Dar empatia față de victimă se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Emoțiile pozitive precum empatia sau simpatia față de o persoană ar putea diminua sau chiar împiedica agresivitatea. Vederea victimei suferinde poate induce o reacție "vicariantă" (retrăirea experienței unui eveniment), o stare emoțională negativă, reducând astfel probabilitatea atacului imediat (Feshbach, 1970). Dar empatia față de victimă se poate uneori transforma în furie empatică față de o a treia persoană atunci când se constată că ea a cauzat suferința. Unele studii demonstrează că empatia corelează negativ cu sentimentul de rușine și pozitiv cu sentimentul de vinovăție. Copii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
eveniment), o stare emoțională negativă, reducând astfel probabilitatea atacului imediat (Feshbach, 1970). Dar empatia față de victimă se poate uneori transforma în furie empatică față de o a treia persoană atunci când se constată că ea a cauzat suferința. Unele studii demonstrează că empatia corelează negativ cu sentimentul de rușine și pozitiv cu sentimentul de vinovăție. Copii care manifestă atitudini și comportamente agresive (bullying) resimt mai puțin empatia (Endersen și Olweus, 2001; Miller și Eisenberg, 1988 citat de Eisenberg, 2000). Aceleași tendințe au fost
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o a treia persoană atunci când se constată că ea a cauzat suferința. Unele studii demonstrează că empatia corelează negativ cu sentimentul de rușine și pozitiv cu sentimentul de vinovăție. Copii care manifestă atitudini și comportamente agresive (bullying) resimt mai puțin empatia (Endersen și Olweus, 2001; Miller și Eisenberg, 1988 citat de Eisenberg, 2000). Aceleași tendințe au fost constatate și în legătură cu simpatia. Empatia și simpatia reprezintă ceea ce specialiștii denumesc competențe emoționale. Legătura dintre aceste emoții și competențele sociale poate explica corelația negativă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de rușine și pozitiv cu sentimentul de vinovăție. Copii care manifestă atitudini și comportamente agresive (bullying) resimt mai puțin empatia (Endersen și Olweus, 2001; Miller și Eisenberg, 1988 citat de Eisenberg, 2000). Aceleași tendințe au fost constatate și în legătură cu simpatia. Empatia și simpatia reprezintă ceea ce specialiștii denumesc competențe emoționale. Legătura dintre aceste emoții și competențele sociale poate explica corelația negativă dintre ele și comportamentul agresiv (Miller et al., 1988). Unele studii au relevat că măsurarea simpatiei este un bun indicator al
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresiv (Miller et al., 1988). Unele studii au relevat că măsurarea simpatiei este un bun indicator al tendințelor pro-sociale și al relațiilor personale non conflictuale (Eisenberg, Fabes, Murphy, Karbon, Smith și Maszk, 1996 citat de Eisenberg, 2000). Copii care resimt empatie și/sau simpatie în timpul interacțiunilor sociale știu să dezvolte strategii comportamentale mai adaptate social, având un parcurs școlar reușit. Aceste rezultate demonstrează o legătură strânsă între manifestarea comportamentului agresiv și emoțiile umane fundamentale (tristețea, bucuria, furia, dezgustul, surpriza), pe de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1998) arată că bărbații care priviseră 5 zile consecutiv 5 ficțiuni cu violențe asupra femeilor au apreciat ca fiind mai puțin grave rănile victimei unui viol real. Cei care urmăriseră filmele apreciază atitudinile victimei mai puțin favorabil, resimțind mai puțină empatie față de aceasta. În opinia autorilor, anxietatea resimțită de către subiecți dispare pe măsură ce aceștia urmăresc violențe și scene de agresivitate, făcându-i astfel mai tolerabili. Conștientizarea diminuării anxietății i-ar putea determina pe subiecți să-și schimbe atitudinea globală față de actele de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresorului, crescându-le probabilitatea. Într-o serie de experimente în care s-a folosit un dispozitiv denumit "măsurătorul durerii" (pain meter), Baron (1971a; 1979a citat de Baron et al., 1994) a încercat să măsoare nivelul optimal de suferință în inducerea empatiei. Dispozitivul conține indicatori cu privire la nivelul durerii suportate de către victimă de fiecare dată când aceasta primește o stimulare aversivă (șocul electric, de exemplu). În realitate, însă, este vorba despre niveluri predeterminate de către experimentator pe care acesta le poate varia după bunul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
subiecții non provocați evaluează negativ aceeași stare emoțională. Rezultatele mai multor studii indică că constatarea durerii victimei poate uneori reduce eventualitatea agresiunilor imediate (Baron, 1979a citat de Baron et al., 1994). O altă reacție manifestată față de suferința victimei poate fi empatia: o reacție emoțională similară celei induse victimei (Miller și Eisenberg, 1988 citat de Eisenberg, 2000). A te putea pune în locul celuilalt, a resimți ceea ce simte celălalt sunt elemente ce pot diminua tendința de a face rău celuilalt pentru că durerea celuilalt
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Miller și Eisenberg, 1988 citat de Eisenberg, 2000). A te putea pune în locul celuilalt, a resimți ceea ce simte celălalt sunt elemente ce pot diminua tendința de a face rău celuilalt pentru că durerea celuilalt devine durerea ta. Cu cât sentimentul de empatie este mai mare, cu atât mai mult va scădea intensitatea agresivității. Altfel spus, de față cu suferința victimei, agresorul își poate înceta acțiunile. În opinia unor cercetători, empatia sau simpatia pentru celălalt diminuează sau chiar împiedică manifestarea agresivității. Studiile despre
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
rău celuilalt pentru că durerea celuilalt devine durerea ta. Cu cât sentimentul de empatie este mai mare, cu atât mai mult va scădea intensitatea agresivității. Altfel spus, de față cu suferința victimei, agresorul își poate înceta acțiunile. În opinia unor cercetători, empatia sau simpatia pentru celălalt diminuează sau chiar împiedică manifestarea agresivității. Studiile despre relația dintre agresivitate și empatie au permis constatarea acestui efect, atât la copii, cât și la adulți. Aceleași tendințe au fost observate și în cazul simpatiei. Empatia și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
atât mai mult va scădea intensitatea agresivității. Altfel spus, de față cu suferința victimei, agresorul își poate înceta acțiunile. În opinia unor cercetători, empatia sau simpatia pentru celălalt diminuează sau chiar împiedică manifestarea agresivității. Studiile despre relația dintre agresivitate și empatie au permis constatarea acestui efect, atât la copii, cât și la adulți. Aceleași tendințe au fost observate și în cazul simpatiei. Empatia și simpatia sunt cogniții afective (competențe emoționale). Legătura dintre aceste emoții învățate și competențele sociale poate explica corelația
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cercetători, empatia sau simpatia pentru celălalt diminuează sau chiar împiedică manifestarea agresivității. Studiile despre relația dintre agresivitate și empatie au permis constatarea acestui efect, atât la copii, cât și la adulți. Aceleași tendințe au fost observate și în cazul simpatiei. Empatia și simpatia sunt cogniții afective (competențe emoționale). Legătura dintre aceste emoții învățate și competențele sociale poate explica corelația negativă dintre ele și comportamentul de agresiune. Chiar dacă punctul de plecare al unui act agresiv este frustrarea, absența sau pierderea sentimentului de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cogniții afective (competențe emoționale). Legătura dintre aceste emoții învățate și competențele sociale poate explica corelația negativă dintre ele și comportamentul de agresiune. Chiar dacă punctul de plecare al unui act agresiv este frustrarea, absența sau pierderea sentimentului de responsabilitate și de empatie față de victimă conferă agresivității mai multe șanse. Copiii care resimt empatia și/sau simpatia față de ceilalți reușesc să-și formeze strategii comportamentale mai adaptate din punct de vedere social, având performanțe școlare mai bune. Baron (1976 citat de Baron et
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sociale poate explica corelația negativă dintre ele și comportamentul de agresiune. Chiar dacă punctul de plecare al unui act agresiv este frustrarea, absența sau pierderea sentimentului de responsabilitate și de empatie față de victimă conferă agresivității mai multe șanse. Copiii care resimt empatia și/sau simpatia față de ceilalți reușesc să-și formeze strategii comportamentale mai adaptate din punct de vedere social, având performanțe școlare mai bune. Baron (1976 citat de Baron et al., 1994) a constatat că 90 % dintre șoferi claxonează atunci când pietonii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
care pietonii sunt foarte aproape de trotuar, dar nu au reușit încă să traverseze strada din cauza faptului că fuseseră blocați la trecere de mulțime, șoferi îi claxonează doar în proporție de 57 %. Se poate crede că șoferii n-au claxonat din empatie, pentru că i-au văzut pe pietoni prinși în mulțime. În opinia lui Feshbach (1970), este foarte greu de suportat suferința celuilalt în cazul unui proces de dezumanizare față de victimă. Este mult mai ușor să rămâi indiferent sau să manifești un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
78 Drog 204 E Efect pe termen scurt 97, 194-195 pe termen lung 97, 195-196 Efectul armei de foc 63, 126, 176 Elaborare cognitivă pe baza experienței emoționale 140-142 interpretativă 212 Emoția emoție negativă 12-13, 34, 140, 231 specifică 20 Empatie 72, 74, 100, 116, 231 Empiric 18, 59, 71, 193 Ereditate 101 Erotic 65, 200 Erotism 66 Eșec 31-31, 118 personal 115 Experiență contextuală 127 emoțională 11, 70, 117 indirectă 127 motivațională 11 subiectivă 117 F Factor de aglomerație 38
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
7; cf. Goleman, 2001), prin: conștientizarea propriilor emoții (recunoaștere, numire, înțelegere etc.); stăpânirea/managerierea emoțiilor personale (controlarea formelor de manifestare a emoției; cultivarea sentimentelor pozitive, a stimei de sine, controlul stresului etc.) și raportarea optimă la emoțiile interlocutorului (decodare, înțelegere empatie); motivarea/concentrarea pe valorificarea emoțiilor versus efectul lor distructiv; cultivarea relațiilor interpersonale. (g) Coordonate ale competenței comunicative Elementele care fac dintr-o persoană un comunicator excelent sunt, în opinia lui I. Vlădescu (2008, pp. 18-21): un vast repertoriu comportamental, abilitatea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
mesajului), indiciale (centrate pe locutor) și conative (centrate pe interlocutor și pe dinamica actului comunicativ) Popescu, 2007, p. 13; Bayon & Mignot, 2000, p. 154; * cultivarea unei atitudini pozitive față de comunicare, în general, și față de locutor/interlocutor, concretizate în altruism, sinceritate, empatie, deschidere, cultivarea egalității (Dinu, 2004, pp. 43-48); * cultivarea și manifestarea, de către locutor și de către interlocutor, a competenței de comunicare 22, care-și subsumează, pe de o parte (cf. Harwood, Miller & Vasta, 2010, p. 477; Ivan, 2009, p. 73; Sălăvăstru, 2004
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pronominale și verbale de persoana întâi plural gest specific de salut (la începutul/sfârșitul întâlnirii) obiecte-marcă pentru anumite grupuri (ecusoane, pixuri, mape etc.) tonalitate caldă marcarea atitudinii de deschidere către interlocutor, de sociabilitate, prin exprimarea explicită a interesului și a empatiei față de acesta Îți stă foarte bine așa! Cum ți-a venit ideea să combini astfel culorile? Ești foarte entuziasmat! mimică deschisă mimică-oglindă pentru starea interlocutorului (congruență la nivelul mimicii și al gesturilor, în general) atingerea mâinii interlocutorului intonație exclamativă hiperbolizarea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
consilieri școlari, profesori, asistenți sociali. Traducere de Alois Gherguț. Iași: Polirom. Marcus, S., & Dabija,, A. (1971). Condiționarea psihologică a receptării operei de artă. In D. Matei (coord.). Artă și comunicare (214-236). București: Editura Meridiane. Marcus. S., & Săucan, D. Ș. (1994). Empatia și literatura. București: Editura Academiei Române. Marinescu, V. (2003). Introducere în teoria comunicării: principii, modele, aplicații. București: Tritonic. Mașek, V. E. (1983). Literatură și existență dramatică. Replici dintr-o estetică a teatrului. București: Editura Meridiane. Mașek, V. E. (1986). Arta de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în acest sens, în literatura de specialitate, șase "dipoli" care acoperă aproape întreaga gamă a atitudinilor pozitive și negative pe care le poate adopta o persoană în comunicarea interpersonală: descriere și evaluare; orientare către problemă și control; spontaneitate și strategie; empatie și neutralitate; egalitate și superioritate; provizorat și certitudine (Dinu, 2004, pp. 80-82). O altă perspectivă interesantă asupra acestui aspect al comunicării interpersonale s-a concretizat în strategia interpretului, descrisă de Dennet (1990), strategie ce "constă, pentru un individ, în a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]