3,858 matches
-
ușor ceea ce căutați. Arbori, flori, plante, legume; semănat, plantat, udat; insecticide, tăiere, tunsoare sunt tot atâtea rubrici în carte, dar veți găsi și multe altele pe lângă acestea. Lucrarea nu are pretenția de a fi exhaustivă; ar fi nevoie de o enciclopedie pentru a epuiza subiectul, dar veți găsi în aceste pagini peste 600 de sfaturi, sugestii, indicații care vă vor ajuta să deveniți un grădinar amator desăvârșit! O mică sugestie în încheierea acestei introduceri: consultați mai întâi de toate lexicul termenilor
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
a lungul perioadelor de mare penurie ce au durat preț de câteva secole, dibuind zăcăminte monstruoase de hârtii pe sub ruinele bibliotecilor de altădată, ronțăind tot ce le pica în gheare, șobolanii din orașe au devorat grămezi de romane, biografii, eseuri, enciclopedii și dicționare ale Fondului uman. Astfel, făcând din necesitate o virtute și înghițind toate aceste cunoștințe, apoi transformând o parte din ele, prin cine știe ce miracol, într-o știință înnăscută, rozătorul înrăit reuși, într-o bună zi, pe căi inedite, să
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
demografică, e suficient să invocăm două repere din anii în care s-au efectuat recensăminte ale populației: 110.000 locuitori în 1860 și 240.518, în 2004 (datele, alături de altele, comparative, se găsesc în lucrarea lui Corneliu Stoica, Valea Trotușului. Enciclopedie, 2006). Sporul de populație și venirea unor “bejenari” din Ardeal, care s-au stabilit definitiv în aceste ținuturi (ca și în județele Suceava, Neamț și Vrancea) au determinat întemeierea multor noi așezări, în care, fie a avut loc o simbioză
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
localității: Ocnele (1599), Ocna, Târgul Ocnei, Târgul Ocnelor. Dealtfel, dintre toate localitățile din Valea Trotușului, aceasta apare de cele mai multe ori în documentele istorice, în perioada 1410 - 22 august 1917 (numeroase date se găsesc în lucrarea lui Corneliu Stoica, Valea Trotușului. Enciclopedie, 2006, p. 310 -332). Prima atestare documentară datează din 15 martie 1410, când Alexandru cel Bun dăruiește satul Stoenești de la Vâlcica pe Trotuș. Următoarele două documente, din 17 noiembrie 1502 și 2 februarie 1503, aparținând lui Ștefan cel Mare, notează
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
și administrativă a regiunii. În unele cazuri, dezafectarea unor sate mici sau schimbarea numelui, în altele, a fost impusă pe cale oficială, în urma unor reforme administrative, cum au fost cele din 1965 și 1968. Din lucrarea lui Corneliu Stoica - Valea Trotușului. Enciclopedie - pot fi citate mai multe exemple de localități “foste”, odată cu care a dispărut (sau a fost înlocuit, în unele cazuri) și toponimul respectiv, păstrat însă în memoria celor foarte vârstnici, care nu uită să precizeze: “unde a fost satul...”, “acolo
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
institutions and organizations, Routledge, Londra, 2005. Edquist, Charles, Hommen, Leif, Small country innovation systems. Globalization, change and policy in Asia and Europe, Edward Elgar Publishing Limited, Massachusetts, 2008. El-Agraa, Ali, The European Union: economics and policy, Cambridge University Press, 2011. Enciclopedia Uniunii Europene, ediția a-II-a, Meronia, București, 2006. Ergas, Henry, Why do some countries inovates more than others, Centre for European Policy Studies, Brusses, 1984. Eggertsson, Thrainn, Imperfect institution. Possibilities & Limits of Reform, University of Michigan Press, 2005. European Colaboration in
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
the field of research, development, innovation", în volumul Conferinței Științifice internaționale Logos, universalitate, mentalitate, educație, noutate, vol. 1, Editura Lumen, Iași, 2010, p. 104. 84 Documente de bază ale Comunității și Uniunii Europene, Editura Polirom, Iași, 1999, p. 30. 85 Enciclopedia Uniunii Europene, ediția a-II-a, Editura Meronia, București, 2006, p. 177. 86 Ugur Muldur, European Research Policy. The design and impacts of the 7th Framework Programme, Springer, Doordrecht, 2006, p. 62. 87 Constantin Ciupagea, Marcel Moldovanu, România în contextual globalizării și
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
Andrew, "Equality of Opportunity, Old and New", în Ethics, 111, 4, 2001, pp. 760-781. McLachlan, Hugh V., "Tobacco, taxation, and fairness", în Journal of Medical Ethics, 28, 2002, pp. 381-383. Mill, John Stuart, Utilitarismul, Alternative, București, 1994. Miller, David (coord.), Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Humanitas, București, 2000. Mills, Charles W., "'Ideal Theory' as Ideology", în Hypatia, 20, 3, 2005, pp. 165-184. Miroiu, Adrian (ed.), Teorii ale dreptății sociale, Alternative, București, 1996. Morreim, Haavi E., "Lifestyles of the risky and infamous
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Științifică și Enciclopedică, București, 1988, pp. 112-118. 3 Aristotel, op. cit., p. 110. 4 Ibidem, p. 111. 5 Luana M. Pop, "Justiție distributivă", în Luana M. Pop (coord.), Dicționar de politici sociale, Expert, București, 2002, p. 411. 6 David Miller (coord.), Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Humanitas, București, 2000, p. 175. 7 In discuțiile recente pe seama dreptății distributive se face distincție între teoriile care susțin că ceea ce trebuie corect (egal) distribuit este bunăstarea (sau utilitatea) și cele care sunt preocupate de corectitudinea
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Buletinul Științific al Universității “Mihail Kogălniceanu”, nr. 10, 2001; Eleodor Focșeneanu, Istoria constituțională a României; Eufrosina Popescu, Din istoria politică a României. Constituția din 1923 ; Genoveva Vrabie, Drept constituțional și instituții politice, vol.1; Ion Mamina, Monarhia constituțională în România. Enciclopedie politică 1866 -1938. Lucrarea se încheie cu o serie de concluzii care vin să evidențieze rezultatele analizei celor două Constituții, din perspectiva reflectării drepturilor omului. Capitolul I Drepturile omului reflectate în Constituția României din 1923 După Marea Unire de la 1918
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
în modernitate. Totuși, trecerea nu se face fără dificultăți. Termenul de economie politică, introdus de Montchrétien în 1615, a fost repede uitat. El a dispărut din circulația ideilor și va reapărea abia în 1755, cînd J.J. Rousseau a scris pentru Enciclopedie un articol intitulat "Economie politică", în care-și demonstrează întregul ata-șament față de anticul oikos nomos. Totuși, în paralel cu avatarurile denumirii (au mai fost utilizate Aritmetica politică, Matematica socială, Dreptul natural ș.a.), lucrurile progresează. La 150 de ani de la prima
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
1996; Crăiuțu A., Alisdair Mac Intyre sau noul catehism tomist. Introducere la Alisdair Mac Intyre Tratat de morală. După virtute, Humanitas, București, 1998; Crowley B. L., The Self, the Individual and the Community, Clarendon Press, Oxford, 1987; Davy M.-M., Enciclopedia doctrinelor mistice, vol.1, Editura Armacord, Timișoara, 1997; Diamond L. (ed), Cum se consolidează democrația, Polirom, Iași, 2004; Diesing P., Science and Ideology in the Policy Sciences, Aldine, New York, 1982; Drosnin M., La Bible: le code secret, Robert Laffont, Paris
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
tomist. Introducere la Alisdair Mac Intyre Tratat de morală. După virtute, Humanitas, București, 1998, pp. 13-14. 36 Annick de Souzenelle, L'Egypte intérieur ou les dix plaies de l'âme. Albin Michel, Paris, 1991. p. 15. 37 Marie Madeleine Davy, Enciclopedia doctrinelor mistice, vol.1, Editura Armacord, Timișoara, 1997. p.7. 38 Louis Dumont, Eseu asupra individualismului. C.E.U. Press, București, 1998, p. 140. 39 Id., p. 143. 40 Alisdair Mac Intyre, op. cil., p. 15. 41 Id., p. 17 42
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
edificatoare că ton și substanță{\cîte 20}. Duhul Sfânt nu este doar cel în Care crede creștinismul, ci și prin Care crede. Intru lumină Lui vedem noi lumină{\cîte 21}. În cele nouă omilii la Hexaemeron este prezentată o adevarată enciclopedie a cunoștințelor vremii, altfel spus, o sumă a cunoștințelor științifice pe care le posedă marele ierarh, si anume: teologie, astronomie, cosmogonie, geografie, meteorologie, istorie naturală, botanica și medicină, fiind prezentate în fața unui auditoriu creștin, pe care autorul l-a considerat
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
28. Derrida, J., Diseminarea, Editura Univers enciclopedic, București, 1997; 29. Doty, W. G., Mythography. The Study of Myths and Rituals, University of Alabama Press, 1986; 30. Doubrovsky, S., De ce noua critică?, Editura Univers, București, 1977; 31. Dragomirescu, Gh. N., Mică enciclopedie a figurilor de stil, Editura științifică și enciclopedică, București, 1972; 32. Dumitrescu-Bușulenga, Z., Eminescu-Cultură și creație, Editura Eminescu, București, 1976; 33. Dumitriu, A., Cartea întâlnirilor admirabile, Editura Eminescu, București, 1981; 34. Durand, G., Aventurile imaginii. Imaginația simbolică. Imaginarul, Editura Nemira
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
desemnează depășirea, trecerea dincolo de, adică este o construcție ce se bazează în esență pe adausul făcut de către autor la final de enunț, producând surpriză. Spre deosebire de inversiune, cu care este frecevent confundată, hiperbatul nu este redundant. Cf. Gh. N. Dragomirescu, Mică enciclopedie a figurilor de stil, Editura științifică și enciclopedică, București, 1972, p. 146 305 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 52 306 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 125 307 Cf. Raymond Jean, Practica literaturii, Editura Univers
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
-lea în Occident și la noi, continuare la Spiritul latin în manifestațiunile lui critice. Nu scapă prilejul ca în ședința Academiei din 27 mai să enunțe principiile activității folcloristice în viitor, propunând lărgirea operațiunilor de teren în Ardeal pentru alcătuirea Enciclopediei folclorului românesc și a Atlasului folcloric. Datorită alegerii lui D. Onciu („nemțitul") în fruntea biroului Academiei, Densusianu refuză să participe la lucrările Academiei multă vreme. Publică în acest an una din cele mai cunoscute antologii de texte folclorice Flori alese
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
românești ca disciplină de sine stătătoare cu problematică și metodologie proprie și fixează datele principale ale unui plan de perspectivă în cadrul căruia urmează să se realizeze lucrările ei fundamentale: monografii regionale, arhiva de folclor corpusul folcloricului românesc, atlasul folcloric și enciclopedia folclorului românesc." Este cunoscut faptul că etnopsihologia prin Hasdeu și alții era o știință la modă către sfârșitul secolului trecut în țările române. Renumitul folclorist Gh. Vrabie afirmă că Ovid Densusianu ar fi ajuns la interesante considerații privind literatura populară
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
care știa ce folositoare pot să fie de multe ori, cum au dovedit chestionarele întreprinse de Hasdeu și N. Densusianu ." Afirmă că acest material va înlesni înființarea unei arhive folclorice care va permite într-o zi să se publice o Enciclopedie a folclorului român cum și un Atlas folcloric, care să arate repartizarea geografică a unor motive din creațiunile noastre populare. El mai propune încă un instrument de cercetare: corpusul, colecția globală a materialelor folclorice "deoarece mult material folcloric s-a
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Scurtu, Guverne și guvernanți (1916-1938), Editura “Silex”, București, 1996, p. 195. 25 D. Braharu, Ion I. Lapedatu. Note bio bibliografice..., p. LXII. 26 Ion Mamina, Ioan Scurtu, op.cit., p. 196; vezi și Ioan Scurtu, Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, Enciclopedia de istorie a României, Ediția a III-a, Editura “Meronia”, București, 2002, p. 105. 27 Ibidem, p. 196-197. 13 domeniul economiei a fost numit din 1919 titular al Catedrei de finanțe publice și private de la Academia de Înalte Studii Comerciale
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
o politică culturală în interesul statului, adecvată României Mari și cerințelor culturale ale vremii sale: ,, Cu simțământul datoriei întotdeauna împlinite și cu 3 Ion Mamina, Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți (1916-1938), Editura “Silex”, București, 1996, p. 196.; vezi și Idem, Enciclopedia de istorie a României, p. 105-106. 4 D. Braharu, Alexandru I. Lapedatu. Note bio-bibliografice,în (Omagiu) Fraților Alexandru și Ion Lapedatu la împlinirea vârstei de 60 de ani, Imprimeria Națională, București, p. LXII. 5 Ibidem, p. LXIII. 49 simțământul răspunderii
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
și guvernanți (1916-1938), Editura ,,Silex”, București, 1996. Rusu, N. Dorina, Istoria Academiei Române în date (1866-1998), Editura Academiei Române, București, 1997. 88 Eadem, Membrii Academiei Române (1866-1996). Mic dicționar, Fundația Academică ,,Petre Andrei”, Iași, 1996. Scurtu, Ioan, Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, Enciclopedia de istorie a României, Ediția a III-a Editura ,,Meronia”, București, 2002. 4. Lucrări generale Agrigoroaiei, Ion, România interbelică, vol. I, Editura Universității ,,Al. I. Cuza”, Iași, 2001. Idem, Organizarea cultelor în România întregită, în ,,Arhivele Moldovei”, I-II, Editura
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
educația intelectuală prin multiplele posibilități de informare în toate domeniile științei și culturii. Multe cadre didactice au pasiuni diferite, le pun în valoare atunci când au posibilitate și nu de puține ori ele se soldează cu apariția unor cărți interesante. Mica enciclopedie a lacurilor Terrei, de George Militaru, Emilian Agafiței și Nicolae Baștiurea, este dovada grăitoare a unui efort intelectual concretizat într-o sinteză interesantă, folositoare pentru cei pasionați de geografie. Cartea se adresează cu siguranță mai ales specialiștilor și, posibil, elevilor
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
legată de un aspect importatnt al geografiei universale. Și cum lumea contemporană trăiește în spirit enciclopedic, este atrasă de lucrări în care informația se sintetizează în așa fel ca denumirile, termenii să se descopere ușor, dicționarele oferă această posibilitate. Mica enciclopedie a lacurilor Terrei este o asemenea lucrare. EUROPA ALBANO - lac de origine vulcanică, situat la 20 Km sud de Roma, în centrul câmpiei litorale, Campagna di Roma, în conul vulcanic - Colli Albani, cu o înălțime de 956 m . În interiorul aceluiași
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
în prim-plan estetica uluirii, a fabulosului feeric, grotesc sau terifiant, chiar dacă delirant și vizibil artificios. Baudolino însuși persiflează, când și când, exagerarea. Soarta scrisorii, un text promoțional, e să devină, ca și romanul postmodern, o versiune multiplă. Și o enciclopedie de voluptăți verbale și imagistice ce fac să i se ierte autorului unele scene cumulative, descrieri trenante, relatări pletorice mai puțin atente cu menținerea tonusului cititorului, ce trebuie bruscat prin senzaționalul tip horror, psi factor, SF. Eco se apropie de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]