2,456 matches
-
Timothy Leary, op. cit.: 62 f și cu Mc Caffery, 1991: 267. Cu privire la opinia lui Pynchon despre capitalismul contemporan, vezi Best, 1992. 12 Baudrillard (1981) a fost și el impresionat de unul dintre precursorii literaturii cyberpunk, J.G. Ballard, scriind un articol entuziast la romanul acestuia, Crash. 13 Această referință este poate un omagiu adus operei lui Burroughs Naked Lunch care inventează "Republica Freeland, un loc dedicat dragostei libere și îmbăiatului fără sfîrșit" (Burroughs, 1959: 21). 14 Vezi interviul lui Gibson în volumul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
țineau locul principal. La sala Bossel juca o trupă de operetă germană. Cinematograful nu apăruse încă, dar Bucureștiul avea 4 teatre. La Teatrul Național, colonelul Bengescu-Dabija citește în fața Comite tului teatral capodopera sa Pygmalion, căreia i se face o primire entuziastă. Toată critica laudă cu mari elogii noua lucrare. La reprezentație, autorul a fost ovaționat. La jumătatea lui octombrie se joacă la Teatrul Național, cu montare neobicinuită până atunci, cu piese și decoruri aduse din streinătate, Ioana d’Arc, dramă în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
celorlalți. În Gara de Nord, nimeni care să-l primească, afară de noi, cei din redacție și vreo doi prieteni. Când a scoborât din vagon, a fost ceva rece, Panu se aștepta, firește, la altceva, însă acel ceva, adică o primire grandioasă și entuziastă, nu avea. Masele susțin și adoră pe cei cari luptă și dau piept cu dușmanul, niciodată un soldat care fuge nu va figura într-o apoteoză. De la gară, Panu s-a dus acasă însoțit de administratorul ziarului și de câinele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
foarte bune în întreaga activitate de student. b) Noi am fost fruntași pe Centrul Universitar la acțiunile de muncă patriotică. Amenajarea lacului Ciric, construcția Casei Tineretului și Studenților, plantarea pomilor pe dealul Șorogari și alte activități au beneficiat de participarea entuziastă a studenților grupei 473. c) Începând cu anul al III-lea unii dintre noi au participat și la activitatea cercurilor științifice studențești. Colegii Bohosievici, Gheorghiță și Popescu au lucrat în cadrul Cercului de Fizica descărcărilor în gaze, sub conducerea domnului, pe
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
experiență cadre didactice, profesori care au introdus elemente de informatică în Facultatea de Matematică și le-au dezvoltat apoi, atât în domeniul didactic, cât și în cel de cercetare științifică. Acești profesori, alături de o echipă de tineri bine pregătiți și entuziaști, au reușit, în cei 10 ani de la înființare, să aducă Facultatea de Informatică la nivelul celor mai bune facultăți de profil din țară. Mai mult, prin abordarea unor teme de cercetare moderne, actuale, atât de informatică teoretică, dar și de
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
În același an, ca o recunoaștere a meritelor științifice, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași îi acordă titlul de Doctor Honoris Causa. Se stinge din viață la 22 noiembrie 1972, în București. Horia Hulubei a fost un om perseverent și entuziast, un mare talent organizatoric și un foarte bun experimentator. Toleranța și modestia lui, calități ce pot fi atribuite și origini lui moldovene, l-au ferit de erori în perioade mai putin faste pentru dezvoltarea științei în țara noastră. A creat
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
proiect de lege: „Art. 1. Principatul României este înălțat la Regat și prințul Carol I de Hohenzollern ia titlul de Rege. Art. 2. Prințul moștenitor ia titlul de «Alteță regală», prinț moștenitor.“ C.A. Rosetti, președintele Camerei, rostește o cuvântare entuziastă și foarte aplaudată. Alexandru Lahovary, în numele partidului conservator, se asociază și declară că propunerea va fi votată în unanimitate. Apoi a vorbit Vasile Boerescu, ministrul de Externe, după care propunerea a fost votată cu unanimitate de 90 voturi. Taina acestei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
După săvârșirea Te-Deumului, Măria-Sa a intrat în Cameră, la ușa căreia a fost priimit de întregul biurou al Adunării. Suindu-se pe tron, M.S. a depus jurământul pe noua Constituțiune a țării în fața reprezentanților națiunii și în cele mai entuziaste aclamațiuni. Președintele Adunării Naționale a ținut un cuvânt la care M. S. Domnul a răspuns, întrerupt fiind la mai multe pasage prin aclamări și strigăte de bucurie, Veselia ce se vedea pe figura membrilor Adunării și pe acea a poporului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de Rege al României. Să trăiască Măria-Sa Regală Carol I, Rege al României! (Aplauze.) Așteptăm să vină legea de la Cameră ca să o votăm și noi. (Aplauze.) d. președinte dim. ghica: Să trăiască Majestatea-Sa Carol I, Regele României! (Aplauze entuziaste și prelungite în Senat și în tribune.) înalt prea s.s. mitropolitul primat calinic: Domnule președinte. Domnilor senatori. în țara noastră română totdauna Biserica și Clerul au fost alăturea cu poporul în capul tutulor ideilor mari naționale. Astăzi, când spre fericirea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
se pune României. (Aplauze prelungite.) Această zi este nu numai o sărbătoare care umple de bucurie sufletele tutulor românilor, dar pot zice că chiar cerul se bucură, căci precum vedeți în ziua de astăzi cerul este splendid! (Aplauze prelungite și entuziaste.) Nemailuând nimeni cuvântul se pune la vot luarea în considerație și se primește. Se dă citire Art. 1 și se primește. Se dă citire Art. 2 și se primește. d. președinte: Votarea proiectului în total cred că veți primi a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Aplauze prelungite.) D-nii mei, președintele nu are dreptul să ia cuvântul când prezidează ( foarte mișcat) dar să mi fie permis a mulțumi lui D-zeu că m-a învrednicit să iau parte la acest mare act național! (Aplauze unanime și entuziaste în Senat și în tribune.) D-nii mei, sunteți rugați ca la ora 6 să vă aflați la Palat, unde voi avea onoarea de a da citire proiectului de lege Majestății-Sale Regale. voci: Prea bine. Prezentarea la Palat a ambelor corpuri
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Mine, dragostea acestui nobil și viteaz popor, căruia am dat inima și sufletul meu este mai scumpă și mai prețioasă decât toate măririle care încongioară Coroana. Aceste cuvinte, des întrerupte de aclamațiunile asistenței, au fost urmate de urările cele mai entuziaste. Apoi Domnul, pogorându-se de pe Tron, a subscris, în fața reprezentanților Națiunii, decretul de sancționarea legii.[...] Ceremonia încoronării de la 10 mai în ziua de 9 mai, la orele 6 seara, două trăsuri de gală ale Curții escortate de două plutoane de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
acte. Să trăiască iubita noastră Românie, astăzi încoronată prin virtuțile sale civice și militare! în momentul când Majestatea-Sa a adresat căldurosul apel de unire a tutulor românilor împregiurul Coroanei Regatului, Regele a rădicat Coroana dasupra capului său și urări entuziaste și nesfârșite ale asistenților au salutat cuvintele Regale și mișcarea Regelui care însoțea aceste cuvinte. După aceasta Corpurile cari au adus Coroanele s-au retras, rămâind în sala Tronului II.PP.SS.LL, mitropoliții. d-nii miniștri și d-nii președinți ai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
unită cu blândețea și inteligenta pricepere a solemnului act național care se serba în acea zi. Mai bine de o oră și jumătate a durat acest defileu, care n-a încetat a face să răsune sala Tronului de cele mai entuziaste aclamări. După trecerea celei din urmă deputațiuni, Majestățile și Altețele-Lor s-au retras din sala Tronului, iar delegații s-au îndreptat spre Șosea, unde, lângă palatul monetei, le era pregătit un mare ospăț oferit de Capitală. Pe la orele 5 M.S.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
George; apoi, întorcându-se, s-au îndreptat, prin Calea Griviței, spre Calea Târgoviștei, care prezenta un aspect feeric. De aci Majestățile și Altețele-Lor s-au înapoiat la Palatul de la Cotroceni. Tot timpul cât a durat preumblarea Auguștilor Suverani la luminații, aclamațiunile entuziaste ale populațiunii înțesate pe strade n-au încetat. Serbarea acestei zile solemne a fost favorizată de timpul cel mai plăcut și norii de ploaie, ce păreau a amenința un moment, s-au împrăștiat. Ordinea cea mai perfectă a domnit pretutindenea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
basarabean de origine, a participat la realizarea unirii. S-a spus, după aceea, de către dușmanii României, că unirea s-a votat sub amenințarea trupelor românești, trimise de guvernul Marghiloman în acest scop. Nimic adevărat. Dimpotrivă, a fost exprimarea liberă și entuziastă a unor moldoveni-basarabeni, care din tată în fiu, de zeci de ani, așteptau ceasul unirii cu frații lor de dincolo de Prut. Singura lor preocupare, care ar fi putut fi interpretată de unii, desigur de rea credință, ca o împotrivire, era
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
să-ți fie arătat de mine. Uneori mă gîndesc că pe aici e mai frumos chiar și decît cred eu. Sau cine știe?! Poate că numai mie-mi place foarte mult! Pe la începutul acestei luni, Liviu Stoiciu mi-a scris entuziast, cică a aflat el că apar sigur la "Cartea Rom.". Și Liviu (Antonesei n. red.) și Ștefoi (Elena n. red.) din Moldova. Dar eu nu mai cred nimic, de mult! Așteptarea m-a umplut de silă. Ce e mai rău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
pentru Liviu (Antonesei n. red.), lucru pe care i l-am spus și lui Sântimbreanu (știi că am un talent grozav de a mă face antipatic din prea bune intenții; dar cei de la ALBATROS m-au primit curioși și oarecum entuziaști se pare că le-a plăcut manuscrisul; care, desigur, o să apară cu totul altfel!). [...] De-ale editurilor, desigur. Numai că nu e corect, nu e loial așa. Sper din tot sufletul ca Liviu să iasă la C.R., în ciuda juriului eterogen
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
și Mihai au fost întâmpinați de Ducele de Kent și de ministrul Rom*âniei la Londra, Grigorcea. Carol a trecut în revistă garda de onoare și a răspuns discursului de bun venit al primarului din Dover, în prezența unei mulțimi entuziaste. De la Dover s-a plecat cu trenul spre Londra. În tren li s-a servit masa. La ora 16, au ajuns în gara Victoria, unde au fost primiți de regele George al VI-lea, de fratele regelui, Ducele de Gloucester
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
mult decât se face de regulă. I-am implicat pe cei prezenți în construirea unui sonet, asociat bătăilor din palme, m-am urcat pe un scaun și am recitat de acolo sonetul "Rămân cocoșul pus pe-acoperișuri". Au fost aplauze entuziaste, au fost autografe pe pliantul care s-a distribuit la Milano, au fost lungi dialoguri cu românii, interviuri pentru Radioul Național, pentru un post românesc de televiziune prezent la festivitate, pentru ziare locale. S-au legat prietenii cu localnicii, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
rămas în țara de peste ocean câtva timp, lucrând la ziarul Lumea liberă și la revista Lumină lină), ediția aceasta extinde informația până în anul 2009. Este așadar un jurnal româno-american. Toți cei care l-au citit mi-au transmis cele mai entuziaste remarci și, deși la început am avut reticențe în a-l publica, reacția cititorilor mi-a confirmat că am făcut bine. Despre revistă... aș vorbi chiar mai mult. Suntem, cum îți spuneam, extrem de mândri de reușita ei. Primim cuvinte de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
face lucruri bune și frumoase și trebuia să muncesc mult pentru aceasta. Astăzi știu cum se face o revistă, cum se face un ziar și cât de greu este să scrii. Întâmplător, lucrez și cu generația tânără, sunt niște tineri entuziaști și culți, poate mai culți decât pe vremea noastră, pentru că epoca s-a deschis către întreaga lume, s-a diversificat. În timpurile mele, trebuia să fii mereu aplecat, nu subjugat, literaturii ruse cea mare și celebră, clasică și dominatoare, pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
iunie 1916", pe care îl frecventam cu Tia Chiper, cu un mare prieten, doctorul Viorel Dumitriu, care a murit, cu Ștefan Negrea, care a murit în închisoare, eu fiind, mă gândesc acum, unul din puținii supraviețuitori. Eram niște tineri frumoși, entuziaști, plini de bucuria poeziei, a literaturii, de mirosul teilor de pe strada Domnească, de frumoasa Dunăre... Păcat că la vârsta aceasta nu mai putem să ne adunăm cu toții, să stăm la un pahar de vin bun, ca odinioară, călătorind pe Dunăre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pentru a nu cădea pradă speculei comercianților. De asemenea, consideră că țăranul trebuie Îndrumat de agronomi În alegerea sistemului de cultură cel mai potrivit pentru condițiile date. În spiritul rentabilizării superioare a exploatațiilor agricole, N. Cornățeanu a fost un susținător entuziast al extinderii mecanizării pe baze raționale. El aduce exemplul SUA, care În anul 1919 avea 100 mii tractoare, iar În 1933 1 milion, de o diversitate mare. În lucrarea sa «Tracțiunea mecanică În România» face o analiză profundă a costului
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
defăimarea familiei, credinței, prietenilor și modelelor) și torturarea altora. Virgil Ierunca arată că acțiunea de la Pitești nu a fost singulară, amintind de reeducarea în stil chinezesc, relatată de Dries van Coillie în Jai subi le lavage de cerveau (Sinuciderea entuziastă), dar aici represiunea fizică era mult atenuată: lanțuri care intrau în carne, lingerea mâncării cu limba, amenințarea hrănirii cu excremente, mărturisirea de crime. Totuși, tortura nu era continuă și nici de o intensitate atât de mare ca la Pitești. Evenimentele
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]