2,823 matches
-
Eliade, Martin Heidegger, Paul Ricoeur și Sergiu Al-George. O temă reiterată este aceea a rigorii poetice față în față cu aleatoriul avangardiștilor. Câteva eseuri despre metaforă par începutul unei cercetări de anvergură. Preocupările traducătorului sunt convergente cu opera poetului și eseistului. În condiții potrivnice, a tradus și publicat Istoria credințelor și ideilor religioase (I-III, 1981-1988), fundamentala sinteză a lui Mircea Eliade. A continuat cu Dicționar al religiilor de Mircea Eliade și Ioan Petru Culianu (1993) și cu Nostalgia originilor (1994
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
printr-un barochism digresiv” (Mircea Iorgulescu) sau despre capacitatea „de a profila simboluri existențiale” în cadrul „unor motive structuratoare care susțin ansamblul” (Gabriel Dimisianu). După 1989, autorul va ilustra și tipul de literatură senzațională, precum în Dracula, adolescentul blestemat (1999). Ca eseist, B. nu evită prețiozitățile și informațiile deficitare ale diletantului; Monografii istorice (2003) acordă credit unor ipoteze hazardate, pe linia dacologilor improvizați. SCRIERI: Gospodăria colectivă - izvor de bunăstare și belșug, București, 1961; Pe drumul fericirii (GAC Oltul, com. Teslui), București, 1961
BARAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285618_a_286947]
-
BALOTĂ, Nicolae (26.I.1925, Cluj), critic literar, estetician și eseist. Este fiul Adelinei (n. Dragoman), de origine armeană pe linie paternă, și al lui Gheorghe Balotă, avocat. Urmează la Cluj clasele primare la școala „Avram Iancu” (1931-1935), Liceul „G. Barițiu” (1935-1940). În urma Dictatului de la Viena, familia Balotă este obligată să
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
BĂNULESCU, Ștefan (8.IX.1926, Făcăeni, j. Ialomița - 25.V.1998, București), prozator, eseist și jurnalist. Este fiul Elenei (n. Diamandescu) și al lui Ion Bănulescu, țărani. Termină liceul la Călărași, urmează Facultatea de Drept (1945-1948), va trece pe la Școala de Literatură „Mihai Eminescu”, absolvind în 1952 Facultatea de Filologie a Universității din București
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
, Vasile (17.VI.1940, Lemniu, j. Sălaj - 12.XII.2002, Nicula, j. Cluj), eseist și prozator. Fiu al Tereziei (n. Hossu) și al lui Ioan Avram, țărani, A. urmează Liceul Clasic din Cluj și, între 1962 și 1967, Facultatea de Filologie la Universitatea din Timișoara și la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj. Este, succesiv, redactor
AVRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285504_a_286833]
-
BĂCIUȚ, Nicolae (10.XII.1956, Chintelnic, j. Bistrița-Năsăud), poet, traducător și eseist. Este fiul Mariei (n. Măgherușan) și al lui Gheorghe Băciuț, țărani. Absolvent al Liceului „Liviu Rebreanu” din Bistrița, face studii universitare la Facultatea de Filologie (secția română-engleză) a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1978-1982). În timpul studiilor universitare este redactor și apoi
BACIUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285526_a_286855]
-
BACONSKY, Teodor (14. II. 1963, București), eseist. Este fiu al Ioanei (n. Postică), profesoară, și al scriitorului A. E. Baconsky. A absolvit Liceul de filologie-istorie „Zoia Kosmodemianskaia” din București (1981), după care a urmat cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă din același oraș (1982-1986). În 1994 a obținut
BACONSKY-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285528_a_286857]
-
ASTALOȘ, George (4.X.1933, București), poet, dramaturg, eseist și traducător. „Bucureștean de origine pură germană”, A. s-a născut în cartierul Hala Traian, „coté jardin”, cum îi place să precizeze. Tatăl poetului, Gustav Astalosch, etnic german din Vatra Dornei, a fost deportat, în 1945, la minele din Donbass
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
, Ștefan (29.X.1918, Brașov - 7.I.1993, Honolulu, SUA), poet, eseist, memorialist și traducător. Este fiul Elisabetei (n. Sager) și al lui Ioan Baciu, profesor de limba germană. Urmează în orașul natal Școala „Andrei Mureșianu”, iar, între 1929 și 1937, Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov, unde îi are profesori pe tatăl
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
BĂDILIȚĂ, Cristian (27.III.1968, Săveni), eseist, traducător și poet. După absolvirea Liceului „A. T. Laurian” din Botoșani, urmează Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (1987-1989) și Facultatea de Limbi Clasice (1989-1993) la Universitatea din București și studii teologice la Seminarul Conciliar din Madrid (1991-1992). În 1994
BADILIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285539_a_286868]
-
BĂDESCU, Horia (24.II.1943, Arefu, j. Argeș), poet, prozator, eseist și traducător. Este fiul Elenei (n. Petcu) și al lui Gheorghe Bădescu, învățători, B. frecventează școala primară și gimnaziul în localitatea natală, iar în 1957 devine elev al Liceului „Vlaicu Vodă” din Curtea de Argeș. Bacalaureat în 1961, urmează cursurile Facultății de
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
maghiară, sârbă, macedoneană, rusă, germană, engleză, în reviste și în antologii tipărite în țară și în străinătate. După 1990, cele mai numeroase tălmăciri din poezia sa apar în limba franceză (în Belgia și în Franța). B. se afirmă și ca eseist, colaborând la publicații ca „Phréatique” (Paris), „Poésie-Rencontre” (Lyon), „L’Estracelle” (Pas-de-Calais), „Le Journal des poètes” (Bruxelles), „Mémoire du XXIe siècle” ș.a. sau conferențiind îndeosebi la Bienala internațională de poezie de la Liège (1990, 1992, 1994, 1996) și la Colocviile Internaționale Blaga
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
încă de la debut, rămâne însă modul liric. Iar dacă din bibliografia sa lipsesc speciile dramaticului, absența este doar formală. Categoria dramaticului, divers implicată în structura compartimentelor liric și epic ale operei, este, în același timp, o temă de meditație pentru eseist. Debutul editorial se produce în același an (1971) cu al poeților Adrian Popescu și Ion Mircea, din prima echipă de redactori (și poeți) echinoxiști. Cartea Marile Eleusii apare cu recomandarea criticului Ion Negoițescu, în a cărui opinie B. este „un
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
singurătate/hulpav devorându-se” (Ciori). În întregul ei, poezia lui B. se vădește drept „poezie a ființei și a rostirii” (Eugen Simion), proiectând cosmic derizoriul ființei umane, drama existențială. Ea devine tot mai mult lamentație solemnă și rugă imperativă. Ca eseist, B. citește poezia Magdei Isanos ca pe „un drum spre Eleusis” (Magda Isanos. Drumul spre Eleusis, 1975), adică „un drum către împărăția miraculoaselor forțe germinative eterne. Un punct în care gândul produce stupoare și îndoială înainte de a se face lumină
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
, Iosif (25.XII.1923, Chișinău - 18.IX.1975, Chișinău), poet și eseist. Absolvent al Cursurilor Superioare de Literatură (1956) și al Institutului de Literatură „Maxim Gorki” (1958) de la Moscova, a fost redactor-șef adjunct al revistei „Nistru” și al săptămânalului „Cultura Moldovei”. Debutează editorial cu placheta de versuri La straja vieții (1949
BALŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285592_a_286921]
-
CANTACUZINO, G.[eorge] M.[athei] (23.V.1899, Viena - 1.XI.1960, Iași), eseist. Este fiul lui Nicolae B. Cantacuzino, secretar în cadrul Ministerului de Externe și autorul unor atractive memorii, Amintirile unui diplomat român, scrise în franceză și prefațate de N. Iorga. Relațiile sale de rudenie, mai mult sau mai puțin apropiată, sunt impresionante
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
CĂLINESCU, Matei (15.VI.1934, București), critic și teoretician literar, comparatist, eseist, prozator și poet. Este fiul Dorei Maria (n. Vulcănescu) și al lui Radu Călinescu, absolvent de la École Centrale des Arts et Manufactures din Paris, inginer la Căile Ferate Române. O ascendență care îl marchează timpuriu pe C. are mama sa, fiica boierului
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
între 1996 și 1998, șef al departamentului) la Indiana University, unde funcționează până la pensionare. Debutează în presă la „Gazeta literară” (1958) și editorial cu studiul Titanul și geniul în poezia lui Eminescu, apărut în 1964. Se impune drept cronicar și eseist literar de prestigiu, director de opinie al vieții literare - adunându-și o parte din textele publicistice, alături de eseuri inedite, în câteva volume: Aspecte literare (1965), Eseuri critice (1967), Eseuri despre literatura modernă (1970; Premiul Academiei Române - versiune revizuită și adăugită a
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
ALEXANDRU, Ioan (25.XII.1941, Topa Mică, j. Cluj - 16.IX.2000, Bonn), poet, eseist și traducător. Fiu al Valeriei (n. Cozar) și al lui Ioan Șandor, țărani, A. urmează primii patru ani de școală în satul natal. A absolvit Liceul „G. Barițiu” din Cluj (1962); tot acolo a urmat, timp de doi ani, cursurile
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
pe care le-a semnalat la Cezar și la Cicero. Sallustius vociferează și el: — Au și avantajul de a fi scrise de unul dintre principalii actori ai războaielor civile, în timp ce Cicero al vostru a fost doar avocatul cauzelor pierdute, un eseist, un fute-vânt... Aruncă o privire disprețuitoare spre Titus Livius: — Cei ce vor veni după noi nu se vor înșela asupra valorii operelor lor... — Cu toate acestea, eu sunt un mare admirator al lui Cicero, declară brusc Velleius Paterculus. — Și al
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
în țară cărți sau articole de sau despre autorii interziși de regimul comunist, am luat cu mine și încă păstrez aceste două pagini care cuprind un interviu al lui Emil Cioran, acordat scriitoarei italiene, Benedetta Craveri și o tabletă a eseistului Miguel Espejo, intitulată "Inclasificabilul". Nu cunosc dacă acel interviu realizat de autoarea volumului "Amante și Regine" a mai fost publicat și în alte reviste, dar unele aprecieri și citate din acest interviu le consider importante și le voi evoca, totuși
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
foame primordială, din înseși temeiurile vieții. Din foame se înmulțesc celulele, din foame se dezvoltă cancerul, din foame se naște permanent noul. Dintr-o eternă foame, viața se autodevorează și se regenerează. N-am scris acea carte, neavând puteri de eseist, neavând vocație teoretică și, mai ales, fiindu-mi teamă de concluziile spre care mă îndreptam atunci, în anii ’70, când gândeam să o scriu. Socialismul, în forma în care îl trăiam și „se construia“, era el însuși o formă odioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
la rând, de la un raft până le termini, pe urmă începi și raftul celălalt și așa mai departe." "Nu, de ce, mi-a răspuns el senin, le aleg. Ce, ai impresia că mi-e indiferent ce citesc?" SOCIETATEA AGRARĂ Șl UMANISMUL Eseistul francez Jean Onimus m-a făcut să tresar citind într-un extras din Realités ce părere înaltă are el despre țărani. Iată ce scrie: "Cultura tradițională pe care noi o transmitem copiilor noștri, îndeosebi prin intermediul școlii, apără umanismul, cu alte
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
margine, în timp ce triumfă cultura științifică și tehnică, care e bazată nu pe concepte ideale, ci pe obiectivitate și care implică o nouă viziune a lucrurilor." Este greu să ne reprimăm un sentiment de alarmă citind toate acestea, mai ales că eseistul ne explică liniștit, ba chiar cu simpatie, cum reacția la această cultură e de tip irațional și se manifestă în rândul unei anumite categorii a tineretului împotriva societății tehniciste și a culturii ei. El povestește cum a asistat la Stanford
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
lună sau în soare și n‐ar fi fost credință de n‐ ar fi fost trădare ... (Din „Cuvântul Adevărului” nr. 3‐ 4/2008 , Edmonton‐Canada) Lucian Blaga (n. 9 V 1895 - m.6 V 1961) Fiu de preot. Poet, dramaturg, eseist, filosof, traducător. Până în 1926 a activat în presă după care s‐ a distins în diplomație, atașat și secretar de presă, consilier, ambasador și ministru plenipotențiar al României la Lisabona. În 1936 a fost ales membru al Academiei Române. A fost profesor
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]