16,853 matches
-
Părintelui Mada este că „Întruparea lui Hristos reprezintă centrul dinamismului soteriologic al omului, iar principiul ontologic se revelează în viața în Hristos. Conținutul dinamismului soteriologic al omului coincide cu hristificarea lui ontologică, și nu se reduce la simple imperative categoriale etice, pentru că Iisus Hristos nu este pentru om „un principiu exterior” de care omul atârnă arbitrar, relativ și obiectiv, ci este în mod real și adevărat principiul lui ontologic. De aceea, Biserica lui Hristos nu este un organism modelator-etic, ci „trupul
RECENZIE LA CARTEA PĂRINTELUI TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356429_a_357758]
-
registru, în termeni concreți: vechii nomazi, evreii folosesc mai degrabă tema căii, a drumului. Omul trebuie "să meargă în căile Domnului". Tema imitării apare în gândirea Sfântului Apostol Pavel. Ea pare a se fi dezvoltat aici în principal ca prelungire etică a unui principiu fundamental, adică al unirii credinciosului cu Iisus Hristos, pe care o exprimă prepoziția "împreună"(a muri cu Hristos, a fi cu Hristos etc.). Este foarte posibil ca occidentalii, mai înclinați spre acțiune, să fi înțeles adeseori conformitatea
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
sensibilă a lumii, prin ludic și divertisment facil. Urcând pe scara aceasta, omul interior și lăuntric este aservit, răstignit pentru entertainmentul lumii din afară. Este și motivul pentru care jocurile, potențate de tehnologii digitale, trebuie să intre în sarcina reflecțiilor etice și spirituale. Pentru că, la capătul acestei experiențe, viața ar culmina cu un exil, care expulzează pe om din lume, pentru a-l închide definitiv în spectacolul virtual consumat lăuntric, croit după bunul plac, perfect adaptat dispozițiilor sale. Diametral opusă însă
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
-
artiști, oameni de cultură, reprezentativi ai timpului, în care se oglindesc și își află numele frământările și dramele fiecărei epoci, urmărind totodată astfel surprinderea unei esențe a fenomenului spiritual românesc. ( ... ) Privită în ansamblu construcția impune și rezistă privirii critice: problematica etică are dramatism, documentația științifică și filozofică, imensă, este prezentată fără note false, deși cu unele lungimi obositoare, narațiunea are însă dinamism și descrierea farmec, iar episoadele amoroase sunt dintre cele mai izbutite pasaje ale cărții. Alexandru Condeescu, Argeș, Pitești, An
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
ar putea echivala cu umilitatea) apostolatului, din Păltinișul - Olimp, discipolii lui Constantin Noica încearcă să concilieze regalitatea filozofiei cu derizoriul și cu amorful vieții cotidiene. Dintre „inițiații“ de la Păltiniș, pe Andrei Pleșu îl preocupa cel mai mult reflecția asupra actului etic, integrarea faptei morale în scenariul devenirii spirituale, în destinul individual. O etică mobilă, a devenirii, a intervalului, a trăirii în succesiunea momentelor de criză ne propune Minima moralia, eseu care, ajuns - iată - la a patra ediție, își păstrează valențele de
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
patra ediție, își păstrează valențele de luare de poziție demna, de atenție pe fundalul discuțiilor actuale privind condiția omului și a culturii în lumea (post)modernă. Cu optimism speculativ, Andrei Pleșu pornește - în încercarea sa de a circumscrie teoretic dilemele etice proprii vieții de fiecare zi a omului contemporan - pe un drum (nu neapărat de mijloc) ce leagă, prin sinuozități, întortocheri și rafinate dozări de nuanțe, absolutul totalitarist al lui Andrei Pleșu și relativismul deconstructivist al lui Derrida. Noțiunile „tari“ ale
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
le înțeleagă, preluând legea în litera nu în spiritul ei; și, în fine, este incompatibilă cu existența omului ireproșabil, pentru că acesta, ca și sfinții, se situează „dincolo de bine și de rău“, în zona unde s-a încheiat de mult deliberarea etică. Adevărata competență morală, specifică „fiului risipitor“ pocăit, se manifestă ca experiență a rătăcirii asumate, în miezul dezbaterii etice, „acolo unde există criză, defect moral, cădere“. Aspirația spre redresare morală, reunind spiritul critic și iertarea, umilința purificatoare și înălțarea, are drept
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
ireproșabil, pentru că acesta, ca și sfinții, se situează „dincolo de bine și de rău“, în zona unde s-a încheiat de mult deliberarea etică. Adevărata competență morală, specifică „fiului risipitor“ pocăit, se manifestă ca experiență a rătăcirii asumate, în miezul dezbaterii etice, „acolo unde există criză, defect moral, cădere“. Aspirația spre redresare morală, reunind spiritul critic și iertarea, umilința purificatoare și înălțarea, are drept corelativ nevoia de ordine, înțelegerea și acceptarea necesității. Legea morală se instituie ca un pact (opus celui faustic
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
morale echivalează cu a da gust rețetei cosmice, eliberând-o de entropia unui legalism dietetic“ (p. 29). Printr-o intuiție extraordinară, creștinismul anulează porunca, simbol al implacabilului veterotestamentar ce suprimă individualitatea, înlocuind-o cu pilda, cu modelul personal, iar discursul etic devine un discurs articulat și motivat prin trei teme ce țin de ontologia fundamentală: tema ordinii, cea a timpului și aceea a libertății. Un postulat al ordinii totale a realului neaga supoziția conform căreia universul este arbitrar, întâmplător, haotic. Existența
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
este o formă de blocaj în accidental, o fixare în episodic, o incapacitate cronică de a depăși ipostaza imediatului, pentru a gândi procesual ascultând macrorespirația dihaniei cosmice“ (p. 44). Într-un asemenea context, ordinea totală implică totala toleranță față de erorile etice ale individului, în aceeași măsura în care îi pretinde acestuia - aparent paradoxal din perspectiva determiniștilor - totala responsabilitate față de întreg universul („Sunt vinovat pentru tot“, crede starețul Zosima). Astfel se instituie, mai mult decât o etică a raporturilor cu celalalt, o
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
nimeni nu și-o contestă, cu toate că în unele domenii în care ar trebui să aibă cunoștințe, se recunoaște cu nonșalanță incompetența, ceea ce nu este tocmai măgulitor. Judecata și sfatul reprezintă falsa autoritate morală. Ele sunt practicate ca substitut al actului etic, ca modalitate de a refuza să-ți ajuți semenii, considerând ca fiind suficiente doar vorbele. Dacă există totuși competența etică reală, cine o întruchipează?, se întreabă și ne întreabă autorul. Există specialiști în etică, având competență etică, dar care nu
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
incompetența, ceea ce nu este tocmai măgulitor. Judecata și sfatul reprezintă falsa autoritate morală. Ele sunt practicate ca substitut al actului etic, ca modalitate de a refuza să-ți ajuți semenii, considerând ca fiind suficiente doar vorbele. Dacă există totuși competența etică reală, cine o întruchipează?, se întreabă și ne întreabă autorul. Există specialiști în etică, având competență etică, dar care nu au competența și autoritate morală, deoarece acestea din urmă nu se dobândesc prin lectură. Etica este considerată o “știință” oarecum
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
substitut al actului etic, ca modalitate de a refuza să-ți ajuți semenii, considerând ca fiind suficiente doar vorbele. Dacă există totuși competența etică reală, cine o întruchipează?, se întreabă și ne întreabă autorul. Există specialiști în etică, având competență etică, dar care nu au competența și autoritate morală, deoarece acestea din urmă nu se dobândesc prin lectură. Etica este considerată o “știință” oarecum paradoxală, deoarece vizează mai mult înțelepciunea decât știința propriu-zisă. Ea stă sub misterul destinului deoarece surprizele, răsturnările
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
considerată o “știință” oarecum paradoxală, deoarece vizează mai mult înțelepciunea decât știința propriu-zisă. Ea stă sub misterul destinului deoarece surprizele, răsturnările de situație, victoria improbabilului, sunt fenomene conștiente. Sunt puse în discuție și analizate în continuare alte aspecte precum simțul etic și simțul comun, irelevanța morală a omului ireproșabil și insuficiența morală ca fenomen originar al eticii. Capitolul se încheie cu un - Adaos - cu titlul Competența morală, iertare și progres moral. În câteva pagini sfera competenței morale se îmbogățește. Perimetrul acesteia
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
filosofică a ceea ce se numește spațiu moral. Chiar și termenul “ethos” din care provine denumirea eticii, înseamnă, printre altele, și locuintă. Acesta implică componența spațială și arhitecturală a termenului. Autorul manevrează cu uimitoare și aparentă lejeritate, cu noțiuni filosofice și etice, descompune în raționamente problema în spațiul moral și definirea acesteia în diferite circumstanțe. Este analizată - legea morală (apariție, acțiune, efecte), conduita morală, în strânsă legătură cu spațiul de locuit. Individualul ca obiect al legii morale reprezintă o concluzie ce a
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
hipostaziere a episodului, obsesia și limitele libertății, judecata morală și problema timpului. Discursul este abil purtat, încât problematica greoaie pentru neavizați capătă sens și ițele se descâlcesc. Prin cele trei teme fundamentale: a ordinii, a timpului și a libertății, discursul etic evită pericolul marginalizării, deoarece intersectează decisiv sfera ontologiei fundamentale. În “excursul” din finalul capitolului, Falstaff și timpul sublunar, îi prilejuiește autorului o analiză psihologică a personajului, în care accentul este pus pe trăsăturile morale. Falstaff nu este un personaj solar
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
sunt singurul reper cert. Prelucrate cum trebuie, devin armonie; prost practicate, sunt dezacord, și din ele derivă virtuțile sau, după caz, viciile. În capitolul cinci, numit Inteligență și talent moral Dezbaterea morală este purtată pe un teritoriu în care aspirația etică este discutată circumstanțial, de aceea se militează pentru o etică circumstanțială. Pentru ca virtutea să devină o realitate pozitivă, este nevoie de adevăr trăit care să-ți aducă o mai bună înțelegere a lumii, dar nu orice adevăr, ci “un adevăr
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
zeitățile. În capitolul opt, intitulat Etica lui Robinson (1) Singurătatea, ca tărâm constitutiv al eticii, este chiar principiul ei. Exemplul lui Robinson Crusoe izolat pe o insulă, îi prilejuiește autorului reflecții diverse. La întrebarile de la început, dacă singurătatea suspendă tema eticului, sau dacă există o etică a sihăstriei, se răspunde în continuarea cuprinsului cu formularea unor răspunsuri desprinse din experiența de viață trăită de Robinson. Așa întâlnim conștiința și ursita, care par să-i regleze existența, analizate separat sau în interdependență
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
își motivează titlul eseului Minima moralia dintr-o respectuoasă antipatie față de Aristotel, cu Magna Moralia, zice el, și apoi dintr-o reținere, care-i dovedește modestia. Consideră că cele scrise fac parte, mai degrabă, dintr-o pre-etică ce stimulează preocupările etice. Pune în discuție problema mediocrității morale și oferă spre dezbatere două exemple: ipocrizia morală și carența spontaneității morale. Minimalismul etic este înțeles ca o analitică a mediocrității morale, ceea ce și-a propus, și nu problematica marilor catastrofe sau culpe morale
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
moare, dar de care nu se scapă. Ipocritul confundă morala cu discreția, el salvează aparențele, nu-și regretă relele, își confecționează o poză adecvată pentru fiecare ocazie. La fel se întâmplă cu spontaneitatea morală. Ni se vorbește apoi despre actul etic și reacția etică, despre impulsivitate sau lipsa de spontaneitate, despre naivitate. Alt argument pentru Minima din titlul lucrării, precizează Andrei Pleșu, este acela ca “nu este morala unui edificat”. Și încheie: “Minima moralia este o suspinare, o chemare și o
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
care nu se scapă. Ipocritul confundă morala cu discreția, el salvează aparențele, nu-și regretă relele, își confecționează o poză adecvată pentru fiecare ocazie. La fel se întâmplă cu spontaneitatea morală. Ni se vorbește apoi despre actul etic și reacția etică, despre impulsivitate sau lipsa de spontaneitate, despre naivitate. Alt argument pentru Minima din titlul lucrării, precizează Andrei Pleșu, este acela ca “nu este morala unui edificat”. Și încheie: “Minima moralia este o suspinare, o chemare și o negare pentru sănătatea
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
țări! Japonia, o țară mică, un mare paradox!! Așa ar fi trebuit să încep prezentarea acestei cărți, pentru că acești oameni ai celei mai avansate tehnici de pe glob, paradoxal ei sunt oamenii ce au stat în permanență aproape de religie, de conduri etice și de arhetipuri străvechi, pe care le-au ascultat în permanență, le-au respectat și le transmit în continuare generațiilor viitoare... Cinste niponilor! Cred că nu degeaba mentalitatea lor este una confundabila cu aceea de a fi aleși, aparținând regatului
DE FLOARE CARBUNE – O PRIMA RE/PREZENTARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354888_a_356217]
-
sensibilă a lumii, prin ludic și divertisment facil. Urcând pe scara aceasta, omul interior și lăuntric este aservit, răstignit pentru entertainmentul lumii din afară. Este și motivul pentru care jocurile, potențate de tehnologii digitale, trebuie să intre în sarcina reflecțiilor etice și spirituale. Pentru că, la capătul acestei experiențe, viața ar culmina cu un exil, care expulzează pe om din lume, pentru a-l închide definitiv în spectacolul virtual consumat lăuntric, croit după bunul plac, perfect adaptat dispozițiilor sale. Diametral opusă însă
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
în căutarea sa spre o cunoaștere fără limite”.9 Din cauza faptului că există o strânsă interacțiune între știință, tehnică și puterea politică (cu un rol considerabil în finanțarea programelor de cercetare) în societatea contemporană, poziția savantului față de implicațiile de natură etică este importantă. Bineînțeles că demersul de cercetare al savantului este animat de dorința de cunoaștere a sensurilor adânci ale lucrurilor. Însă în condițiile în care în prezent nu se poate face o disociere clară între cercetarea științifică și utilizarea rezultatelor
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
este cea a accesului la imaginarul colectiv al lumii. Din cauza faptului că există o strânsă interacțiune între știință, tehnică și puterea politică (cu un rol considerabil în finanțarea programelor de cercetare) în societatea contemporană, poziția savantului față de implicațiile de natură etică este importantă. Savantul nu poate ignora orientarea științei către domeniile economice, sociale, politice sau militare. Cu atât mai mult este nevoie ca știința să fie dublată de conștiință. Astfel luciditatea va avea un primat în fața eficienței tehnocratice ... Cuvinte cheie: divertisment
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]