139,707 matches
-
proiectivă a Vf, ca imagine grafică sau chip. Pe planul coordonatelor forma de undă se distribuie în raport cu valorile sonore spațiale - pe axa verticală, a registrelor sonore ITH (intensitate, timbru, înălțime)-, și cu cele temporale - pe axa orizontală, a momentelor sau evenimentelor durate (și orientate către sfârșit). Din perspectiva curpinderii ondulare Vf se derulează ca fond (în adâncime) și nuanță (la suprafață). Sub aspectul surprinderii secvențiale Vf prezintă aspectele de câmp sau stare (de adâncime) și de discurs sau accentuare expresivă (la
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
altceva în-afară-de-el (care să-i fie poziționat în-laterale). Da, dacă considerăm articularea Vf într-o clasă de obiecte (ca gen, categorie, specie etc.), căreia însă trebuie să-i atribuim valoarea unei expresii de continuitate. De exemplu, considerarea Vf ca moment/eveniment în/din evoluția unui gen formal. Se poate spune despre Vf a unei anumite sonate pentru pian că are un orizont exterior în cadrul genului de sonată. Conceptul de evoluție reperă în acest caz expresia de continuitate în raport cu genul sonatei. o
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
instituției. O sală foarte mare, cu o scenă în față, presărată cu o mulțime de scaune acoperite de o mușama colorată roșu aprins. În spatele sălii era un balcon, unde de asemenea se găseau dispuse locuri pentru cei care participau la evenimentele organizate Jacob, Dri și Phil se așezaseră pe același rând, ocupând trei locuri consecutive. În fața lor stăteau Mary, Lynn și misterioasa Steph. Mai târziu ajunsese și Rady, care folosise drept scuză pentru întârzierea lui faptul că nu găsise intrarea în
ALECART, nr. 11 by Leonard Ostafi () [Corola-journal/Science/91729_a_92908]
-
a impresiilor de moment. Întrucât TA este perfect indecelabil de OS (încremenită peste el), conținutul acesteia rămâne inaccesibil, fiind absorbit cu totul (incomensurabil) în chiar clipa (limita) lui. Orice abordare rațională este însă imposibilă, întrucât, la nivelul percepției, starea de eveniment este condiționată de inmarginalitate și/sau continuitate temporală. A percepe OS ca eveniment este analog încremenirii cu privirea pe ceva inmarginal. Câtă vreme nu clipești, rămâi sincron evenimentului. Clipirea provoacă o discontinuitate temporală, care desincronizează percepția, îndepărtând-o de clipa-moment
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
el), conținutul acesteia rămâne inaccesibil, fiind absorbit cu totul (incomensurabil) în chiar clipa (limita) lui. Orice abordare rațională este însă imposibilă, întrucât, la nivelul percepției, starea de eveniment este condiționată de inmarginalitate și/sau continuitate temporală. A percepe OS ca eveniment este analog încremenirii cu privirea pe ceva inmarginal. Câtă vreme nu clipești, rămâi sincron evenimentului. Clipirea provoacă o discontinuitate temporală, care desincronizează percepția, îndepărtând-o de clipa-moment a evenimentului. Nu contează cât durează efectiv OS ci cât poți asculta fără
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
Orice abordare rațională este însă imposibilă, întrucât, la nivelul percepției, starea de eveniment este condiționată de inmarginalitate și/sau continuitate temporală. A percepe OS ca eveniment este analog încremenirii cu privirea pe ceva inmarginal. Câtă vreme nu clipești, rămâi sincron evenimentului. Clipirea provoacă o discontinuitate temporală, care desincronizează percepția, îndepărtând-o de clipa-moment a evenimentului. Nu contează cât durează efectiv OS ci cât poți asculta fără să clipești auditiv. Cu fiecare clipire ieși tot mai mult din incidența evenimentului, întrucât determini
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
condiționată de inmarginalitate și/sau continuitate temporală. A percepe OS ca eveniment este analog încremenirii cu privirea pe ceva inmarginal. Câtă vreme nu clipești, rămâi sincron evenimentului. Clipirea provoacă o discontinuitate temporală, care desincronizează percepția, îndepărtând-o de clipa-moment a evenimentului. Nu contează cât durează efectiv OS ci cât poți asculta fără să clipești auditiv. Cu fiecare clipire ieși tot mai mult din incidența evenimentului, întrucât determini un interval între clipa ta (de după fiecare clipire) și locul temporal-continuu al OS, care
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
rămâi sincron evenimentului. Clipirea provoacă o discontinuitate temporală, care desincronizează percepția, îndepărtând-o de clipa-moment a evenimentului. Nu contează cât durează efectiv OS ci cât poți asculta fără să clipești auditiv. Cu fiecare clipire ieși tot mai mult din incidența evenimentului, întrucât determini un interval între clipa ta (de după fiecare clipire) și locul temporal-continuu al OS, care rămâne astfel tot mai în urmă, respectiv în trecutul tău. Ca și cum, după fiecare clipire, OS s-ar micșora tot mai mult, până la micronica mărime
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
gând/concept, emoție, culoare, figură etc.). De aceea, pentru a percepe auditiv-continuu, trebuie să te poți depriva de orice stimul senzorial, exceptându-l, desigur, pe cel de natură sonoră, provenind exclusiv din opera audiată. Practic, este imposibil. Însă calitatea de eveniment se poate totuși simți câtă vreme sonoritatea (materialitatea) operei domină (incidează preponderent) în raport cu ceilalți stimuli posibili. Este ceea ce în mod curent înțelegem prin expresia a rămâne cu gura căscată (răsuflarea tăiată). Subliniem că a percepe evenimentul este diferit de sentimentul
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
imposibil. Însă calitatea de eveniment se poate totuși simți câtă vreme sonoritatea (materialitatea) operei domină (incidează preponderent) în raport cu ceilalți stimuli posibili. Este ceea ce în mod curent înțelegem prin expresia a rămâne cu gura căscată (răsuflarea tăiată). Subliniem că a percepe evenimentul este diferit de sentimentul valorii, aceasta relevându-se în consecința unei reflecții asupra OS, și care, implicit, se petrece retrospectiv (ulterior audiției). În plus, sub incidența evenimentului, întrucât auzul neclipește (încremenind sincron pe operă), nefiind deci nici o intervalitate, experiența acestui
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
prin expresia a rămâne cu gura căscată (răsuflarea tăiată). Subliniem că a percepe evenimentul este diferit de sentimentul valorii, aceasta relevându-se în consecința unei reflecții asupra OS, și care, implicit, se petrece retrospectiv (ulterior audiției). În plus, sub incidența evenimentului, întrucât auzul neclipește (încremenind sincron pe operă), nefiind deci nici o intervalitate, experiența acestui contact se traduce exclusiv ca impresie. Placată evenimențial, conștiința este surprinsă (impresată) în/de uimire, pe (sub acel) moment inhibându-i-se reflexivitatea. OS este astfel valabilă
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
sincron pe operă), nefiind deci nici o intervalitate, experiența acestui contact se traduce exclusiv ca impresie. Placată evenimențial, conștiința este surprinsă (impresată) în/de uimire, pe (sub acel) moment inhibându-i-se reflexivitatea. OS este astfel valabilă numai pe cât incidează (clipa evenimentului), căci nu se poate conserva dincolo de propriu-i TA (care o mărginește strict). Cel mult, pe deasupra, poate fi păstrată doar ca imagine (înregistrare, amintire), asemenea exponatelor dintr-un muzeu. În acest caz însă, devine imposibilă receptarea sub impresia de eveniment
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
evenimentului), căci nu se poate conserva dincolo de propriu-i TA (care o mărginește strict). Cel mult, pe deasupra, poate fi păstrată doar ca imagine (înregistrare, amintire), asemenea exponatelor dintr-un muzeu. În acest caz însă, devine imposibilă receptarea sub impresia de eveniment, căci momentul producerii/manifestării actului sonor este deja petrecut, față de cel în care este receptat. Pe plan estetic, evenimențialitatea OS corespunde unui conglomerat sonor brut, extrem de dens, conceptibil prin noțiunea de clastrosonie. Considerăm că materialitatea sonoră este determinabilă pe două
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
evoluția lor de-a lungul timpului, precum și interferențele cu muzica altor popoare sau populații. În cadrul diferitelor categorii muzicale definite prin sintagma orientale, muzica arabo-andaluză ocupă un loc aparte, având o istorie și o evoluție influențată direct de către o serie de evenimente istorice quasi-singulare în istoria umanității. Este evident faptul că nu ne putem ocupa de fenomenul muzical arabo-andaluz fără a evidenția conjunctura și contextul istoric și social care au favorizat și facilitat apariția și dezvoltarea acestui gen muzical aparte. Pentru a
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
de foarte puține surse documentare. Ca și societatea acelor vremuri, muzica era multiculturală și multilingvă. Comunitățile fiind deschise și permeabile, muzicienii se aflau într-o permanentă mișcare și interacțiune, adaptându-se și adaptându-și repertoriul în funcție de necesitățile momentului sau ale evenimentului la care luau parte. În sec. VIII, după cucerirea Peninsulei Iberice de către musulmani, coexistau mai multe stiluri de practică muzicală : cântecul creștin, bazat în general pe modurile gregoriene, cântecul caravanierului - sau huda, adus din Orient odată cu venirea armatelor arabe și
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
Genuri ale Muzicii Protestante, “Pasiunea”, 140182. footnote> este un gen muzical insuficient definit, dar foarte apropiat de Oratoriu care se inspiră exclusiv din textele Evangheliilor după Matei, Marcu, Luca și Ioan și este caracterizat prin introducerea pateticului pentru a descrie evenimentele premergătoare crucificării lui Iisus Hristos, judecata, suferințele din ultimele ore ale vieții Sale, tragica moarte și înmormântarea trupului Său. La început textele erau declamate pe note lungi, omofonic, ca apoi în secolul al XV-lea să ajungă să fie scrise
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Județean Dolj cu acest mesaj: „Criticului și istoricului literar Florea Firan - Pentru contribuția remarcabilă pe care și-a adus-o în cei peste 50 de ani de activitate academică și didactică la formarea generațiilor tinere prin cunoașterea și înțelegerea unor evenimente importante din istoria literaturii române și a presei literare, precum și a unor momente însemnate din trecutul Municipiului Craiova și a Județului Dolj - Ion Prioteasa, președinte al Consiliului Județean Dolj“; Diploma de Onoare din partea Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Craiova, „pentru
COLOCVIILE „SCRISUL ROMÂNESC“ – 2013 [Corola-blog/BlogPost/93772_a_95064]
-
ca să ne facem viața grea și dureroasă. Deși ne dăm seama că viața-i ceva accidental, nu uităm patimile care ne mișcă. E în sufletul omenesc o ordine de lucruri tot atât de fatală ca și aceia din lumea mecanică, și astfel evenimentele care sgudue istoria sunt inevitabile ca și evenimentele în constelația cerească. Anul ce ‘ncepe nu inspiră multă speranță, nu anunță multă bucurie. Poporul nostru este așezat între furtuna ce vine din apus spre a întâmpina pe cea de răsărit. Starea
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
ne dăm seama că viața-i ceva accidental, nu uităm patimile care ne mișcă. E în sufletul omenesc o ordine de lucruri tot atât de fatală ca și aceia din lumea mecanică, și astfel evenimentele care sgudue istoria sunt inevitabile ca și evenimentele în constelația cerească. Anul ce ‘ncepe nu inspiră multă speranță, nu anunță multă bucurie. Poporul nostru este așezat între furtuna ce vine din apus spre a întâmpina pe cea de răsărit. Starea noastră nu depinde de noi, va fi determinată
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
cu chestiuni care au menirea să agite opinia publică. E păcat și nedemn ca ‘n situația gravă în care ne aflăm, să mai jucăm comedia luptelor lăuntrice. Se ‘ncheie și după datina noastră cu ziua de astăzi un șir de evenimente măsurate după apuneri și răsăriri de soare și fixate în memoria noastră cu cifrele acestei măsurători. Dacă privim regularitatea fenomenelor lumii siderale și o comparăm eu nestatornicia sorții omenești, am putea crede că altceva se petrece în ceruri, altceva pe
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
gravitațiutnii cerești, domnește și în inima omului; că ceea ce acolo ni se prezintă ca mișcare, e dincoace voință și acțiune și că ordinul moral de lucruri e tot atât de fatal ca și acel al lumii mecanice. De aceea vedem că marile evenimente istorice, răsboae cari sgudue omenirea, deși par a atârna de decretul unui individ, sunt cu toate acesteia tot atât de inevitabile ca și un eveniment în constelațiunea cerească. E drept că cei vechi n’aveau cuvânt de-a pune oroscopul și de-
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
moral de lucruri e tot atât de fatal ca și acel al lumii mecanice. De aceea vedem că marile evenimente istorice, răsboae cari sgudue omenirea, deși par a atârna de decretul unui individ, sunt cu toate acesteia tot atât de inevitabile ca și un eveniment în constelațiunea cerească. E drept că cei vechi n’aveau cuvânt de-a pune oroscopul și de-a judeca după situațiunea aparentă a luminilor ceea ce se va petrece odinioară pe pământ, dar cu toate acestea, în naivul lor chip de-
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
a judeca după situațiunea aparentă a luminilor ceea ce se va petrece odinioară pe pământ, dar cu toate acestea, în naivul lor chip de-a vedea se ascundea un adevăr, acela, că precum o constelațiune e dată cu necesitate, tot astfel evenimentele de pe pământ se’ntâmplă într’un șir, pare că de mai nainte determinat. Dacă, după constelațiunea împrejurărilor celor din urmă, am pune oroscopul anului ce vine, nu multă speranță ne-ar inspira, nu multă bucurie ne-ar face. Din nou
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
urmă, am pune oroscopul anului ce vine, nu multă speranță ne-ar inspira, nu multă bucurie ne-ar face. Din nou chestiunea Orientului sau mai bine a împărțirii împărăției otomane e obiectul ce preocupă lumea politică și se poate ca evenimentele din Egipet să fi fost cel dintâiu stadiu al desfășurării chestiunii. În adevăr după înfrângerea insurecțiunei, a început a se desemna cu claritate alianța austro-germană și a se da pe față înarmările Rusiei. Franța, gata a fi privitoarea interesată la
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
și cea germană, gata chiar a participa - și fata favebunt - pierdut însă tocmai în preziua anului nou pe bărbatul care reprezenta politica ei de acțiune. Cu toate acestea, nu credem ca moartea unui om, oricâtă însemnătate suspensivă ar avea pentru evenimente, să le poată înlătura cu totul. În acest conflict, pe care viitorul îl indică cu claritate, ce se va alege de cei mici? Poporul nostru mic este pus tocmai ca o muche de despărțire între furtuna ce vine din apus
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]