4,693 matches
-
30; Alexandru Condeescu, De veghe lângă satul copilăriei, LCF, 1982, 37; Constanța Buzea, Poeme despre seninătatea necesară, AFT, 1989, 2; Mircea Mihăieș, Fața ascunsă a poemului, O, 1989, 3; Daniel Dimitriu, Mircea Bârsilă, „Argint galben”, CL, 1989, 5; Gheorghe Grigurcu, Evocarea vitalității, RL, 1989, 21; Al. Cistelecan, Cu și fără bilețele de recomandare, VTRA, 1989, 5; Cristea, A scrie, 238-241; Doina Tudorovici, Cincizeci de parabole, CNT, 1993, 51-52; Țeposu, Istoria, 105-106; Nicolae Oprea, Scutul sau oglinda poetică, „Calende”, 1994, 3; Gheorghe
BARSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285659_a_286988]
-
un coșciug spânzură-n văzduh:/ Al Tatălui, Al Fiului și-al Sfântului Duh” - Ogor pustiu). Accente nemijlocit legate de împrejurările silnice (pizma, răzbunarea) se amestecă și ele în acest puternic, dar inegal volum. După mai puțin semnificativa Prisaca, 1907 - Peizaje, evocare a răscoalei și adevărata revenire a lui A., exprimă un sentiment statornic, adeziunea la revolta dintotdeauna a celor oprimați, și oferă ocazia exersării unei poeticități aspre. De o parte, încrâncenarea țăranilor și notarea brută a revărsării de mânie, de cruzime
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
către Vasile Alecsandri (din 1879 și până spre sfârșitul vieții), cu mobilitatea asociativă și digresivă permisă de forma literară a „scrisorii”, o caleidoscopică rotire de imagini, portrete, scene „de gen”, descrieri, istorie trăită, destine. Peste toate domnește un duh al evocării, dar memoria autorului nu e nostalgică și sentimentală, ci poezia ei, reală, vine din imprevizibile volute și salturi, într-o mișcare interioară firesc și echilibrat subiectivă, capabilă să alăture, nesilnic, desenul precis și culoarea, accentul ironic ori malițios și unda
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
melancoliei” care învăluie elegia subtil ticluită. Totodată, un segment important al scrisului lui B. este poezia erotică. În Lecția de melancolie (1987), elegia nu mai este menționată în titluri, însă rezonanța ei persistă, căpătând accente bacoviene. În Semințe eterne (1990), evocării elegiace a ținutului bucovinean și a neamului din care se trage poetul i se adaugă oda „ostașilor căzuți la datorie” și „lauda cuvântului” în care „susură cântecul”. Sesizând riscul de a se bloca într-un lirism minor, al efectelor, poetul
BELDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285679_a_287008]
-
sunt portretizați oameni pe care autorul i-a cunoscut. Lucrarea, în ansamblul ei, proiectează imaginea unei activități de pionierat teatral și ocupă un loc distinct între scrierile sale epice. B. mai publică, în periodice, reportaje, cronici și comentarii teatrale, portrete, evocări, interviuri, articole diverse. Îl preocupă condiția morală și materială a actorului, starea dramaturgiei originale, rolul teatrului în promovarea ideii de unitate națională, istoria teatrului românesc. În contextul dramaturgiei românești de la începutul secolului, ca și în ansamblul operei literare proprii, teatrul
BARSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]
-
Paginile memorialistice, răspândite în presă, în ultimele două decenii, adunate, apoi, în volumul Între Capșa și Corso (1998), sunt o adevărată mină de informații prețioase despre personalitățile literare și climatul cultural interbelic (îndeosebi). Pe lângă interesul documentar pe care-l prezintă, evocările se disting prin calitatea literară deosebită, concretizată în remarcabile portrete, farmec narativ, gustul anecdotei nobile și al mărturiei revelatoare. B. a tradus, singur și în colaborare, din Shakespeare, Mickiewicz, H. Heine, V. Hugo ș.a. și a prefațat traduceri din Korda
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
Literatura, 51-53; Ioana Crețulescu, „Auster”, VR, 1973, 6; Petroveanu, Traiectorii, 101-105; Felea, Secțiuni, 161-163; Crohmălniceanu, Literatura, II, 512-514; Micu, „Gândirea”, 629-632; Valeriu Cristea, Ca Fortinbras, RL, 1977, 5; Ovidiu Ghidirmic, Lirism muzical, RL, 1978, 23; Ov. S. Crohmălniceanu, Lirism și evocare, RL, 1980, 37; Lit. rom. cont., I, 191-195; Virgil Nistor, Alte semnificații lirice, ST, 1981, 12; Vlad Papu, „Neîmpăcata cântare” a poetului, VR, 1983, 7; Rodica Florea, Vlaicu Bârna - 70, RL, 1983, 49; Leon Baconsky, Vlaicu Bârna, ST, 1983, 12
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
sacrificând pe alocuri unui murmur de lirism sobrietatea excursului. Valorile morale și cele poetice sunt, aici, iradieri ale temei navale. Opiniile literare ale lui B. sunt în genere cuminți, de bun-simț, cu o tendință, totuși, de retardare. O serie de evocări apar ca „sclipiri răzlețe” din vremuri care smulg sobrului vaporean o pioasă lacrimă, dar îi deșteaptă și un fin surâs. Secvențele din trecut, mângâiate de ficțional, tind să se preschimbe în schițe literare. Scrisorile dintr-o călătorie sau alta, publicate
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
mai adesea, însă, cadrul e stăpânit de o „tristețe mută”. Prin pudoarea indicibilă a simțămintelor, prin complicațiile sufletești, inhibitorii, ale personajului narator, nuvela După douăzeci de ani consună cu Adela, romanul lui G. Ibrăileanu. O adiere de lirism nostalgic învăluie evocarea unei iubiri eterice. O „viață pierdută” este și aceea a romanțioasei Bibița Garoflide, care se ofilește în orășelul-port unde numai pentru dânsa nu se întâmplă nimic. În pătimirile ei, declanșate de farsa crudă a unor răutăcioși, se ivește, în contraefect
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
București, 1940; Uzina B, București, 1941; Bărbat cu trei neveste!, București, 1941; Amara dezamăgire, București, 1942; Adăpostul calicilor, București, 1942; După moartea Mihaelei, București, 1943; Fratele infirm, București, 1943; O crimă lângă Brașov, București, 1945. Repere bibliografice: Panait Istrati, Amintiri. Evocări. Confesiuni, îngr., pref. și tr. Alexandru Talex, București, 1985, 215-218, 464-467; Petru Manoliu, Petre Bellu are cuvântul!, RP, 1934, 4977; Al. Robot, Un debut: Petre Bellu, RP, 1934, 4981; C. Nani, „Acuzarea are cuvântul”, „Ordinea”, 1934, 508; Al. Robot, Petre
BELLU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285693_a_287022]
-
bănățeni, cea de-a doua în relațiile intime, o prezență ubicuă rămânând, și atunci când nu apare, Cumbria, mama protagonistului. Simbolic, cele două ipostaze stau sub semnul focului, respectiv al apei. Oximoronică este și alcătuirea umană a eroilor reprezentativi din cealaltă evocare istorică, Focul rece (1982), urmărind destinul familiei Mocioni, pe fundalul luptei bănățenilor și transilvănenilor în a doua jumătate a secolului al XIX-lea pentru emancipare națională (mișcarea memorandistă etc.). Eroii, ca și naratorul, trăiesc febril obsesia memoriei și a urgențelor
BELLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285694_a_287023]
-
literatură română (Seuil, 1968, Nagel, 1981); traduce de asemenea piese de teatru, librete de operă, texte de lieduri. Debutează în literatura, sub pseudonimul Adriana Vlad, cu românul Stradă Mare, apărut în 1969, dar elaborat între anii 1957 și 1961, o evocare a vietii de provincie. După 1979, îi apar mai multe volume de traduceri în limba franceză: basme, poezii populare, eseuri, nuvele, poezie. Publică în Elveția, la Éditions de l’Aire din Lausanne, o antologie din poezia eminesciana. Scrie, în paralel
BENTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285700_a_287029]
-
la București, în 1998. La sfârșitul anului 2000, un volum de amintiri (Timpul ce ni s-a dat), din care publicase în anii precedenți o serie de pagini în „România literară”, o readuce în prim-planul actualității. Conținând remarcabile portrete, evocări ale Bucureștiului de dinainte de război și încercări de analiză a mutațiilor sociologice din deceniile regimului comunist, cartea pare să fie scrisă din perspectiva unei datorii morale față de tânăra generație, dar și pentru a căuta un raspuns obsesivei întrebări „cum a
BENTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285700_a_287029]
-
din Pind, cu sonorități de veche cronică. Atât în poezie, cât și în proză, sunt înfățișate, ca în niște stampe, imagini arhetipale din viața cărăvănarilor și a păstorilor aromâni din vechime, a haiducilor, a luptătorilor aromâni pentru libertate. E o evocare nostalgică, o întoarcere obsesivă spre o umanitate distinctă în amalgamul de etnii din Balcani. SCRIERI: De la noi, București, 1903; Graiu bun. Calendar aromânesc, București, 1909; Pe drumuri. Din viața aromânilor, București, 1914; Romantismul englez, București, f.a.; Papers on the Romanian
BEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
Égypte, 1929, Croisade pour l’anémone, 1931, Égalité, 1935, Le Rire de la Naïade, 1935, Images d’Épinal, 1937, Feuilles de calendrier, 1939). Stabilită în Franța după 1946, B. continuă să publice, pe linia unor preocupări mai vechi, câteva cărți de evocare, în manieră epistolară, a unor personalități (La Vie d’une amitié, I-III, 1951-1957, Le Confesseur et les poètes, 1970, Échanges avec Paul Claudel, 1972). Proiectul unei lucrări mai ample, legată de istoria neamului românesc (La Nymphe Europe), va fi
BIBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
Au bal avec Marcel Proust, 1928). Scriitorul evocat pare să iradieze o fascinație hoffmanniană. Comentariul unor scrisori vine să completeze imaginea unui însingurat, devorat de boală și dornic de afecțiune. Corespondența adnotată va constitui, de altfel, un eficient mijloc de evocare și în volume ca La Vie d’une amitié, Le Confesseur et les poètes, Échanges avec Paul Claudel ș.a. Se cuvin, de asemenea, menționate, pentru valoarea lor documentară și literară, câteva schițe sugestive de portret (Hitler, Göring, Mussolini ș.a.) din
BIBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
de poeți (1939, volum colectiv), Poeme (1940) și Calea cu spini (1941). După război, publică fabule, epigrame, poezie umoristică, mai ales în „Urzica”. Concepută într-o manieră tradiționalistă, cu nuanțe folclorice, poezia lui B. este axată, mai ales, pe motivul evocării meleagurilor natale. A tradus literatură rusă și sovietică. SCRIERI: Dragostea văzută de poeți (în colaborare), București, 1939; Poeme, București, 1940; Calea cu spini, București, 1941. Traduceri: G. Revzin, Columb, București, 1949 (în colaborare cu Mihai Axente); C. Simonov, Umbra străină
BLOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285765_a_287094]
-
începuseră să capteze tot mai mult atenția scriitorilor din ultimii ani ai epocii interbelice - într-o adevărată monografie spirituală a Banatului anilor ’30. Marcate nu de puține ori de stângăcii literare, dar având întotdeauna un anumit farmec al expresiei „neaoșe”, evocările lui B. reușesc, atât prin generozitatea viziunii - cartea include aspectele cele mai diverse, de la cele geografice și economice la cele sociologice sau antropologice -, cât, mai ales, prin sentimentalismul molcom, „bănățean”, să facă trecerea de la jurnalism la literatură. Capacitatea sa de
BIROU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285744_a_287073]
-
provincie, Gala Galaction, cu povestirea Cumpăna părintelui Teodorit, Ion Agârbiceanu, tot cu o povestire, În Paresimi. La aceștia se adaugă I. A. Bassarabescu (schița Oaspetele necunoscut) și Marcu Beza, care publică, în trei numere succesive, fragmente din ramanul Ruva, o evocare a ținutului natal din Macedonia. Promovând relațiile culturale între naționalități, revista oferă un spațiu destul de larg literaturii maghiare și germane din Transilvania. Apar, astfel, în traducere nuvela Săliștencele de Mikszáth Kálmán, povestirea Minunea de Sipos Dominic, romanul În jugul Domnului
BOABE DE GRAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285767_a_287096]
-
1968; Vinovat pentru aceste cuvinte, București, 1972; Argumente împotriva nopții, București, 1976; Micul meu atlas, București, 1976; Echivalențe, București, 1978; Imn pentru flacăra fără sfârșit, București, 1982; Gestul împăcării, București, 1983; Toată țara-i școala mea, București, 1989; Memorii optimiste. Evocări și versuri din închisori, București, 1992; Poemele cumplitului canal, București, 1992; Lacrimi pentru Basarabia, București, 1995; Ceasuri fără minutare. Poeme din închisoare, București, 1996; N-aveți un surâs în plus?, Iași, 1996; Poeme cu umbre de gratii, București, 1996; Versuri
CIURUNGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286288_a_287617]
-
nuvelelor din primele volume nu au individualitate, gesturile, întâmplările pe care le trăiesc se desfășoară grăbit, previzibil, spre teza finală. Fără putere de creație, neglijând analiza resorturilor lăuntrice, C. izbutește mai bine în memorialistică. Mai multe texte din Amintiri constituie evocări ale unei copilării petrecute în decorul Munților Apuseni, regiune cu o mitologie stranie („vâlva băii”) și cu o lume de El Dorado, în care chiar cei apropiați (bunicul, popa Moldovan, Gherasim, dascălul Cojoc) iau dimensiuni fabuloase. Interesante sunt și evocările
CIURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286285_a_287614]
-
evocări ale unei copilării petrecute în decorul Munților Apuseni, regiune cu o mitologie stranie („vâlva băii”) și cu o lume de El Dorado, în care chiar cei apropiați (bunicul, popa Moldovan, Gherasim, dascălul Cojoc) iau dimensiuni fabuloase. Interesante sunt și evocările anilor de școală, în care elegiacul spontan se împletește cu teza dezrădăcinării, și ale câtorva episoade din viața studențească (Promoție, În străini, Bătrânul), ce ilustrează cazuri contrastante de succes și eșec universitar. Cu o implicație autobiografică redusă, alte texte (Ghiță
CIURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286285_a_287614]
-
Jules Renard, Max Jacob, schițate cu un condei nu lipsit de agerimi scriitoricești. Și, în orice caz, apt de subțirimi de moralist, cum lasă să se întrevadă pseudojurnalul Mărturisiri de fecioară în ritm de charleston (1935). O suită de afectuoase evocări se înșiruie în Mitif, poetul florilor (1929), toate privindu-l pe Dimitre Anghel, conturat ca un personaj capricios, cu reacții nevrotice, trăind în febre și expus mereu derivei amoroase. Cărticica lui C. e mărturia unei accentuate vocații de prieten. SCRIERI
CLARNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
a formelor de spiritualitate națională în slujba unui proiect politic - utopia unei „societăți de mâine”, reflex al unui nou iluminism. Dincolo de memoria culturală care nutrește substanța paginilor din Amintiri și portrete, se detașează conturul viu al unor personalități ilustre, prin evocarea unor gesturi și moduri de a fi revelatoare: izbucnirile subite ale „vulcanului” Iorga, neașteptatele entuziasme ale tăcutului Blaga, umorul sfidător al lui Valeriu Braniște, generozitatea lui Vasile Goldiș ascunsă sub un chip impenetrabil, spiritul mucalit al tribunului O. Goga. Sobrietatea
CLOPOŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
scrieri de factură memorialistică, intitulate Cutia cu maimuțe (1942) și Măscărici și mâzgălici (1958), C. rememorează etapele formării sale ca om de scenă și de litere. Volumul din 1942 cuprinde amintiri legate de familie, de viața scriitoricească, teatrală și cazonă. Evocările sunt susținute de un patos reținut, de vervă și umor, portretele beneficiază de tușe rapide și decise. Pentru istoria literară, deosebit de importante sunt amintirile privitoare la Urmuz. Portretistul dispune de un simț ager al observației și de capacitatea de a
CIPRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286273_a_287602]