2,131 matches
-
cât de mult rău poate face dacă este neclar în a diferenția inputurile rivale de cele nonrivale? Din păcate însă, acest demers poate cauza neclarități importante. Distincția dintre inputurile rivale și nonrivale, precum și cea dintre bunurile caracterizate prin nonexcluziune și excluziune este de o importanță fundamentală în modelarea creșterii și, mai important, în formularea politicilor economice” (Romer, 1994, p. 16). Autorul a presupus deci că externalitățile cunoștințelor tehnice în funcția de producție agregată promovează accelerarea inovării și a creșterii. Cel de-
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
L. Chelcea și P. Lățea); coada la alimente ca instituție socială fundamentală (P. Câmpeanu). Mai multe lucrări asupra societății românești socialiste au fost realizate de autori de peste hotare, precum Katherine Verdery sau David Kideckel. - teorii asupra subdezvoltării, calității vieții, sărăciei, excluziunii sociale: teoria societății de supraviețuire (V. Pasti, M. Miroiu, C. Codiță); teorii asupra sărăciei, excluziunii sociale și politicilor sociale (C. Zamfir și colectiv; M. Preda și colab.; C.M. Teșliuc, L. Pop, E.D. Teșliuc; I. Bădescu; M.S. Stănculescu și I. Berevoescu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
multe lucrări asupra societății românești socialiste au fost realizate de autori de peste hotare, precum Katherine Verdery sau David Kideckel. - teorii asupra subdezvoltării, calității vieții, sărăciei, excluziunii sociale: teoria societății de supraviețuire (V. Pasti, M. Miroiu, C. Codiță); teorii asupra sărăciei, excluziunii sociale și politicilor sociale (C. Zamfir și colectiv; M. Preda și colab.; C.M. Teșliuc, L. Pop, E.D. Teșliuc; I. Bădescu; M.S. Stănculescu și I. Berevoescu); paradigma calității vieții (I. Mărginean); modele ale intervenției sociale În comunități defavorizate (C. Rughiniș); costurile
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
libertatea noastră. Cu cît varietatea lor este mai largă, cu atît pare că avem mai multă posibilitate de opțiune. Dar, exercitîndu-ne această libertate, nu resimțim oare la tot pasul cît de particulară ne e opțiunea, cîtă parțialitate, cîtă mărginire și excluziune, cîtă netotalitate e în ea? Modelul pieței face o critică implicită a libertății de alegere reduse la ea însăși. Avertizează împotriva întîrzierii indefinite în multiplicitate. Nu stîrnește el oare astfel, fie și prin contrast, pofta de totalitate? Privit cu ochiul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Revelația creștină a introdus trupul în metabolismul spiritual al omului. L-a gîndit ca aspect de neabandonat al ființei, fără de care ea și ar pierde completitudinea, iar libertatea ei s ar defini ca o libertate de separare, de opoziție, de excluziune. în momentul Schimbării la Față, Christos și-a arătat propriul trup de lumină, radiație consistentă a luminii increate, principiu al trupului omenesc. Prin înviere, el și-a transmutat trupul omenesc în trup de dincolo de moarte, liber de condiționările spațio-temporale. Sfîntul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sociologic al geopoliticii românești interbelice CONVORBIRI SOCIOLOGICE Septimiu Chelcea Opinia publică despre criminalitate, justiție și poliție / Alexandru Rizescu Instituția „vecinătății” în Mărginimea Sibiului - mod învățat de gândire și reper referențial al nivelului de civilizație / Vlad Grigoraș Relația dintre sărăcie și excluziune într-o perspectivă longitudinală / Adrian Hatos, Sergiu Bălțătescu Probleme metodologice în măsurarea sărăciei. Învățăminte dintr-o anchetă în Oradea / Ștefan Cojocaru „Jumătatea plină”. Un experiment pentru aplicarea Anchetei Apreciative / Elena Herda Orașul Fetești / Ana Bleahu Migrația românească în Spania / Remus
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
and also hardened by the village communities and continued on a different plan by „The Brotherhood Institution”it has a dominant influence in the Romanian village social life from „Mărginimea Sibiului”. Primit la redacție: aprilie 2005 Relația dintre sărăcie și excluziune într-o perspectivă longitudinală Vlad Grigoraș Universitatea București Dacă în abordările teoretice relația dintre sărăcie și excluziune este obligatorie (prima fiind fie dimensiune, fie predictor al celei din urmă), studiile empirice ce utilizează date transversale au arătat că aceste două
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
it has a dominant influence in the Romanian village social life from „Mărginimea Sibiului”. Primit la redacție: aprilie 2005 Relația dintre sărăcie și excluziune într-o perspectivă longitudinală Vlad Grigoraș Universitatea București Dacă în abordările teoretice relația dintre sărăcie și excluziune este obligatorie (prima fiind fie dimensiune, fie predictor al celei din urmă), studiile empirice ce utilizează date transversale au arătat că aceste două concepte abia dacă se intersectează. Utilizând date de anchetă panel (1995-1997), lucrarea de față, susține că excluziunea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
excluziune este obligatorie (prima fiind fie dimensiune, fie predictor al celei din urmă), studiile empirice ce utilizează date transversale au arătat că aceste două concepte abia dacă se intersectează. Utilizând date de anchetă panel (1995-1997), lucrarea de față, susține că excluziunea multidimensională (identificată prin analiză cluster pe diferite variabile - locuire, bunuri de lungă durată, educație, participare pe piața muncii) este mai bine prezisă dacă privim indivizii longitudinal decât dacă utilizăm doar o perspectivă statică (folosind anchete transversale). Mai mult decât atât
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pe diferite variabile - locuire, bunuri de lungă durată, educație, participare pe piața muncii) este mai bine prezisă dacă privim indivizii longitudinal decât dacă utilizăm doar o perspectivă statică (folosind anchete transversale). Mai mult decât atât, relația slabă dintre sărăcie și excluziune se datorează în principal perioadei „prinse” de către date, devenind mai puternică pe măsură ce lărgim intervalul de observație. Introducere Cele două teme abordate în studiul de față sunt probabil dintre cele mai prolifice în literatura sociologică actuală. Frecvent apar lucrări ce își
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
puternică pe măsură ce lărgim intervalul de observație. Introducere Cele două teme abordate în studiul de față sunt probabil dintre cele mai prolifice în literatura sociologică actuală. Frecvent apar lucrări ce își propun fie să analizeze mici „felii” ale fenomenelor de sărăcie/excluziune, fie să le trateze sistemic. Elementul comun al celor mai multe dintre aceste studii îl reprezintă accentul pus pe interdependența dintre excluziune socială și sărăcie. Chiar dacă această legătură pare firească (fiind prezentată adesea ca de la sine înțeleasă), puține studii au demonstrat relația
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prolifice în literatura sociologică actuală. Frecvent apar lucrări ce își propun fie să analizeze mici „felii” ale fenomenelor de sărăcie/excluziune, fie să le trateze sistemic. Elementul comun al celor mai multe dintre aceste studii îl reprezintă accentul pus pe interdependența dintre excluziune socială și sărăcie. Chiar dacă această legătură pare firească (fiind prezentată adesea ca de la sine înțeleasă), puține studii au demonstrat relația implicită. Fără nici un dubiu, lucrările calitative sunt decisive în argumentare. În cazul lor, este mai ușoară identificarea relației presupuse - cercetătorul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dintre cei situați deasupra praguluide sărăcie. Pentru indivizii între 18 și 60 de ani, doar 40% dintre șomeri și 51% dintre cei fără școală trăiau în sărăcie... Aceste procente nu ne ajută foarte mult să înțelegem relația dintre sărăcie și excluziune socială. În plus, intersectarea devine și mai slabă dacă suprapunem simultan mai multe dimensiuni ale excluziunii cu „sărăcia”. Creșterea volumului de date-panel la nivel mondial (și implicit al analizelor ce le utilizează) a permis relevarea unui răspuns potențial la problema
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dintre șomeri și 51% dintre cei fără școală trăiau în sărăcie... Aceste procente nu ne ajută foarte mult să înțelegem relația dintre sărăcie și excluziune socială. În plus, intersectarea devine și mai slabă dacă suprapunem simultan mai multe dimensiuni ale excluziunii cu „sărăcia”. Creșterea volumului de date-panel la nivel mondial (și implicit al analizelor ce le utilizează) a permis relevarea unui răspuns potențial la problema semnalată: studiile ce măsurau sărăcia erau „statice” (surprinzând realitatea doar la un moment dat) și din
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
transversale, chiar dacă ratele sărăciei sunt prezentate în dinamică (de-a lungul anilor), nu știm în ce măsură observăm aceiași săraci de la an la an și, implicit, nu știm care indivizi ar trebui să fie excluși. Pe de altă parte, nici fenomenele de excluziune socială nu sunt foarte bine surprinse prin astfel de analize. Astfel, cum putem cataloga o persoană care a fost identificată anul acesta ca fiind șomeră? Din cauza omiterii „trecutului” din ecuație, nu putem considera toți șomerii ca fiind excluși de pe piața
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
astfel de analize. Astfel, cum putem cataloga o persoană care a fost identificată anul acesta ca fiind șomeră? Din cauza omiterii „trecutului” din ecuație, nu putem considera toți șomerii ca fiind excluși de pe piața muncii (sau nu în aceeași măsură, dacă excluziunea poate fi graduală). În consecință, studiul va căuta răspunsuri la următoarele întrebări specifice: 1. În ce măsură o abordare pe termen mai lung oferă mai multă încredere în date, permițând o estimare mai „precisă” a sărăciei și excluziunii sociale „reale”? 2. Cum
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în aceeași măsură, dacă excluziunea poate fi graduală). În consecință, studiul va căuta răspunsuri la următoarele întrebări specifice: 1. În ce măsură o abordare pe termen mai lung oferă mai multă încredere în date, permițând o estimare mai „precisă” a sărăciei și excluziunii sociale „reale”? 2. Cum se asociază sărăcia de lungă durată versus sărăcia tranzitorie cu diferite dimensiuni ale excluziunii sociale? 3. Formele de excluziune tind să se concentreze sau sunt mai degrabă dispersate? 4. Este excluziunea multiplă un fenomen specific pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
1. În ce măsură o abordare pe termen mai lung oferă mai multă încredere în date, permițând o estimare mai „precisă” a sărăciei și excluziunii sociale „reale”? 2. Cum se asociază sărăcia de lungă durată versus sărăcia tranzitorie cu diferite dimensiuni ale excluziunii sociale? 3. Formele de excluziune tind să se concentreze sau sunt mai degrabă dispersate? 4. Este excluziunea multiplă un fenomen specific pentru cei foarte săraci sau, cu alte cuvinte, este ea acoperită de conceptul de sărăcie cronică? Sărăcie cronică și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
termen mai lung oferă mai multă încredere în date, permițând o estimare mai „precisă” a sărăciei și excluziunii sociale „reale”? 2. Cum se asociază sărăcia de lungă durată versus sărăcia tranzitorie cu diferite dimensiuni ale excluziunii sociale? 3. Formele de excluziune tind să se concentreze sau sunt mai degrabă dispersate? 4. Este excluziunea multiplă un fenomen specific pentru cei foarte săraci sau, cu alte cuvinte, este ea acoperită de conceptul de sărăcie cronică? Sărăcie cronică și excluziune socială: precizări conceptuale În
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai „precisă” a sărăciei și excluziunii sociale „reale”? 2. Cum se asociază sărăcia de lungă durată versus sărăcia tranzitorie cu diferite dimensiuni ale excluziunii sociale? 3. Formele de excluziune tind să se concentreze sau sunt mai degrabă dispersate? 4. Este excluziunea multiplă un fenomen specific pentru cei foarte săraci sau, cu alte cuvinte, este ea acoperită de conceptul de sărăcie cronică? Sărăcie cronică și excluziune socială: precizări conceptuale În literatura de specialitate întâlnim multiple definiții ale sărăciei, fiecare dintre ele implicând
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sociale? 3. Formele de excluziune tind să se concentreze sau sunt mai degrabă dispersate? 4. Este excluziunea multiplă un fenomen specific pentru cei foarte săraci sau, cu alte cuvinte, este ea acoperită de conceptul de sărăcie cronică? Sărăcie cronică și excluziune socială: precizări conceptuale În literatura de specialitate întâlnim multiple definiții ale sărăciei, fiecare dintre ele implicând o perspectivă diferită. Vom defini sărăcia unidimensional, ca fiind lipsa resurselor necesare menținerii individului deasupra nivelului de subzistență - sub care acesta nu mai poate
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
diferită. Vom defini sărăcia unidimensional, ca fiind lipsa resurselor necesare menținerii individului deasupra nivelului de subzistență - sub care acesta nu mai poate fi considerat membru al societății (această perspectivă este larg acceptată în special de experții care preferă conceptul de excluziune socială). Studiile transversale oferă informații extrem de utile (despre grupuri deprivate, despre inegalitatea dintr-o societate etc.) ce pot servi calibrării politicilor sociale pentru a-i susține pe cei cu venituri scăzute într-un anumit moment, dar nu pot identifica proporția
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nu sunt afectați cu ușurință de evenimentele negative (de nivel micro sau macro). Chiar și în cazul apariției unui astfel de șoc, ei dețin resursele financiare (sau pot mobiliza/transforma resurse de alte tipuri) pentru a se redresa. Conceptul de excluziune socială este din ce în ce mai utilizat în studiile ce abordează și tema sărăciei. Există însă câteva afirmații ce apar cu predilecție în majoritatea acestor lucrări: faptul că excluziunea socială este un concept ambiguu, un produs ideologic măsurat în prea multe moduri și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sau pot mobiliza/transforma resurse de alte tipuri) pentru a se redresa. Conceptul de excluziune socială este din ce în ce mai utilizat în studiile ce abordează și tema sărăciei. Există însă câteva afirmații ce apar cu predilecție în majoritatea acestor lucrări: faptul că excluziunea socială este un concept ambiguu, un produs ideologic măsurat în prea multe moduri și că este mai relativ decât multe alte concepte substitut 4. În plus, unii cercetători susțin că sărăcia poate fi măsurată multidimensional și, totodată, poate fi analizată
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
În plus, unii cercetători susțin că sărăcia poate fi măsurată multidimensional și, totodată, poate fi analizată ca proces (de sărăcire). Fiind conștienți de faptul că dezbaterea are în primul rând implicații metodologice semnificative, pentru scopul studiului de față acceptăm definiția excluziunii sociale dată de Comisia Europeană (care este agreată în final de cea mai mare parte a celor interesați de acest domeniu): „Conceptul de excluziune socială este unul dinamic, referindu-se atât la procese, cât și la consecințe... afirmă de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]