2,253 matches
-
filosofică activă. În multe cazuri, atunci când Tatakis analizează gândirea filosofică a unui bizantin, remarcile sale privesc de fapt ceea ce reprezintă preocupările de ordin teologic sau științific ale acestuia. Această situație poate fi întâlnită în mai toate portretele făcute de acest exeget tradiției filosofice bizan¬tine. În cele din urmă, o astfel de prezentare reușește mai degrabă să ilustreze lipsa filosofiei în Estul european. Este evidentă nevoia schimbării paradigmei după care poate fi identificat un efort intelectual ca fiind filozofie, prin rediscutarea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
identificat un efort intelectual ca fiind filozofie, prin rediscutarea a mai tuturor criteriilor de judecată care funcționează actualmente. O bună ilustrare este situația acestei aparent obsesive alternanțe a preferinței pentru aristotelism sau platonism, mereu detectabilă la gânditorii bizantini. Tatakis, un exeget care a cercetat cu acribie textele spiritualității bizantine reușește să detecteze cu acuratețe prezența comentariilor și luărilor de poziție pe care un autor sau altul le face din perspectiva alternativei aristotelico-platoniciene. Lipsește însă o justificare mai serioasă a acestei necesare
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
imitatori ce nu au reușit altceva decât să însăileze niște texte ce excelează prin eclectismul lor. Teme luate din diferite părți și de la autori diverși ce sunt puse în pagină fără vreun criteriu aparent, iată o priveliște scandaloasă pentru ochii exegetului modern. În acest sens, dacă un intelectual bizantin era pro-dusul instrucției minții în cadrele stricte ale repetiției formulărilor platonicoaristotelice, rostul acestei instrucții nu putea fi văzut decât din perspectiva folosirii gândirii în aprofundarea și cenzura experienței spirituale. Și din prisma
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
părăsire a ceea ce îi era natural ca raport față de lume. Această relație improprie cu lumea pune sub semnul întrebării menirea omului de mijlocitor între creație și Creator. De aceea, toată creația, până la ultima piatră suferă și așteaptă izbăvirea. Panayotis Nellas, exegetul modern care s-a ocupat în mod special de viziunea antropologică răsăriteană, atrage atenția că tema „hainelor de piele” trebuie privită sub un dublu aspect, așa cum lasă să se sugereze chiar textul Genezei. Pentru că se precizează în acel pasaj biblic
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
aplecat asupra literaturii bizantine în ultima sută de ani este aceea a monotoniei și complicației inutile a stilului. Obișnuința cu exegența originalității în producțiile filosofice ale contemporaneității, un criteriu care, de altfel spus, ia uneori forme aberante, face ca pentru exegetul de astăzi repetarea unor obsesive teme și idei în literatura filosofică bizantină să însemne un minus pentru profunzimea reflecției filosofice a Răsăritului. În încercarea de a găsi o justificare a acestui fel de a gândi și a scrie vom face
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
sale, întru nădejdea de a putea să ajungă dincolo de multiplicitatea gândurilor și cuvintelor, către liniștea vederii simple. Dar tocmai din această cauză discursul său ni se prezintă astăzi ca plin de repetiții, de ambiguități și mai ales de complicații inutile. Exegeții moderni care au trecut în revistă ansamblul sau părți ale istoriei filosofiei bizantine fac nu rareori aceste gen de remarci. Nu-i vom înțelege pe acești bizantini care s-au aplecat asupra filosofiei decât dacă avem în vedere ce s-
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
volutele capricioase ale frazei critice se cer scrutate atent, ca niște capcane bine pitite”1. În adevăr critica lui Perpessicius este numai aparent integral binevoitoare, cordială și... caritabilă. În realitate, în buchetul de trandafiri descoperim adesea spinul critic parșivinsidios. Amenitatea exegetului nu exclude voluta livrescă și fandarea malițioasă. Cu totul altfel este Tudor Vianu. În eseul amintit mai sus Vladimir Streinu scrie aceste fraze edificatoare despre confratele mai vârstnic: „În ceea ce-l privește pe Vianu, el, cum s-a zis, era
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
278 14 necesare cheltuieli de timp enorme și eforturi prisositoare cu investigațiile în presa literară interbelică și actuală pentru a aduna într-un tot unitar, în jurul câtorva axe de convergență, o operă alcătuită divers și răspândită neomogen.”1 În fine, exegetul găsește o consolare (cam puerilăă pentru presupusele aprehensiuni ale comentatorilor cărții sale: „Știu că asemenea întreprinderi critice nu prea sunt în stima criticii de azi și de aceea ele sunt întâmpinate cu „acreală” și cam „de sus”. Tristețile, câte vor
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
modernă se adresează specialistului și cititorului obișnuit, informând și instruind deopotrivă. Eseistul tratează cu eleganță și subtilitate chestiuni dintre cele mai interesante din sfera disciplinelor umaniste. Scara axiologică a lui Vladimir Streinu este suplă și funcțională. Din perspectiva militantismului estetic, exegetul disociază ferm valoarea de non-valoare, construind în materia 1 loc. cit. 2 idem, p.279 15 efemeră a cuvântului edificii durabile, construindu-se simultan pe sine ca personalitate armonioasă. Locul lui Vladimir Streinu se află între valorile perene ale culturii
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Streinu realizează o veritabilă istorie a literaturii române moderne din perspectivă estetică, chiar dacă lucrarea nu s-a cristalizat în cele din urmă în sensul curent al termenului. Opera există virtual - dacă putem spune așa - în tabloul istorico-literar larg pe care exegetul ni la lăsat. Există la Vladimir Streinu o implicită dar și o explicită aspirație spre sinteză, o vocație constructivă pe spații ample, o tentativă perpetuă de definire riguroasă a reliefului literar. Istoria și critica literară încetează astfel a mai fi
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
a fost și a rămas până la capăt nobila obsesie a lui Vladimir Streinu, sub înfățișările ei multiple, fascinante, caleidoscopice. Literatul a cultivat el însuși poezia, cu o rară plăcere și cu statornicie, impunând un stil întemeiat pe o conștiință estetică. Exegetul neobosit a cultivat marea poezie universală și națională, fixându-i coordonatele definitorii, temele, motivele, tehnica, mijloacele, influențele și confluențele diverse. A creionat profiluri de mari creatori, reliefându-le vocea distinctă, timbrul inconfundabil, zborul inspirat în spațiile eterate ale meditației și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
4 op. cit., p. 176 34 puțin înțelese creații eminesciene, după opinia eminentului editor Perpessicius. Dificultățile în stabilirea formei exacte și definitive și în interpretarea estetică riguroasă izvorăsc, între altele, din absența manuscrisului întreg. Streinu aduce dovezi ale multiplelor ezitări ale exegeților care „cereau” poetului o logică stringentă și infailibilă. Bogdan Duică, bunăoară, „cu imensa lui știință de a clasifica florile, de a le înnumăra petalele și sepalele, de a le descrie climatul și a le analiza compoziția solului, era un botanist
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
să ne dea iluzia că autorul și-a uitat măcar din când în când scopurile instructive.” 1 IV. ÎN OGLINZILE CRITICII ȘI ISTORIEI LITERARE Încă de foarte tânăr, Vladimir Streinu a avut parte de o critică receptivă. Cei mai importanți exegeți ai perioadei interbelice - E. Lovinescu, G. Călinescu, Șerban Cioculescu, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu - sau aplecat asupra creației poetului și mai târziu a criticului literar. Axa receptării critice a autorului Ritmului imanent nu are sinuozitățile derutante, obișnuite în republica literelor. E. Lovinescu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
de totdeauna - Șerban Cioculescu - Vladimir Streinu era lancia unui copac tânăr.” În volumul Interpretări critice 1, Valeriu Cristea include recenzia sa la microbiografia lui Vladimir Streinu, Calistrat Hogaș, sub titlul sintetic Critică științifică și artistică. Este apreciată cu deosebire capacitatea exegetului de a domina materialul istorico-literar, păstrând „toate proporțiile cuvenite, examinând cu atenție acele aspecte ale vieții și operei care contribuie la formarea unei imagini pozitive, dar nerespingând adevărul numai pentru motivul că ar putea să fie în favoarea scriitorului respectiv.”2
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Paginilor de critică literară (cel de-al treilea a apărut, cum se știe - abia în 1974 și deci nu putea fi încă discutată. Articolul, generos în citate probante, este semnificativ și instructiv din cel puțin două motive. Mai întâi pentru că exegetul detectează la Vladimir Streinu o benefică discrepanță între afirmațiile teoretice și exercițiul critic aplicat. Grigurcu sesizează permanenta „corupere” a sforțărilor teoretice în „nebuloasa artei”. Ideea este reluată în termeni încă mai expliciți: „Cronicile literare, tocmai prin mularea lor pe obiect
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
liber,”Alexandrinul” românesc, Versul popular și versul liber ș.a.Ă. Când apărea faimosul, multdiscutatul și multcontroversatul Dicționar al lui Marian Popa 1 , Vladimir Streinu se stinsese de un an. N-a avut prilejul să-și contemple chipul în oglinda impetuosului exeget, care scria rânduri juste precum următoarele: „Actele sale de critică sau de istorie literară sunt situate deopotrivă sub zodia eseismului brodat pe canavaua unei formații clasice de filiație maioresciană, fertilizată de un bergsonism nedogmatizat. El caută în opera literară „concretul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
recunoașterea a două cicluri cronologico-culturale: ciclul aurignaco-perigordian și cel solutreomagdalenian, pe care le-a prezentat prin trăsături specifice. Studiile sale cu privire la arta și religia paleolitică au fost continuate de André Leroi-Gourhan (1911-1986), care a devenit cel mai mare exeget în domeniu, lucrările sale devenind opere de referință (V. Chirica, D. Boghian, 2003, vol. I, p. 32-46; A. Leroi-Gourhan, 1965; 1990). A. Leroi-Gourhan a tratat operele de artă parietală și mobiliară în cadrul unei concepții unitare, universale și de continuitate a
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
nu a fost reprezentat haotic, ci în cadrul unor canoane destul de rigide, unde cuplul bizon-cal este redat cel mai frecvent, uneori fiind flancat de un al treilea element, cerbul sau muflonul; tratarea artistică a dualității masculin-feminin este considerată de marele exeget al artei și religiilor preistorice ca reprezentând o schemă a psihanalizei, întreaga artă paleolitică aparținând domeniului simbolismului religios. A. Leroi-Gourhan este autorul celor patru stiluri evolutiv-artistice ale artei Paleoliticului superior, care ar trebui reformulate ca urmare a descoperirii grotei Chauvet
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
mâinilor. În ceea ce privește gravurile animaliere, s-a constatat stăpânirea tehnicilor diverse: trasare cu degetul pe argila încă umedă, gravuri cu linii simple, linii striate, raclaje, reprezentând bovidee, bizoni, cai, cervidee, mamuți, urși, feline, chiar păsări. (Colectiv, 1984 b, p. 514-520). Toți exegeții acceptă ideea existenței unor rituri și ritualuri magice, religioase, care presupuneau sacrificii cultice, chiar a unor elemente patologice, considerate tot elemente cultice, sau ca reprezentând un cod, un “limbaj” mutual, un “joc al degetelor ce asigura exprimarea sau expresia diferitelor
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
primele două categorii, nu numai în arta paleolitică, dar și în cea eneolitică, demonstrează corectitudinea încadrărilor, dar și transmiterea ideilor religioase, intrând în domeniul etnologic. O altă importantă reprezentare antropologică o constituie redarea mâinilor. Cunoaștem deja interpretările date de unii exegeți: coregrafie religioasă (H. Breuil), limbaj (care încă nu a fost decodificat), mesaj (A. Leroi-Gourhan, G. Bosinski). Noi credem că putem vedea în redarea mâinii și alte elemente religioase: Mâna care crează, atunci când imaginea ei este alăturată tuturor creațiilor artistice
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
Cuvânt Înainte Dacă aș fi unul dintre acei autori cari se respectă și sunt foarte respectați, aș Începe astfel... Lucrarea noastră Își propune să acopere o latură mai puțin cercetată de către exegeții operei lui Caragiale, și anume modul În care se Înfățișează personajul feminin din creația comică a scriitorului, mai exact din comedii și schițe. Femeile din această parte a creației caragialiene nu sunt construite după un calapod, nu reprezintă un stereotip
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de spirite materiale elementare. Paracelsus arată că natura spiritului nu exclude materia și că legăturile dintre acestea nu au început sau sfârșit. Aura, revelația, iluminările și visele premonitorii sunt dovezi incontestabile a celei mai mari greșeli existente în afirmațiile unor exegeți ce-a fost mai întâi: Spiritul sau Materia? Niciuna sau mai corect zis: amândouă creându-se, determinându-se și supunându-se întru ființa Lui, Celui ce reprezintă Informația, Celui ce reprezintă Alfa și Omega, Începutul și Sfârșitul, adică Totul. Științific
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
al vieții, așa încât Osiris, zerul tată a luat locul lui Amon-Ra și a reînnoit trinitatea cu Isis, zeița mamă și Horus, fiul divin. Cum am mai amintit în prelegerile mele există multe alte zeițe mamă de-a lungul istoriei. Mulți exegeți au avut pertinența să considere că extraordinara importanță acordată Mariei creștine a fost o extindere sincretică a lui Isis, care avea și în primele secole de creștinism numeroase temple în Roma și imperiul roman. Misterele egiptene sunt primele cunoscute în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Articolul UNIC Se conferă medalia comemorativa "150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu" următorilor: 1. doamnei Adreia Bove Nastasescu, artist plastic, pentru realizarea lucrării sculpturale "Eminescu", amplasată la Vevey - Elveția; 2. domnului prof. dr. Nicolae Balotă, exeget al operei eminesciene; 3. domnului prof. dr. Dan Solomon, traducător al operei eminesciene. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU ---------
DECRET nr. 386 din 11 octombrie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130665_a_131994]
-
de artă; 30. Ion Pogorilovschi, etnolog; 31. Radu Ionescu, critic de artă; 32. Radu Bogdan, istoric de artă. (3) La solicitarea ministrului afacerilor externe și a ministrului culturii, în comitet pot fi cooptați și specialiști din străinătate, de reputație internațională, exegeți ai creației brâncușiene. ... (4) Membrii comitetului vor asigura armonizarea acțiunilor și manifestărilor incluse în Programul național "Anul 2001 - Anul Brâncuși". ... Articolul 3 (1) Cheltuielile necesare pentru organizarea acțiunilor și manifestărilor prevăzute la art. 1 alin. (2) vor fi suportate de la
HOTĂRÂRE nr. 1.251 din 29 noiembrie 2000 privind organizarea manifestărilor prilejuite de aniversarea a 125 de ani de la naşterea sculptorului Constantin Brancusi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131461_a_132790]