2,392 matches
-
modul în care este prezentat Mihai Eminescu ("curios că "demitizarea" canonicității eminesciene se face fără argumentele estetice ale canonului, împotmolindu-se într-o penibilă sofistică, fals aureolată cu o "mândrie" critică îmbrățișată, în ultimii ani de tot mai mulți resentimentari"). Exegeza lui Theodor Codreanu trebuie înțeleasă ca un act de conștiință națională lezată, ce se pronunță fără menajamente și mai ales fără complexe, în legătură cu o carte nu atât canonică cât mai ales cinică, în esența ei, de evaluarea istoriei noastre literare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ȘI SPIRITUALITATEA ROMÂNEASCĂ MODERNĂ. ERMETISMUL CANONIC, BUCUREȘTI, CURTEA VECHE PUBLISHING, 2011, COLECȚIA "ȘTIINȚĂ, SPIRITUALITATE, SOCIETATE" C.D. ZELETIN O carte de excepție privitoare la Ion Barbu I De fapt, nu e o carte, ci e Cartea. Cartea pe care o așteptaseră exegezele închinate în timp marelui poet, fiecare necesară și excelentă în felul ei. Nu o așteptau atât pentru nervii pletorici ai viitoarei sinteze, cât pentru a fi înzestrate cu nimbul unei alte lumini, presimțite de multă vreme. Am citit, așadar, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
citit, așadar, cu voluptuoasă luare aminte, o carte densă și fascinantă în adâncurile ei, dedicată lui Ion Barbu, poet care a problematizat lirica românească în măsura în care, cu o jumătate de veac în urmă, o problematizase înălțând-o Eminescu. E vorba de exegeza domnului Theodor Codreanu, Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă. Ermetismul canonic, Editura Curtea Veche, București, 2011. Exprimând justa receptivitate pentru Eminescu a românilor, copleșitoare și în trecut și astăzi, G. Călinescu, hotărându-l poet național, l-a fixat în ipostaza
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
criticului nu este unul simplu, el trebuind mai întâi să cunoască în profunzime lirica barbiană, să adune, să asimileze și să analizeze tot ceea ce s-a putut scrie sau spune despre poet, printr-o trecere în revistă extrem de minuțioasă a exegezei barbiene, urmată de decantarea firească a acestor informații, trecute prin filtrul gândirii și al sensibilității proprii. De altfel, volumul este structurat în două părți, fiecare urmărind cele două etape enunțate mai sus. În prima parte, intitulată sugestiv Înfruntând critica, autorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
filtrul gândirii și al sensibilității proprii. De altfel, volumul este structurat în două părți, fiecare urmărind cele două etape enunțate mai sus. În prima parte, intitulată sugestiv Înfruntând critica, autorul trasează într-o manieră obiectivă și strălucit documentată, toate direcțiile exegezei barbiene de la apariția poetului în peisajul liricii românești și până la cele mai recente studii consacrate acestuia. Așa cum însuși criticul mărturisește în Argument, această primă parte a eseului despre Ion Barbu îl vizează atât pe poet care, nu de puține ori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de factură modernă a poetului, continuând cu viziunea critică a lui Tudor Vianu care îl percepe pe poet ca pe un ermetic de talia lui Mallarmé și Valéry, trecând, inevitabil, prin călinesciana Istorie a literaturii române, dar mai ales prin exegeza lui Marin Mincu, cea mai apropiată de altfel de adevărul lirismului barbian și ajungând până la mai recentele viziuni ale lui Eugen Simion, Basarab Nicolescu, Ioana Em. Petrescu, Mircea Coloșenco ori Nicolae Manolescu. Dând dovadă de erudiție și de o arie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
adevărul lirismului barbian și ajungând până la mai recentele viziuni ale lui Eugen Simion, Basarab Nicolescu, Ioana Em. Petrescu, Mircea Coloșenco ori Nicolae Manolescu. Dând dovadă de erudiție și de o arie largă de documentare, autorul lămurește, în acest istoric al exegezei barbiene, o serie de concepte-cheie absolut necesare pentru înțelegerea operei lui Ion Barbu (cum ar fi ermetism, canonism, textualism și lista poate continua), fără a aluneca însă pe panta didacticistă, ci cu scopul de a scoate la iveală controversele numeroase
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sau Rilke, dar numai în măsura în care aceste apropieri sunt menite a scoate în evidență unicitatea poetului român care, departe de a fi un epigon al acestora, devine un vizionar al expresiei și al ideii poetice. Fluctuațiile înregistrate de interpretările date de exegeza barbiană între ermetismul filologic de natură mallarmeană și ermetismul canonic în care poetul însuși se autoinclude, între modelul matematic și cel poetic (oscilație născută de altfel, din bine cunoscuta afirmație a poetului conform căreia există "un punct luminos unde poezia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ordin sentimental, era percepută de către acesta ca o întoarcere la puritatea socială și politică. Fără a avea pretenția de a fi lămurit controversele de interpretare a liricii barbiene, studiul-eseu al criticului hușean este, fără îndoială, o contribuție de seamă la exegeza operei poetului îndrăgostit de formele pure, dar și un fel de act justițiar față de poezia lui Ion Barbu, semnalând cu argumente valabile greșelile de percepție a acesteia și care, de-a lungul timpului, s-au aflat în conflict cu intenția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
din care se revendică o bună parte a armăturii teoretice a lui Theodor Codreanu. Nu lipsesc nici aici accentele polemice, menite să pună în lumină slăbiciunile interpretative ale celor menționați. Se rețin, în acest sens, săgețile împotriva numelor grele din exegeza barbiană, începând cu Nicolae Manolescu și terminând cu adversarul său înverșunat, Marin Mincu. Autorul țintește, în mod firesc, către vârfurile criticii postbelice dintr-o dorință firească de a-și legitima propria interpretare prin negarea analizelor precedente. Defectul major al hermeneuticii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
că perioada germană a avut asupra lui Barbu un impact similar cu stagiunea vieneză și berlineză asupra lui Eminescu, care a descoperit acolo "comoara specificului românesc", prin raportare la alteritate. Paradoxurile criticii transmoderne Fidel propriei teorii, Theodor Codreanu își construiește exegeza pe un model geometric barbian, prima parte având douăsprezece subcapitole, iar cea de a doua șapte, cifre care trimit la perfecțiunea creației. Dincolo de acest mimetism, care trădează o certă afinitate spirituală cu autorul analizat, trebuie spus că Ion Barbu și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
afinitate spirituală cu autorul analizat, trebuie spus că Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă. Ermetismul canonic este cel mai complex volum scris la noi despre poezia barbiană. O carte care, dincolo de speculațiile uneori discutabile, marchează un moment de referință în exegeza barbiană. Respingând, pe bună dreptate, insuficiența criticii impresioniste, lipsa deschiderii către interși transdisciplinaritate sau prejudecățile ("complexele de cultură"), hermeneutul sfârșește însă prin a deveni uneori victima propriei teze, aidoma șarpelui Uroboros. Oricât de seducătoare ar fi interpretările sale (și sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a unei poziții aferente) care să conducă la un anumit tip de raportare și o anumită cotă de piață (și vandabilitate) a operei lor. Theodor Codreanu și-a construit, în schimb, un drum propriu, într-o provincie nobilă, a înaltei exegeze (pentru a ne raporta, de pildă, la una dintre actualele teme ale dezbaterilor criticii autohtone, centru-periferie), oferind unui public-țintă mai rafinat (și mai rarefiat, deopotrivă), câteva mii de pagini, cuprinse în opt studii ample dedicate lui Eminescu și multe alte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care tocmai o achiziționase), în raport cu critica postumă, plecând de la remarcabilul eseu al lui Basarab Nicolescu, Cosmologia "Jocului secund", criticată de "vechiul marxist" (p. 69) Ovid S. Crohmălniceanu. Merită scos în evidență modul în care Theodor Codreanu își asumă separarea apelor exegezei barbiene, asumându-și proximitatea ideatică a lui Nicolescu (părintele transdisciplinarității), dar în raport cu Barbu situându-se, mai degrabă, în proximitatea interpretărilor lui Mandics György, Solomon Marcus și Marin Mincu. Cât privește interpretarea ermetismului canonic, constând în reevaluarea prejudecăților privitoare la opera
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Stănescu a încercat să se delimiteze, el fiind unul dintre primii poeți transmoderni postbelici, care a găsit în Eminescu și în Ion Barbu înainte-mergători." (p. 136) Această interpretare din partea a doua a lucrării, în cheie transmodern(ist)ă referențială pentru exegeza barbiană -, se încheie în nota contrapunctică, concluzivă în raport cu perspectiva ermetistă: "Ambii poeți [n.a. Mallarmé și Barbu] consideră că diferența dintre limbajul poeziei și cel uzual sau al prozei este dată de vers, nu de cuvânt. Mallarmé vine cu ideea îndrăzneață
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
scoată din beznă și să ne plaseze în lumina înțelegerii, surprinzând "semnificația ultimă a sacrificiului eminescian primit nu pentru sine, ci pentru neamul său, ca și pentru umanitate." "Limba Română", nr. 1-2, ianuarie-februarie 2012 Adrian Dinu RACHIERU Eminescu în două exegeze (Lecturi textuale și contextuale) "Consumat" istoricește (după unele voci) și mumificat, pus "la produs" (cum s-a încercat / întâmplat în 2006) în sens publicitar-utilitar, supus tirului de acuze (paseism, reacționarism, xenofobie, antisemitism ș.c.l.), idolatrizat și clișeizat, Eminescu se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
aceasta luând apoi "proporțiile adorațiunei". Iată că astfel de zgomotoase rivalități / animozități, îndelung exersate în turbulenta viață literară, continuă, modificând în timp imaginea unui simbol național; interesul, se înțelege, nu va fi cantonat în spațiul strict textual, oferindu-se îmbietor exegezei. "Fiindcă noutatea oamenilor mari scria Iorga nu se mântuie niciodată". Oricâte contribuții se vor ivi (unele ambiționând chiar a oferi "rezultate definitive", cum observa caustic D. Vatamaniuc; vezi, 1993), instaurând, poate, altă "dictatură hermeneutică", căutările continuă pe harta eminescologiei și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și te convinge că trei întregi și patru/ spre zecele// e formula sanscritică/ a infinitului neînceput/ din care pornește caldul și recele/ unei imaginații de care încă nu s-a știut". "Metaliteratură", nr. 1-2, 2012 Ion CIOCANU În așteptarea unei exegeze propriu-zise Nu se poate spune că activitatea literară a lui Victor Teleucă a fost ignorată de critica noastră. E suficient să parcurgem cuprinsul culegerii colective Victor Teleucă un heraclitean transmodern (Chișinău, Editura "Universul", 2010), ca să ne convingem că despre creația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Victor Teleucă în viziunea exegetică a lui Theodor Codreanu, a căror înțelegere ne poate apropia mult de miezul autentic al operelor scriitorului, chiar dacă lectura cărții În oglinzile lui Victor Teleucă nu ne dă impresia că am avea în față o exegeză în sens clasic, tradițional, una pe care suntem în drept s-o mai așteptăm (și chiar o așteptăm!). În acest caz ce reprezintă, în definitiv, cartea colegului hușean basarabenizat în mare măsură? Am zice pe scurt: e o deschidere a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o sumedenie de probleme, toate circumscrise ideii naționale. Basarabia posteminesciană Analiza situației Basarabiei nu se oprește la publicistica eminesciană. Un capitol extrem de interesant, care ar fi meritat extins, este Rădăcinile ontologice ale expansionismului rusesc, unde Theodor Codreanu se desparte de exegeza anterioară încercând să lumineze sursele pornirilor invadatoare ale imperiului răsăritean. Cauzele, afirmă criticul, nu sunt doar doctrinare (Marx, Engels ș.a.), ci, mai ales, raseologice. Tendința expansionistă susține criticul există în sângele rușilor de secole, iar pe ea s-a altoit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o demonstrație asupra vizionarismului lucid pe care îl oferea în epocă, pentru viitorime, Eminescu, acesta înfățișându-se ca un temeinic cunoscător al istoriei naționale și un fin (pătrunzător) analist al manevrelor politice într-o istorie modernă a Europei. Eminescu în exegeze critice, Ed. Junimea, Iași, 2014 EMINESCU INCORECT POLITIC, BUCUREȘTI, EDITURA SCARA, 2014 Andrei MARGA Oportunism și gândire Volumul Eminescu incorect politic (Scara Print, București, 2014, 390 p.), oferă incursiunea temeinic elaborată în opera lui Eminescu, ocazionată de o chestiune recurentă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
se promovează alternative. El pune în lucru cu virtuozitate cunoscuta, dar, din păcate, prea puțin respectata, definiție a inteligenței drept capacitate de a distinge unghiurile de vedere, pe care ne-a lăsat-o Mihai Ralea (1935). Theodor Codreanu găsește în exegezele eminescologice ce provin din curentul "corectitudinii politice" erori ce constau în fond în "confuzia punctelor de vedere", dacă nu în predispoziția la a ceda "legendelor negre" (p. 206). În Eminescu incorect politic, Theodor Codreanu ajunge la performanțe certe, remarcabile. Bunăoară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
1998, COLECȚIA "BIBLIOTECA CRITICĂ"; CEZAR IVĂNESCU TRANSMODERNUL, IAȘI, PRINCEPS EDIT, 2012 [EDIȚIE REVĂZUTĂ ȘI EXTINSĂ] Constantin TRANDAFIR Direcția națională 99 Constantin CULBEȘAN "Cezar Ivănescu" 100 Marcel CRIHANĂ Theodor Codreanu: "Eseu despre Cezar Ivănescu" 102 Ion ROȘIORU O îndreptățită și necesară exegeză justițiară 104 CONTROVERSE EMINESCIENE, BUCUREȘTI, EDITURA VIITORUL ROMÂNESC, 2000 Ion Trif PLEȘA Theodor Codreanu: "Controverse eminesciene" 111 Ștefan MUNTEANU Modernitatea gândului eminescian 112 Viorel DINESCU De-a curmezișul 113 Adrian VOICA "Cartea lui Eminescu" 116 Constantin TRANDAFIR Eminescologie 118 Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Mitul Eminescu" 230 Rodica MUREȘAN A doua sacrificare a lui Eminescu 234 MIHAIL DIACONESCU. FENOMENOLOGIA EPICĂ A ISTORIEI ROMÂNEȘTI, BUCUREȘTI, EDITURA AGER ECONOMISTUL, 2005 Aureliu GOCI Esprit de finesse, les raisons du coeur și ordo amoris 238 Emil VASILESCU O exegeză de referință 241 Gheorghe BULUȚĂ Orizonturi. O monografie monumentală 243 A.I. BRUMARU "Epica Magna" 244 TRANSMODERNISMUL, IAȘI, EDITURA JUNIMEA, 2005, COLECȚIA "ANANTA. STUDII TRANSDISCIPLINARE"; IAȘI, PRINCEPS EDIT, 2011, EDIȚIA A II-A Ion Gheorghe PRICOP Theodor Codreanu "Transmodernismul" 248 Florin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Barbu și ermetismul canonic 363 Adrian LESENCIUC Victoria în înfrângere 366 EMINESCU ÎN CAPTIVITATEA "NEBUNIEI", CHIȘINĂU, EDITURA UNIVERSUL, 2011; IAȘI, EDITURA TIPO MOLDOVA, 2013 Alexandru Ovidiu VINTILĂ Theodor Codreanu "Eminescu în captivitatea "nebuniei"" 370 Adrian Dinu RACHIERU Eminescu în două exegeze (Lecturi textuale și contextuale) 372 Ion BELDEANU Tragedia lui Eminescu văzută de Theodor Codreanu 375 Ioan ȚICALO M. Eminescu și Th. Codreanu 377 ÎN OGLINZILE LUI VICTOR TELEUCĂ, CHIȘINĂU, EDITURA UNIVERSUL, 2012 Andrei ȚURCANU Victor Teleucă dincolo de vremuri 380 Ion
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]