5,246 matches
-
5. Lucrul cu manualul - definiție: reprezintă modalitatea de învățare care are ca sursă de învățare esențială și ca instrument de formare a elevului cartea școlară sau alte surse similare; - variante: - lectura explicativă - se bazează pe citirea din manual și pe explicarea, în clasă, a lecției, sub stricta îndrumare a educatorului; - lectura independentă - vizează exersarea lucrului cu manualul în mod individual a. 6. Exercițiul - definiție: constă în executarea repetată și conștientă a anumitor acțiuni în vederea formării de deprinderi; - clasificare: - după funcția îndeplinită
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
Lecția de recapitulare pe bază de plan Lecția de sinteză Precizarea conținutului, obiectivelor și a unui plan de recapitulare Recapitularea conținutului pe baza planului stabilit Realizarea de către elevi a unor lucrări pe baza cunoștințelor recapitulate Aprecierea activității elevilor Precizarea și explicarea temei PREDARE Tipuri de lecții Definiție Variante Etape de verificare și apreciere a rezultatelor școlare Urmărește constatarea nivelului de pregătire a elevilor. Lecția de evaluare orală Lecția de evaluare prin lucrări scrise Lecția de evaluare prin lucrări practice Lecția de
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
codificarea înțelesului care constă în selectarea anumitor simboluri capabile să exprime semnificația unui mesaj; - transmiterea mesajului constă în deplasarea mesajului codificat de la emitent la receptor prin diverse canale de comunicare; - decodificarea și interpretarea se referă la descifrarea simbolurilor transmise și explicarea sensului lor; - filtrarea constă în deformarea sensului unui mesaj datorată unor limite fiziologice sau psihologice; - feed- back-ul încheie procesul de comunicare. 3.2. Funcționalități și disfuncționalități în sistemul informațional - comunicațional Parametrii sistemului informațional se află de aceea în strânsă legătură
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
didactică le-a fost alocată atenția cuvenită pentru ca oriemtarea în carieră să capete valențele dorite. ”Competențele profesionale sunt un ansamblu unitar și dinamic de cunoștințe și abilități. Cunoștințele se exprimă prin următorii descriptori: cunoaștere, înțelegere și utilizare a limbajului specific, explicare și interpretare. Abilitățile se exprimă prin următorii descriptori: aplicare, transfer și rezolvare de probleme, reflecție critică și constructivă, creativitate și inovare” (extras din Legea educației naționale nr. 1/2011, Anexa 1, pct. 15). În urma aplicării anchetelor predictive studenților-practicanți, cu scop
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
feed-back ul: a) persoanele implicate în observare sunt dirijate în oferirea feedbackului; b) feed-back-ul se bazează pe o analiză obiectivă a lecției observate; c) în discutarea lecției observate este încurajată reliefarea aspectelor pozitive; d) discutarea lecției observate facilitează depistarea și explicarea de către profesorul mentor a conceptelor neînțelese de studenții practicanți/stagiari. (18) Cadrul didactic-mentor monitorizează activitatea didactică a studentului practicant/stagiarului: a) cadrul didactic-mentor urmărește activitatea studenților practicanți/stagiarilor pe întreg parcursul desfășurării practicii pedagogice și a perioadei de stagiatură; b
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
sau observate pe un traseu (real sau imaginar, pe hartă); cunoașterea elementelor de identitate a legendei hărții; citirea semnelor convenționale; identificarea termenilor geografici în texte (literare sau geografice); identificarea termenilor geografici în surse mass-media (reviste, emisiuni TV); notarea termenilor principali; explicarea simplă, empirică (în scris și oral); definirea termenilor de bază în cuvinte proprii, scris sau oral; completarea unor texte cunoscute (cu informație lacunară); descrierea dirijată sau structurată a unor elemente, procese și fenomene, reale sau reprezentate artogr și artographic; exprimarea
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
răspuns dintr-o listă de variante. Aceștia pot fi: cu alegere duală care solicită un răspuns corect din două variante precum: adevărat sau fals (A-F); DA sau NU; corect-incorect (C-I) etc. Acești itemi verifică competențe specifice care vizează: explicarea termenilor geografici, identificarea unor relații de tip cauzal sau de interacțiune, identificarea unor fapte și principii, localizare spațială. Exemplu: -competența specifică verificată: -clasa a X-aCitirea și interpretarea informației cartografice și grafice referitoare la state; Subcompetența: Analiza și interpretarea datelor despre
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
Creangă (12,3 cm). Cerințe:-1. Calculați distanțele dintre punctul de pornire și fiecare obiectiv turistic de pe traseu; 2.Calculați lungimea totală a itinerarului între Palatul Culturii și Bojdeuca lui Ion Creangă. Exemplu b). Competențe specifice verificateclasa a X-a Explicarea unui proces/fenomen geografic în urma rezolvării de probleme și Construirea sau deconstruirea unui enunț, judecăți de valoare, pe baza unor argumente științifice (ambele competențe sunt formulate, personalizate, de profesorul clasei). Itemi de tip eseu structurat prevăd răspunsuri libere, care trebuie
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
6.3. MODELUL TAXONOMIC AL COMPETENȚELOR ÎN GEOGRAFIE 6.3.1. Competențe generale ale geografiei ca domeniu educațional care să determine atingerea competențelor-cheie pot fi următoarele (Mândruț, 2006; 2009; 2010): (1) Utilizarea terminologiei (generale și specifice) în prezentare, descrierea și explicarea realității geografice (cu sisteme, structuri, elemente, procese și fenomene caracteristice). (2) Utilizarea corectă a denumirilor proprii și a terminologiei în limbi străine (3) Transferarea elementelor semnificative din matematică, știință și tehnologie (domenii, discipline, metode, legi, modele, structuri) la studierea mediului
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
competențe au fost deja incluse în noile programe școlare de geografie pentru clasele V - VIII din anul școlar 2010 2011, urmând a se modifica structural, prin conținuturi specifice, material pentru clasa a IX a. (1) Utilizarea terminologiei în prezentarea și explicarea realității geografice; (2) Utilizarea corectă a numelor proprii și a unor termeni în limbi străine; (3) Transferarea unor elemente din științe (matematică, fizică, chimie, biologie) și tehnologie (TIC) în studierea mediul terestru; (4) Raportarea realității geografice la un suport cartografic
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
unor elemente din științe (matematică, fizică, chimie, biologie) și tehnologie (TIC) în studierea mediul terestru; (4) Raportarea realității geografice la un suport cartografic și grafic; (5) Accesarea, prelucrarea și prezentarea informației cu caracter geografic prin tehnologia informației; (6) Identificarea și explicarea dimensiunii sociale, civice și culturale a caracteristicilor spațiului geografic ca ansamblu sau regional; (7) Dobândirea unor deprinderi (abilități) și tehnici de lucru pentru pregătirea permanent prin învățarea activă adică ”a ști să fii”; (8) Elaborarea unor modele și soluții de
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
de lucru pentru pregătirea permanent prin învățarea activă adică ”a ști să fii”; (8) Elaborarea unor modele și soluții de organizare a spațiului geografic din perspectiva dezvoltării durabile. (III) Învățământul secundar superior (clasele X - XII/XIII) (1) Prezentarea, descrierea și explicarea mediului geografic (cu elemente, procese, structuri, sisteme și fenomene caracteristice) utilizând limbaje diferite (limba maternă, terminologie disciplinară specifică, elemente de bază din limbile străine studiate și reprezentări grafice); (2) Înțelegerea și utilizarea unei terminologii specifice minime în limbi străine; (3
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
conținut, explicative/convenționale, ale întocmirii și editării). Analiza hărții vizează elementele vizibile pe hartă și caracteristicile vizibile ale acestora. În aprecierea hărții (concluziile) se ține cont de scopul realizării hărții și a analizei efectuate. Interpretarea hărților înseamnă descifrarea, înțelegerea și explicarea realității unui teritoriu sau a unui proces cu ajutorul mijloacelor grafice folosite la reprezentarea pe hartă. Interpretarea conținutului hărții: este un proces mental care urmează după analiza elementelor vizibile și identificate pe hartă; implică procese cognitive de ordin superior, inclusiv efectuarea
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
iarbă cosită (fân) după coasa din vară; etc. Subcompetențele specifice verificate prin lectura geografică 1. Poziționarea geografică/localizarea pe Harta fizică a României a tuturor unităților geomorfologice care sunt menționate în lectură(delimitări, încadrări teritoriale, vecinătăți, drenaj/ape etc); 2. Explicarea cauzală a diferențierilor impuse de expoziția, înclinarea și asimetria versanților care creează utilizări ale terenului și peisaje diverse în general (în cazul Munților Cozia); 3. Înțelegerea fenomenului diferențiat, temporal, prin menținerea constantă pe sezoane/anotimpuri; 4. Diferențierile climative impuse de
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
peisaje diverse în general (în cazul Munților Cozia); 3. Înțelegerea fenomenului diferențiat, temporal, prin menținerea constantă pe sezoane/anotimpuri; 4. Diferențierile climative impuse de climatul local și exprimat prin modul de utilizare a terenurilor (versantul sudic vs. versantul nordic); 5. Explicarea comportamentului vânturilor locale, respectiv ”Vântu Mare” din grupa Munților Făgăraș; 6. Explicarea cauzală/fizică a formării inversiunilor de temperatură; 7. Efectul sanogen al inversiunilor de temperatură și asupra mediului în general; 8. Predominarea calmului atmosferic și persistența inversiunilor termice; 9
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
temporal, prin menținerea constantă pe sezoane/anotimpuri; 4. Diferențierile climative impuse de climatul local și exprimat prin modul de utilizare a terenurilor (versantul sudic vs. versantul nordic); 5. Explicarea comportamentului vânturilor locale, respectiv ”Vântu Mare” din grupa Munților Făgăraș; 6. Explicarea cauzală/fizică a formării inversiunilor de temperatură; 7. Efectul sanogen al inversiunilor de temperatură și asupra mediului în general; 8. Predominarea calmului atmosferic și persistența inversiunilor termice; 9. Corelațiile geografice determinate de relief climă-utilizarea terenurilor umanizarea teritoriului; 10. Corelațiile climă-agricultură
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
codificarea înțelesului care constă în selectarea anumitor simboluri capabile să exprime semnificația unui mesaj; - transmiterea mesajului constă în deplasarea mesajului codificat de la emitent la receptor prin diverse canale de comunicare; - decodificarea și interpretarea se referă la descifrarea simbolurilor transmise și explicarea sensului lor; - filtrarea constă în deformarea sensului unui mesaj datorată unor limite fiziologice sau psihologice; - feed- back-ul încheie procesul de comunicare. 3.2. Funcționalități și disfuncționalități în sistemul informațional - comunicațional Parametrii sistemului informațional se află de aceea în strânsă legătură
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
specifici: situare spațio temporală, identificare, echivalență, calificare, discriminare etc.) și prin coeziune sintactică, realizată prin dispunerea logică a ideilor, prin reluarea termenilor tematici și prin utilizarea unor proforme/deictice; - sunt utilizate strategii și tehnici informative: demonstrația, explicația, exemplificarea, respectiv enunțarea, explicarea, acumularea/progresia, compararea, deducția, reluarea. 2.3.2.Textul argumentativ Textul argumentativ se structurează ca demers logic prin care este justificat un punct de vedere, este confirmată ori infirmată valoarea de adevăr a unei opinii/aserțiuni pe baza unor raționamente
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
calculează prin împărțirea la 10 a punctajului total acordat pentru lucrare. SUBIECTUL I (30 de puncte) 1. câte 1 punct pentru numirea fiecărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cu vintelor date (de exemplu: licărește - sclipește; singur - solitar) 2. explicarea rolului cratimei în secvența indicată (de exemplu: marchează căderea unei vocale; marchează rostirea legată a două cuvinte) 3. construirea oricărui enunț în care se folosește corect o locuțiune/expresie cu sub stantivul indicat 4. câte 2 puncte pentru menționarea fiecăreia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
dintre cele mai vechi tâlcuiri ale Simbolului de credință și o dovadă grăitoare a măiestriei catehetice a Sfântului Niceta. Deși se inspiră uneori din Catehezele Sfântului Chiril al Ierusalimului, acest tratat poate constitui și în zilele noastre un model pentru explicarea Simbolului de credință. Substanțial, clar, sistematic și atrăgător, tratatul a fost unul dintre cele mai răspândite și mai apreciate mijloace de misiune în vechea Biserică. 6. De agni paschalis victima (Despre jertfa mielului pascal) este o scrisoare atribuită de Ghenadie
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
că zeii păgânilor nu erau decât închipuiri și invenții omenești. Cartea a treia a Catehismului urma să prezinte învățătura despre credința în Dumnezeul cel adevărat, creatorul și proniatorul lumii. Lucrarea Împotriva horoscopului era așezată după tratatul Despre credință și înainte de explicarea Simbolului de credință, având menirea să combată credința în horoscop care era foarte răspândită și puternică în regiunea în care făcea misiune episcopul din Remesiana. Dacă cele două lucrări s-ar fi păstrat, ele ar fi pus la dispoziția cercetătorilor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
pentru dobândirea virtuților ca: mila, răbdarea și dragostea. Bunul principal este reprezentat de virtuți, toate celelalte pentru care se fac sunt cele mijlocii (cap. 14-15 ). După ce indică mai multe reguli duhovnicești ale postului, Theonas explică durata contradictorie a Păresimilor și explicarea regulii ei materiale și duhovnicești prin canoane. Convorbirea a XXII-a (16 capitole) îl are ca interlocutor pe Avva Theonas, care tratează despre amăgirile sau închipuirile de noapte. El se referă la apariția întinăciunilor din timpul somnului și la cauzele
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
istorici au recurs la speculații cu date arbitrare. Astfel, numărul 532 este explicat ca provenind din 284+248 (unde primul arată începutul domniei lui Dioclețian, iar cel de-al doilea, răstimpul scurs de la evenimentul amintit. Într-un fel asemănător caută explicarea stabilirii erei dionisiene și alți istorici: anul 532 de la nașterea lui Hristos este anul 1285 ab urbe condita. Deoarece 19x28=532 ani este evident că 1285 - (532 - 1)=753 a.U.c.. Datelor și calculelor de mai sus se pare
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
singură? Dar apoi pământul acesta atât de mare, cum de stă el pe ape, și cum de s-a învârtoșat în trecerea timpului, fără de vreo putere care să l combine și să-l întărească în așa fel? Care ar fi explicarea la toate acestea? Dar dacă pământul sprijină și cerul, iată și o altă greutate asupra lui, pe când dacă cerul ar fi pus pe ape, iată și o altă nedumerire. În adevăr că nedumerirea aceasta încetează din moment ce noi vom vedea aici
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și o altă greutate asupra lui, pe când dacă cerul ar fi pus pe ape, iată și o altă nedumerire. În adevăr că nedumerirea aceasta încetează din moment ce noi vom vedea aici rezultatul proniei divine”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Efeseni, omilia XIX, p. 184-185) „Și dacă o corabie care are puțini corăbieri și călători, nici o stadie nu poate merge fără cel ce o cârmuiește, cu mult mai mult lumea aceasta atât de mare, care are în ea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]