3,053 matches
-
continuam să stau acolo sus așteptînd să se ivească vreo soluție. Am auzit În mod vag glasul camarazilor: „Coboară la loc, François!“. Uitasem că ne cățăram pe funie pe echipe, era un soi de cursă de ștafetă pe verticală. Cu extazul acela neprevăzut, Îmi făceam echipa să piardă! Seara, ca un adevărat savant, am Încercat să reproduc experimental senzațiile voluptuoase pe care le descoperisem cu totul din Întîmplare. Cocoțat pe un scaun, m-am atîrnat de cornișa dulapului celui mare căruia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
s-a părut a fi un bun remediu pentru vagabondajul meu mental, mantra lui Vișnu: Om namo Nârâyana. În pat, dădea dovadă de o nemaipomenită energie care nu era, dacă Îi dădeai crezare, decît un palid reflex al stării de extaz desăvîrșit pe care aveam s-o atingem Împreună făcînd tot mai multe japa și prânâyama. Voia să merg să trăiesc cu ea la Londra. Cu ea, de acord, dar cu Vișnu, nici gînd! M-am eschivat și am preferat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
pînă la urmă l-am și cumpărat. După spusele negustorului, era o piesă unică: fusese comandat În Germania prin anii douăzeci de unul din episcopii arhipelagului Canarelor. Penița era din aur masiv și ornată de mînă. Anticarul privea stiloul În extaz: „Penița asta a servit să i se scrie papei!“. Episcopul - despre care anticarul vorbea spunînd Su Ilustrísima, de parcă acesta ar fi fost de față În magazin - pusese să fie gravat un blazon delicat pe capacul stiloului. Am deslușit În centrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
cu Încăpățânare. — Deci care e treaba cu Rumi? Întrebă Diane, singura de la masă care nu știa nimic despre poetul iranian. — E un fel de Shakespeare al persanilor... răspunse Desert Rose cu mândrie. — Un mistic. Scrierile lui inoculează o senzație de extaz, ca un drog, adăugă Kitty. — Ce interesant! se entuziasmă Diane, fidelă consumatoare de iarbă. M-ați făcut curioasă, spuneți-mi mai multe despre el. — Iranian, născut În Afganistan În secolul al XII-lea. Poeziile lui sunt uimitor de moderne! Vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
am numărul lui de telefon. M-a sunat. Nu l-am sunat Înapoi. Tăcu, se uită În jur, apoi Începu să vorbească afectat, extaziată: — Dumnezeule, e atât de minunaaat! — Ce, expoziția? Întrebă Kitty uimită. Nu i se părea că merita extazul la care era martoră. — Nu! Mâncarea! Privește! Toate restaurantele mari din L.A. au un stand de prezentare! Și e gratis! Erau munți de mâncare delicioasă, Înconjurați de mirosuri ațâțătoare. Oamenii se Înghesuiau să apuce cele mai bune plăcinte cu crab
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
noaptea asta. Uitați-vă cum se revarsă prin fereastra asta. E un pictor cosmic, pictează tot, toarnă lumină În loc să se folosească de pensule și de culori și renunță la toate convențiile motivului central, ca Jackson Pollock. A dansat aproape În extaz pe pânze Împrăștiate pe podea, lăsând să curgă culoarea cu un control deplin. Luna plină din noaptea asta. Are viața ei proprie, am Încercat să o las să intre. — De aceea ați stins luminile? Întrebă el. — Da. Vedeți luna? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Îndrăgostise de un alt bărbat la fel cum se Îndrăgostise el de ea - fără ca sentimentul să fie reciproc. M-am Îndrăgostit. El tăcu șocat. — Felicitări! Mă bucur pentru tine! zise În cele din urmă, mai degrabă În agonie decât În extaz. Tăcu iarăși. Imediat deveni bănuitor. — Și unde este el acum... astăzi? — La Paris. Cu altcineva. Și sunt cam tristă. Dar m-a inspirat, m-am apucat de scris o piesă În trei acte... prima mea piesă. Am atât de multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
culme, ai ochii măriți, nările se dilată, adulmeci și vrei să se întâmple ceva măreț, înfricoșător. Dar n-a fost totdeauna astfel. Altădată furtunile mă lăsau indiferent sau chiar mă agasau. Nici nu știam că pot tulbura pe cineva până la extaz și când spun asta mă gândesc la o dimineață anume. Pătura alunecase de pe mine, simțeam răcoarea dimineții la picioare, îmi era chiar frig, ceea ce era anormal în pragul verii, dar stăteam mai departe cu ochii ațintiți în tavan, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
otrăvesc, îl coclesc și care te pătrund cu umezeala lor până la oase, ca o boală; pe de altă parte, fiindcă mă preocupa femeia pe care o văzusem de la fereastră. Aș fi vrut să-l întreb pe Dinu ce e cu extazele stârnite de furtună, dar la ora aceea el stătea probabil cu punga de medicamente alături, de teama astmului. Într-o doară, mai mult ca să văd ce spun, le-am povestit bătrânilor scena. Nu s-au arătat impresionați, cum mă așteptam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
de desfăt eternitatea de flacări la care vederea ta acum mă Împinge și mă târăște. Te rog, atinge-mi fața cu buzele tale, tu, Antinea, tu, Maria Magdalena, tu, femeie pe care am dorit-o privind chipul sfintelor tulburate de extaz, pe care am râvnit-o În răgazul ipocritelor mele adorări de chipuri virginale, o, Stăpână, frumoasă ești ca soarele, albă ca luna, iată, Îl reneg până și pe Dumnezeu, și Sfinții, și pe Pontiful Roman Însuși, mai mult voi zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
prezența simultană a acestor obsesii. Uneori obsesia se transformă în idei fixe, iar conștiința își pierde capacitatea de a discerne realul se ireal; atunci apar cazurile de halucinații și de delir, în timp ce la nivelul cel mai înalt apare starea de extaz. În stările extatice zonele cerebrale excitate sunt supuse unor reacții violente, iar activitatea restului creierului este suprimată: Extaticul este în mod complet insensibil excitațiilor exterioare. El nu mai are nici o percepție, nici o reunire a percepțiilor în noțiuni și a noțiunilor
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
nete și clare. Conștiința este inundată ca de o lumină orbitoare de amiază. Atunci se petrece contrariul exact a ceea ce observăm la un mistic ordinar. Emoții excesiv de puternice în care cea mai ardentă voluptate se amestecă durerii sunt legate de extaz. Aceste emoții acompaniază fiecare actvitate violentă și incomensurabilă a celulelor nervoase, fiecare dezagregare excesivă, asemănătoare unei explozii, a materiei nutritive nervoase. Nordau diferențiază misticii autentici, ce au un suport spiritual real, de falșii mistici ce epatează cu niște noțiuni de
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
cu niște noțiuni de proveniență îndoielnică sau a căror viziuni sunt plăsmuiri sau halucinații paranoice. Astfel, extaticii veritabili precum Sfânta Tereza de Ávila, Mahomed sau Ignațiu din Loyola ar fi demni de încredere atunci când afirmă că stările ce le însoțesc extazul nu se compară cu absolut nimic din trăirile terestre și sunt aproape indescriptibile. Această observație denotă faptul că ei conștientizează în acelașii timp durerea enormă ce acompaniază dezagregarea celulelor cerebrale supraexcitate. În decursul istorie artei reflecții ale spiritualității apar imortalizate
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
experiențele mistico-religioase ale sfinților prin prisma fenomenelor psihologice care sunt mai apropiate de orgasmul erotic decât de fenomenele spirituale. Poziția corpului Sfintei Tereza și expresia chipului său i-au condus pe anumiți critici să le explice ca pe semnele unui extaz erotic. Oricat de seducătoare ar fi o asemenea ipoteză, ea pare a fi eronată și pusă sub rezervă de către specialiștii în arta barocului ce explică faptul că realizatorul operei, Gian Lorenzo Bernini, ar fi urmat exercițiile spirituale ale Sfântului Ignațiu
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
operei, Gian Lorenzo Bernini, ar fi urmat exercițiile spirituale ale Sfântului Ignațiu de Loyola. Nordau precizează că apariția unor astfel de situații contradictorii sunt posibile datorită faptului că singura senzație organică normală cunoscută de toți care seamănă cu senzația de extaz, este senzația de voluptate, ce explică faptul că extaticii leagă prin asociația de idei anumite reprezentări erotice de percepțiile lor extatice; ei interpretează extazul ca pe un act de amor supraterestru, ca o uniune a speciei nespus de elevată și
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
posibile datorită faptului că singura senzație organică normală cunoscută de toți care seamănă cu senzația de extaz, este senzația de voluptate, ce explică faptul că extaticii leagă prin asociația de idei anumite reprezentări erotice de percepțiile lor extatice; ei interpretează extazul ca pe un act de amor supraterestru, ca o uniune a speciei nespus de elevată și pură cu Dumnezeu și Sfânta Fecioară. Interpretările incorecte cu privire la extazul mistic reflectat în unele lucrări de artă precum cea a lui Bernini, poate fi
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
leagă prin asociația de idei anumite reprezentări erotice de percepțiile lor extatice; ei interpretează extazul ca pe un act de amor supraterestru, ca o uniune a speciei nespus de elevată și pură cu Dumnezeu și Sfânta Fecioară. Interpretările incorecte cu privire la extazul mistic reflectat în unele lucrări de artă precum cea a lui Bernini, poate fi considerate ca un act de degenerare interpretativă. Pe de altă parte atitudinea unor pretinși mistici sau a unor falși artiști ce prin creațiile lor infestează arealul
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
numai tablouri vizuale, ci și o autentică reverie...”<footnote Henri Delacroix, Psihologia artei, Editura Meridiane, București, 1983, p. 298 footnote>. Delacroix susține chiar ideia că se poate ajunge, prin audierea unei melodii, la atingerea unor forme de reverii sau de extaz<footnote Idem., p. 309 footnote>. Lucrarea artistică este în masură să influențeze contemplatorul șocându-l vizual și în urma acestui șoc să tulbure și să genereze diverse complexe de trăiri. Să incite la meditație îndelungată și să oblige la dialog.<footnote
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
III-a, Editura Humanitas, București, 2007, p. 83 footnote>, pe când beția apolinică suprasolicită simțul vederii în așa măsură încât acesta dobândește precizia viziunii<footnote Ibidem footnote>. Într-un mod concis și elocvent Nietzsche face în câteva rânduri o apologie a extazului creator fără de care, în aserțiunea sa arta nu poate exista: Ca să existe art, ca să existe o îndeltnicire și o contemplare estetică oarecare, e indispensabilă o condiție preliminară fiziologică: beția. Trebuie ca mai întâi beția să fi mărit surescitabilitatea întregii mașinării
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
ceva uimitor și divin. În deșert, Întreaga sa ființă a fost străluminată de cunoașterea legăturii lui cu universul. Așa trebuie să se fi simțit sfinții din pustie, chinuiți de soarele arzător, aproape morți de frig noaptea, și totuși inundați de extazul sfîntului spirit. Și el a stat treaz multe nopți În insomnia străluminată de neoane a orașului, În care noaptea albă este certificată și mandatată comercial. Dar noaptea albă ale eroilor boemi era altceva: era o lucrare spirituală, era schimbul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
și sărată și cînd adolescenta adormită Întoarce tăblița de la „Închis“ la „Deschis“, Wakefield simte că se Întoarce din morți. Aroma cafelei Îl face să vrea să plîngă de bucurie. CÎnd fata Începe să frigă șunca pentru ouăle lui, ajunge la extaz. Diana Vreeland a decretat aroma șuncii prăjite „cel mai optimist miros de pe lume“, iar Wakefield este Întru totul de acord. În timp ce Wakefield Își savurează ochiurile cu șuncă, bucătăreasa lui adolescentină stă la o altă masă În fața unui laptop deschis, verificîndu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
apă foarte fierbinte și În aburi În timp ce ești spălat de profesioniste specializate În masaj și muzică. Chiar și simplul act de a turna o căldare de apă În capul cuiva este o artă pe care au ridicat-o la nivelul extazului poetic. Finlandezii Înfrîng iarna cu un ritual cu aburi, zăpadă și izvoare fierbinți. Părăsind aceste medii uterine, se desfată apoi cu biciuri de mlădițe verzi de mesteacăn. Fiorul apei fierbinți urmate de durerea proaspătă și Înțepătoare este și un deliciu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
memoriei - reprogramate prin intermediul drogurilor de clasă M, pentru a-și aminti doar momentele plăcute. Conectivitatea și sociabilitatea - controlate prin procesoare electroneurale. Dorințele sexuale - deconectate de nevoia de a procrea, ca rezultat al multiplelor schimbări biologice. Aspirațiile religioase transcendente - Înlocuite de extazuri artificiale disponibile grație unei largi varietăți de medicamente psihotropice. Scheletul moral - atrofiat aproape complet, dar Încă mai prezintă ușoare urme de preocupări biologice și chiar sociale. Dacă tăiem calea de producere a acestor urme, eliminăm total solidaritatea de specie, lăsînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
mâna pe organul lui veșnic fără astâmpăr. De ce nu mă ajuți să intru înăuntru atunci? Henrietta își trase mâna enervată. — Pentru că în douăzeci de minute ne vin musafirii și nu vreau să aștepte în prag, ascultându-te cum gemi în extaz ca o balenă în călduri. — Știai, întrebă Simon, că balenele-spermanțet au orgasme care durează douăzeci de minute? — Dumnezeule, păli Henrietta, slavă Domnului că nu sunt o femelă de balenă-spermanțet. Jos Henrietta studie masa. Perfectă, decise. Îi trebuiseră câteva ore ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
buzunarului, uite niște ulei de Olbas pentru tine. Fran inspiră mirosul puternic și simți că o ia cu amețeală. — Ce-i asta, un fel de afrodisiac? — E pentru guturai, de fapt, ca să nu strănuți pe el în momentul de maxim extaz. — Singurul moment de extaz la care visez e să mă culc devreme, după un pahar zdravăn de grog fiert. Să sperăm atunci că și-a luat o carte bună cu el sau o să-l aștepte o surpriză neplăcută, nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]