5,557 matches
-
infracțională. Am putut constata că una din cele mai frecvente caracteristici psihice ale grupului studiat este instabilitatea emotivă acțională. Astfel, deținutul se prezintă ca : un instabil emotiv activ, un element care În reacțiile lui trădează discontinuitate, salturi nemotivate de la o extremă la alta, inconstanță În reacții față de stimuli, inconstanță de origine endogenă specifică. De asemenea, o altă pereche de trăsături care se completează și definesc conduita infracțională este iritabilitate agresivitate (cu componentele violență fizică și violență verbală). Iritabilitatea emotivă se asociază
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
și motivațională; scăderea cenzurii în ceea ce privește controlul emoțional, labilitate emoțională (mai schimbător în emoții, stări dispoziționale, mai capricios), se răsfrâng și asupra nepoților care sunt plini de vivacitate, îi caracterizează activismul continuu. Stilurile parentale aplicate sunt importante. Bunicii sunt înclinați către extreme: ori totul, ori nimic. Cercetările desfășurate în această direcție au scos în evidență că printr-o pendulare între stiluri parentale, corespunzătoare contextului social existent, se obțin rezultatele cele mai bune. În concluzie, înlocuirea părinților cu bunicii conduce la apariția de
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
Retardul moderat cu un QI între 40-55, Retardul ușor cu un QI cuprins între 55-70. În grupa Supradotaților nu se fac diferențieri de clasificare în raport cu valoarea QI. Graficul de mai sus consemnează de asemeni „stările intermediare” cuprinse între „medie” și „extreme”. Astfel, între stările de Retard și Media normală sunt cuprinse Intelectul de limită cu un QI cu valori între 70-80 și Deficiența normală cu un QI cu valori între 80-90. Între situațiile de Supradotare și Media normală se interpun cazurile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
somato-fizice, tipul hipofrenic, reunind personalitățile cu deficiențe de intelect, tipul izolat, în care sunt incluse personalitățile însingurate, închise în sine, interiorizate, tipul schizoid cuprinde personalitățile bizare, discordante și autiste, tipul cicloid reprezentat prin personalitățile de tip oscilant, capricioase, cu variații extreme emoțional-afective, tipul nevrotic specific pentru personalitățile frustrate, tipul antisocial cu un model de personalitate perversă, agresivă. În ceea ce privește situațiile alterate, acestea nu au aceeași semnificație cu cea a situațiilor-limită descrise de K. Jaspers. Ele sunt situații create printr-o ratare a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
literară, așezată și aici în vecinătatea stilului lui Fănuș Neagu. Alt roman, Iarnă căzută-n genunchi (1979; Premiul revistei „Astra”), reprezintă un mod mai amplu de reflectare a realității, păstrându-se totuși ecourile și dozajele lirismului. Proza lui T. polarizează extremele, în special realismul și romantismul, stilul crud, dur, amestecat cu obsesii ale fanteziei. Scriitorul cultivă amintirea și evocă fragmente de viață trăite inițial frenetic, topite în retorta unei altfel de înțelegeri a semnificațiilor atunci când le rescrie. Romanul este contrapunctic, cu
TANASESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
riscă să producă cu precădere personalități excepționale, „revoluționari” și „inadaptabili”. Curriculumul centrat exclusiv pe valorile tradiționale ale societății riscă să producă mai ales „personalități oneste”, dar mediocre, și „conformiști” incapabili să promoveze valori noi pentru progresul societății. Indubitabil, aceste două extreme nu pot fi evitate decât printr-un just echilibru axiologic la nivelul orientării curriculumului. Numeroși autori moderni consideră că acest lucru nu se poate realiza decât analizând cât mai amplu și mai profund toate categoriile de criterii care pot orienta
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
subiectiv ca „bunul cel mai de preț”, este, obiectiv, o realitate sacră. Orice educație, forțată dincolo de trebuințele de formare individuală și de valori generale acceptate de individ, devine (decade în) dresaj sau fanatizare. Filosofia educației creative ar putea evita această extremă. Creația este, cu siguranță, cea mai demnă dintre activitățile omenești, poate chiar singura cu adevărat demnă de om. Doar un curriculum creativ ar putea satisface pretențiile și necesitățile formării lui multidimensional man. Educația pentru creativitate este exact opusul fanatizării și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
modern" Ținând cont de continuitate, articulare și echilibrare, câte organizări curriculare pot fi realizate? Teoretic, se pot realiza un număr infinit de organizări curriculare. În practică, s-au structurat însă doar două categorii de curricula cu semnificația paradigmatică: A. curricula „extreme”: a) curriculum centrat pe disciplină (materie); b) curriculum centrat pe student (elev); B. curricula „intermediare”: a) curriculum corelat; b) curriculum fuzionat; c) curriculum-miez („nucleul”). Paradigmele curriculare „extreme” reproduc antagonismul educațional multisecular dintre „magistrocentrism” și „puerocentrism”. Curricula centrate pe materie (disciplină
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
au structurat însă doar două categorii de curricula cu semnificația paradigmatică: A. curricula „extreme”: a) curriculum centrat pe disciplină (materie); b) curriculum centrat pe student (elev); B. curricula „intermediare”: a) curriculum corelat; b) curriculum fuzionat; c) curriculum-miez („nucleul”). Paradigmele curriculare „extreme” reproduc antagonismul educațional multisecular dintre „magistrocentrism” și „puerocentrism”. Curricula centrate pe materie (disciplină) au la origine programul educațional al școlilor ecleziastice medievale, alcătuit din septem artes liberales (trivium și quadrivium); ele acordă importanță maximă disciplinelor de învățământ (artes) și îl
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe „centre de interes” propus în anii ’30 de O. Decroly. Paradigmele curriculare „intermediare” sunt, în esență, forme de depășire a exclusivismului pedagogic al paradigmelor extreme. Schema de mai jos sugerează exact felul în care paradigmele intermediare se poziționează față de extreme. Fig. 12.5 - Tendințe de structurare ale curricula Curriculumul corelat (correlated curriculum), mai aproape de „centrarea pe materie”, este totuși superior acestora, fie prin „desființarea” granițelor dintre discipline în vederea aplicării unora la studiul celorlalte, fie prin gruparea lor în „anii de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai curioase. Sistemul propagandei de partid (altminteri din ce în ce mai ineficient) continua să producă, imperturbabil, aceeași versiune triumfalistă despre viața cotidiană a oamenilor, ocultându-i degradarea dramatică. Mediile străine de informare, dimpotrivă, evidențiau aspectele negative ale acestei vieți, demascând ipocrizia regimului. Între aceste extreme, existența socială de zi cu zi îmbina, de fapt, ambele trăsături. Carențele alimentare și dificultatea procurării produselor de orice fel constituiau, desigur, o crudă realitate. Nu este însă mai puțin adevărat că foametea a fost, în această perioadă, un fenomen
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
oameni de reportaj, Gheorghe Fărtăiș, după ce își scria textul - ca nimeni altul mai frumos -, înainte de a merge la dactilografă, cerea să ne retragem pentru a descoperi unde s-a vorbit despre frumusețile patriei, hărnicia oamenilor și, repede, se potriveau trimiterile. Extrema era copierea textului integral din Scânteia ori alt ziar central sau local consacrat problematicii la zi. Pentru a diferi între ele, cât de cât, se începea cu paragraful de sfârșit și se termina cu începutul dintr-un alt ziar. Dacă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
numai trupul poate fi încătușat, la orice vârstă. Mintea, inima și înțelepciunea nu au însă zăgaz dacă acestea au învățat, au probat și s-au angajat să nu adoarmă, să nu lâncezească nici pentru folosul celor care plătesc. Deschiderea spre extremele impuse de cei aflați „sus” nu a încetat să facă victime. Să ne aducem aminte de marele promisiuni anunțate ori încurajările pe care le găsea fiecare în clipa ce a urmat lui decembrie 1989. S-a vorbit despre marea libertate
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
-l transformă între o succesiune de „strângeri ale șurubului” și „dezghețuri”. În acest sens, așa cum am mai spus, cozile reprezintă partea vizibilă a falimentului câmpului economic în urma tendinței de expropriere a specificității sale și nu apar decât în momente-limită, la extrema pendulării sistemului, care evoluează între pericolul revoltei din cauza subalimentării și pericolul revoltei din cauza liberalizării/emancipării. Cel mai adesea, în România, apariția cozilor se asociază cu creșterea rolului propagandei 6 ca mijloc de control social (care urmărește să definească nevoile și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
funcționalitate inadecvată a structurilor neuropsihice; acestea pot să dispară un timp, să reapară episodic sau să aibă grade diferite de manifestare în funcție și de calitatea proceselor nervoase cerebrale din ariile învecinate. O altă explicație plasează dificultățile de învățare în extrema unui continuum de variație normală a funcționării creierului uman la care nu se pot detecta anomalii neurosomatice propriu‑zise, ci doar unele dezechilibrări funcționale inexplicabile și repetabile. Teoria ecologică (Bartolli, 1990) exprimă o poziție relativ recentă care pune accent pe
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
domeniile social, profesional și familial. Autismul se poate manifesta cu intensitate diferită, de la simptome ușoare la forme mai grave, care pot afecta întreaga existență a individului. În realitate, spectrul autismului poate include o mare varietate de manifestări distribuite între două extreme; astfel, la una dintre extreme, un copil poate părea aproape normal și poate avea doar puține trăsături autiste (ar putea, de exemplu, să fie un copil liniștit în clasă, cu puțini prieteni sau fără nici unul și cu câteva obiceiuri ciudate
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Autismul se poate manifesta cu intensitate diferită, de la simptome ușoare la forme mai grave, care pot afecta întreaga existență a individului. În realitate, spectrul autismului poate include o mare varietate de manifestări distribuite între două extreme; astfel, la una dintre extreme, un copil poate părea aproape normal și poate avea doar puține trăsături autiste (ar putea, de exemplu, să fie un copil liniștit în clasă, cu puțini prieteni sau fără nici unul și cu câteva obiceiuri ciudate; ar putea nici să nu
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
trăsături autiste (ar putea, de exemplu, să fie un copil liniștit în clasă, cu puțini prieteni sau fără nici unul și cu câteva obiceiuri ciudate; ar putea nici să nu fie diagnosticat ca autist decât mult mai târziu în viață). La extrema cealaltă, un copil ar putea prezenta într‑o formă accentuată simptomele autismului, cu mari dificultăți în relaționarea și comunicarea cu cei din jur. De asemenea, unele persoane pot avea simptome pe care altele nu le au, iar unele dintre acele
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
evită copiii și chiar animalele) sau să nu fie capabil să intre într‑un joc bazat pe imaginație; d) excese în comportament - persoana care suferă de autism poate avea reacții exagerate sau poate fi extrem de pasivă, putând trece de la o extremă la alta; unele persoane arată un interes obsesiv pentru un lucru (un obiect sclipitor sau care se rotește, de exemplu) sau o activitate (răsfoitul unei cărți sau reviste), altele fac mișcări repetate ale corpului, cum ar fi bătăile din palme
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
acumulată prin vizitele la celelalte grupe. Aparent, este o metodă complicată, însă după câteva exerciții ea devine destul de familiară elevilor din clasă. 10. Linia valorilor (participă întreaga clasă) - educatorul adresează o întrebare care permite o gradare a răspunsurilor între două extreme (spre exemplu, întrebarea poate fi legată de atitudinea unui personaj dintr‑o povestire analizată la lecție sau exprimarea unei atitudini față de un eveniment sau fenomen studiat etc.). După ce fiecare elev are un răspuns, se încearcă alinierea într‑o ordine care
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
dintr‑o povestire analizată la lecție sau exprimarea unei atitudini față de un eveniment sau fenomen studiat etc.). După ce fiecare elev are un răspuns, se încearcă alinierea într‑o ordine care să exprime situarea mai aproape sau mai departe de o extremă. După aliniere au loc discuții cu cei din imediata vecinătate și, dacă se consideră necesar, iar argumentele colegilor din vecinătate sunt destul de convingătoare, se poate reevalua poziția inițială și adopta o nouă poziție mai aproape de ceea ce fiecare elev simte și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
din nou WSH, cu ajutorul programului utilitar Add/Remove Programs. Dezactivarea WSH este mai degrabă o măsură radicală și nu se știe cu adevărat cum va afecta acest lucru funcționarea sistemului sau diverse alte aplicații. Din fericire, există măsuri mai puțin extreme care pot fi luate pentru stoparea scripturilor (de exemplu, Symantec oferă gratis un utilitar pentru activarea/dezactivarea dinamică a WSH, Noscript.exe, care poate fi descărcat de pe site-ul firmei, la www.symantec.com). WSH este instalat automat pe versiunile
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Parlamentul românesc”, „Politica socială”, unde publică proză, articole literare, teatrale, politice. Pe această linie se înscrie și înființarea unor periodice - „Latinul” (1914), „Ghilotina” (1915), „Arena” (Iași, 1918, în asociere), „Ideea liberă” (1937), în care sunt promovate idei și atitudini de extrema dreaptă - sau direcția revistei „Muncitorul național român” (1941). Opiniile exprimate în presă sunt rezultatul unor preocupări timpurii, concretizat în câteva lucrări de gen: Interdépendance des facteurs sociaux (1913, în colaborare), un studiu de sociologie teoretică scris cu intenția de a
PORSENNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
zilnic. Subtitlul suferă câteva modificări, din „Tribună de luptă cetățenească” devenind, atunci când publicația se transformă în cotidian, „Tribună zilnică de luptă naționalistă și creștină”, formulă menținută în antet până în 1939. Fondator și director este Ilie Rădulescu. Organ de presă al extremei drepte românești, P.v. oglindește fondul de idei și de mentalitate care va angaja țara în aventura războiului, așa cum se observă și din articolul-program, intitulat O spovedanie..., semnat cu numele revistei. Intoleranța, adeseori xenofobă, dă și tonul multora din intervențiile privind
PORUNCA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
numele revistei. Intoleranța, adeseori xenofobă, dă și tonul multora din intervențiile privind viața literară, autorii lor simțindu-se îndreptățiți când să laude (N. Crevedia, Scrisoare deschisă poetului Ion Pillat), când să vitupereze, în funcție de poziția celor avuți în vedere față de ideologia extremei drepte: t. m. (Teodor Al. Munteanu), «Marele» critic Gh. Călinescu demascat definitiv, D. Lovinescu șomează..., N. Crevedia, Trista sărbătorire a d-lui Ionel Teodoreanu, Horia Nițulescu, Scandalul Șerban Cioculescu, A., Domnul Camil Petrescu și colaborările mediocre ș.a. Calul de bătaie
PORUNCA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]