3,289 matches
-
corobenele sălciilor, și la cadril sau oină, cu minge din cârpă, păr de bou sau crep (gumă), în alte jocuri și cântece, dar și când încingeau câte o bătălie ă! Învățați gospodari de mici, toți copiii secerau, coseau, treierau, cărau fânul sau executau lucrări agricole grele ori păzeau vitele prin păduri (unde mai existau lupi), alergau desculți, dezbrăcați, flămânzi (laptele cu mămăligă era hrana de bază) aproape neexistând cetățean fără vite și oi. Cotele de lapte erau colectate în fiecare zi
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
și în ianuarie. Erau tractoare IAR 22 cu roți mari pe spate, cu colți pe circumferință, sau locomobile servite de nemți destul de neprietenoși. Erau și inundații primăvara și pe vremea cositului cu apa pe lângă Zeletin de circa un metru distrugând fânul și o parte din recoltele de grâu, porumb, fasole sau alte culturi. Era mult de muncă, era și de învățat, era de răbdat de foame și nu rezistau la școală prea mulți. Dintre imaginile din copilărie sunt vii cele în
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
de mâl crăpat crăpat se ridicau încovoiate, se ridicau ca niște ceaune mari mari, în formă de emisferă, formele acestea halucinante din lut gros de o palmă și mai mult. În acea toamnă nu s a scos un gram de fân (și, pentru vite am strâns multe grămezi de frunze din pădure), nici un gram de grâu, orz, ovăz sau floarea soarelui. V. Marin a adunat o căruță de babe din 7 ha cu porumb. Colac peste pupăză a venit și o
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
nu dă exemplu bun celorlalți» (p. 831). Crăciunul la Grecio 9. ...În conventul din Grecio, acolo unde Fericitul Francisc, cu ocazia sărbătorii Nașterii Domnului, a cântat Evanghelia și a realizat reprezentarea pruncului din Betleem folosindu-se de o iesle, de fân și de un copilaș (p. 442); episodul este relatat foarte des în biografia sa (p. 451). Un bărbat răstignit coborât de pe cruce 10. Cred cu multă certitudine că așa cum Fiul lui Dumnezeu a vrut să aibă un prieten atât de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
după numărul membrilor familiei respective. Eram în curtea aceea mai îngustă și lungă vreo șase-șapte familii. Intrarea dinspre șosea în curte se făcea printr-o poartă de lemn, alături de care era alta mai mare, pentru căruțele cu lemne sau cu fân, struguri pentru vin toamna sau cu porci cumpărați de la iarmaroc, pe care-i tăia la sărbătorile de iarnă locatarii din curtea noastră. Într-o zi, sora mea mai mare, care pe atunci era o mogâldeață de fetiță, s-a apucat
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
văzut minunea, a hotărât să-l păstreze, spre bucuria noastră. Îmi povestea mama că în apartamentul de la stradă locuia un evreu, unul Leon, croitor sau cizmar, nu mai ținea minte ce era. Closetul se afla în fundul grădinii, printre stogurile de fân și culturile de legume. Odată, pe când eu eram încă prunc, mama m-a scos la soare într-un leagăn, un pătuț îngrădit, pus pe două tălpi arcuite, făcut de tata. Tarzan a venit și s-a culcat la umbra leagănului
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mână. Jocul era cu cinci pietricele rotunde, din care una era mai mare, numită „babaroază”. „De-a v-ați ascunselea” era, deasemenea, un alt joc minunat. Deoarece aveam la dispoziție o ogradă mare, iar în fundul ei se aflau stogurile cu fân, cu multe locuri de ascuns, stăteai mult și bine la „amijat”. Ce să mai spun, erau jocuri multe și minunate și, bineînțeles, cât era ziua de lungă, nu ne mai săturam de ele. Băteam și mingea, cu una făcută de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de femeie n-am mai întâlnit în tot restul vieții mele. Am ajuns cu bine la Iași. Când am intrat pe poarta curții noastre, ne-a apucat jalea. Peste tot pagini din cărțile lui tata, chiar cărți întregi, stogurile cu fân nu mai erau, plutea în aer un început de părăginire. În locuința noastră totul era vraiște, de parcă un vifor cumplit trecuse pe acolo, de parcă acolo nu mai locuise nimeni de cine știe când. Mai apoi am aflat și ce se
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
timp că în direcția aceea mergeau țiganii. Și au ajuns din urmă convoiul de căruțe cu coviltir. Au barat cu caii drumul în fața șatrei. Prima căruță era a bulibașei. Comisarul a controlat întâi căruța lui. Acolo, pe un maldăr de fân, m-au găsit dormind, căci femeia bulibașei îmi dăduse seara să beau un ceai cu ceva adormitor în el. Fără nicio explicație, bulibașa a fost arestat, iar pe mine m-a luat tata, așa adormit cum eram și m-a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
i-am spus lu Coco să aducă vreo doi baloți de paie, care se găseau grămadă un pic mai încolo de unde ne aflam noi. Coco s-a executat, și pentru că m-am tot plictisit să tot aștept crapul și în fân era cald și bine, ce mi-am zis: acuma, că am băut și oleacă de vin și m-am încălzit pe dinăuntru, n-ar strica un pui de somn în paiele aestea bune. Și ca să fiu în același timp și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
în noapte, speriat de vulpe, unde și apele tac, iar vântul fâșâie alene printre sălcii, unde se zbate peștele răpitor în căutarea pradei, unde zgomotele cotidiene sunt excluse și unde dacă dilați puțin nările, parcă-parcă îți vine o miroznă de fân abia cosit și de ciuperci care așteaptă să fie culese și părpălite pe cărbunii aprinși ai focului de tabără; într-un loc unde urechea prinde un mic zvon de oftaturi ale naturii, parcă prea obosită și plină de nerăbdare în
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
-l purta la cingătoare. Când se obișnui cu lumina puțină, prințul îl zări în mijlocul unui grup de cinci, șase grăjdari pe Turculeț, care-l ținea pe Breazu din scurt de căpăstru și-l ștergea, masându-l cu un șomoiog de fân. —E numai o apă și mi-e că-l prinde frigul. Ar trebui călărit în galop. — Și ce mai aștepți? interveni poruncitor Ștefan. — Să trăiești, iertare, domnia ta, nu am îndrăznit. Armăsarul e cam nărăvaș și dacă mă trântește îmi scapă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
e mai adânc și când prima geană de lumină n-a prins să stingă stelele? Oamenii care veniseră din depărtări și care stătuseră cu lumânări aprinse până spre miezul nopții la priveghi pentru Adormirea Măicuței lui Dumnezeu, săriră buimaci de pe fânul uscat pe care se odihneau în curtea bisericii. Unii tocmai spuneau că i semn rău, când al doilea țipăt veni și mai dureros dinspre arhondărie. Acolo trăseseră vodă cu doamna și coconii lor. Maici ca niște umbre treceau grăbite cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cel din urmă; în vreme ce grânele rusești, recoltate de pe un sol mai puțin favorabil, întrec toate cerealele Levantului. Dar aici nu se vrea nici îmbunătățirea culturii, nici utilizarea unor semințe superioare. Nu există pajiște demnă de acest nume în marea Valahie; fânurile sunt aspre, grosolane, spinoase; aici nu se cultivă trifoi, lucernă, sparcetă, toate fânurile artificiale; paiele nu se recoltează, ci putrezesc pe țelini. Orzul și ovăzul sunt ceva mai bune decât grâul; dar nu există decât în cantități nesemnificative. În mare
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
întrec toate cerealele Levantului. Dar aici nu se vrea nici îmbunătățirea culturii, nici utilizarea unor semințe superioare. Nu există pajiște demnă de acest nume în marea Valahie; fânurile sunt aspre, grosolane, spinoase; aici nu se cultivă trifoi, lucernă, sparcetă, toate fânurile artificiale; paiele nu se recoltează, ci putrezesc pe țelini. Orzul și ovăzul sunt ceva mai bune decât grâul; dar nu există decât în cantități nesemnificative. În mare parte, aceste magnifice spații cultivabile sunt pustii, abandonate și limitate la starea de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ungur care oferă în fiecare seară plimbăreților feluri de mâncare suculente și muzică excelentă. Buna societate începe să o frecventeze. Raska este încă de pe acum providența călătorilor. "[...] Târg de Afară fiindcă ducea din centrul orașului la târgul de vite și fân, care se ținea în afara orașului [Calea Moșilor].", Gr. Ionescu, București, 1938, pp. 178-179, apud Mateiu I. Caragiale, Opere, ediție, studiu introductiv și note de Barbu Cioculescu, Editura Fundației Culturale Române, colecția Fundamente, 1994, nota 1, p. 141 (n. tr.). afaceri
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
multe categorii economice (Al., Me., Md., In.), legate fiind mai frecvent de grupa speciilor medicinale. Sunt și cazuri în care unele plante furajere ( specii de Trifolium, Medicago, ș.a.) cu valoare nutritivă ridicată, sunt toxice în stadiu verde, iar uscate ca fân sunt considerate ca foarte bune sau bune. Cunoașterea plantelor toxice din flora și vegetația spontană este necesară pentru a putea preveni otrăvirea animalelor și a omului. Din categoria plantelor industriale (In.) fac parte specii ierboase și lemnoase care prezintă un
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
în întunericul grajdu- lui, întîmpinîndu-ne cu nechezaturi joase, de recunoaștere. Tata le vorbea, le punea mâna pe spinare, îi întreba ca pe niște oameni ce vor, ceva nu e în regulă, s-au încurcat în vreun lanț, nu mai aveeau fîn?... Totul era în ordine, ne întorceam și adormeam și noi de îndată în timp ce astrele luminau, cu lumina lor de noapte, bătătura tăcută. Abia mult mai târziu, când l-am citit pe Tolstoi, am înțeles că nu numai cuvintele exprimă sufletul
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
fiecare sfert de oră o ceașcă din ceaiul de ierburi, până ce încetează vărsăturile, diareea și crampele. Bolnavul se va culca imediat și se va acoperi bine. Dacă arsurile nu vor să înceteze, abdomenului i se aplică comprese de pleavă de fân opărită cu apă, la acea temperatură pe care o poate suporta corpul. Pleava de fân curățită și opărită se așează pe abdomen, în saci lați. La picioare se vor pune cărămizi încălzite la cea mai mare temperatură suportabilă, întrucît convulsiunile
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
crampele. Bolnavul se va culca imediat și se va acoperi bine. Dacă arsurile nu vor să înceteze, abdomenului i se aplică comprese de pleavă de fân opărită cu apă, la acea temperatură pe care o poate suporta corpul. Pleava de fân curățită și opărită se așează pe abdomen, în saci lați. La picioare se vor pune cărămizi încălzite la cea mai mare temperatură suportabilă, întrucît convulsiunile de obicei se nasc în pulpe. Dacă apar convulsiunile, regiunea aceea se va fricționa în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
nasc în pulpe. Dacă apar convulsiunile, regiunea aceea se va fricționa în continuu cu spirt camforat și cu flanelă. În holeră, moartea e cauzată de răcirea progresivă și de convulsiuni. Îndată ce prin încălzirea cu ceai, prin compresele cu pleavă de fân și prin fricțiunile cu flanelă și spirt camforat corpul se încălzește și transpiră, pericolul s-a terminat. Căldura se menține printr-o bună învelire. În asemenea încălziri, bolnavul simte sete mare; dar nu va bea decât ceai de ierburi și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ziua aia nu le dădusem la cireadă, erau agitate. Stăteau să fete, trebuiau duse la apă și ne spuneau asta. Cocoșul anunța vizite, cânta pe pragul de la bucătăria de vară, iar câteva gâini fugeau de gâștile gălăgioase pe după stogurile de fân. Brusc toată lumea a căzut. Nu lin ca frunza din pom, a căzut ca un dangăt de clopot, și s-a oprit. Amuțise lumea și ne-am uitat în jur. Liniște. Nu era mămaia să vadă, să simtă liniștea. Nu o
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Noul An. Frigul nici nu era simțit în aburii de vin fiert. Muzicanții suflau în alămuri care erau încălzite cu rachiu din plin. Flăcăii își lepădaseră de mult cușmele și sumanele și băteau zăpada înghețată. Fetele chicoteau pe la stogurile de fân atinse de zăpadă. Galbenul stins al fânului era învăluit de zăpada albă care pălea în bujorii fetelor rușinoase. Cele mai îndrăznețe se prindeau în joc. Moșnegii și babele își dezamorțeau oasele pe prispă sau în casa mare. Nici nu știau
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
în aburii de vin fiert. Muzicanții suflau în alămuri care erau încălzite cu rachiu din plin. Flăcăii își lepădaseră de mult cușmele și sumanele și băteau zăpada înghețată. Fetele chicoteau pe la stogurile de fân atinse de zăpadă. Galbenul stins al fânului era învăluit de zăpada albă care pălea în bujorii fetelor rușinoase. Cele mai îndrăznețe se prindeau în joc. Moșnegii și babele își dezamorțeau oasele pe prispă sau în casa mare. Nici nu știau că timpul zboară. - Frunză verde și-un
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
prea dimineață să-mi dau seama cât era ceasul. Auzeam ca prin vis vocea tatei care îi cerea mamei să se grăbească cu traista cu bucate. Aveam ochii împăienjeniți și nu puteam să-mi ridic capul greu de somn de pe fânul cu rouă, pe care tata îl așezase în coșul carului. Îmi era somn și îmi pierise entuziasmul pe care îl aveam cu o zi în urmă. Nu mai vroiam să merg la pădure. Dar promisesem să mă duc și pentru
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]