2,882 matches
-
încît numărul evenimentelor funcționale să fie redus. Punctul de plecare al teoriei lui Hendricks îl constituie acela că structura fabulei este determinată de confruntare. Cei care se confruntă sînt doi actori sau două grupuri de actori. Fiecare etapă a acestei fabule fiecare eveniment funcțional e compus din trei componente: doi actori și o acțiune ori, dacă ar fi să ne exprimăm în termenii logici folosiți de Hendricks, două argumente și un predicat; și, dacă ar fi să folosim o altă formulare
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
poate fi rescrisă cu ajutorul fragmentelor învecinate de text: Liz îi scrie (o scrisoare) lui John (sau agentului de asigurări, angajaților ei, prietenului ei). Pentru că este posibil să rescriem propoziția în acest fel, am putea să o considerăm relevantă pentru structura fabulei. Situația nu mai este valabilă în cazul segmentului j). În ciuda numeroaselor acțiuni realizate de John și în ciuda decorului de natură moartă sugerat cititorului, John rămîne un agent izolat al acțiunii. Acțiunile lui nu sînt considerate evenimente funcționale deoarece nu aduc
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
personajului respectiv, însă diferențele sînt evidente. În plus, natura complementului direct nu ne poate oferi soluția de una singură. Și, mai mult, acceptarea muștei și, respectiv, a femeii, ca actori, depinde de context. Ar fi posibil să ne imaginăm o fabulă în care John este în permanență confruntat cu o muscă, ca în fabula lui La Fontaine, Le Coche et la Mouche, de exemplu; pe de altă parte, o crimă poate servi la ilustrarea unei trăsături de caracter și nu are
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
poate oferi soluția de una singură. Și, mai mult, acceptarea muștei și, respectiv, a femeii, ca actori, depinde de context. Ar fi posibil să ne imaginăm o fabulă în care John este în permanență confruntat cu o muscă, ca în fabula lui La Fontaine, Le Coche et la Mouche, de exemplu; pe de altă parte, o crimă poate servi la ilustrarea unei trăsături de caracter și nu are absolut nici o altă influență asupra dezvoltării fabulei, cum este cazul și în nuvela
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
confruntat cu o muscă, ca în fabula lui La Fontaine, Le Coche et la Mouche, de exemplu; pe de altă parte, o crimă poate servi la ilustrarea unei trăsături de caracter și nu are absolut nici o altă influență asupra dezvoltării fabulei, cum este cazul și în nuvela The Man That Turned into a Statue de Joyce Carol Oates. În acest text, o femeie care nu are cum să fie considerată a fi un actor, este ucisă. Simt nevoia să contrazic acest
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ar eșua; sau, după caz, s-ar dovedi valabilă, o dată ce ea încadrează povestirea asemenea unui discurs ce funcționează în virtutea implicării. Acesta ar fi un rezultat la fel de bun ca oricare altul. Relații În concordanță cu definiția folosită în acest studiu, o fabulă este "o serie de evenimente relaționate logic și cronologic". O dată ce am decis ce fapte vrem să declarăm a fi evenimente, putem descrie relația ce leagă un eveniment de altul: structura seriei de evenimente. Metodologia structurală ne dictează cum să reacționăm
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
O dată ce am decis ce fapte vrem să declarăm a fi evenimente, putem descrie relația ce leagă un eveniment de altul: structura seriei de evenimente. Metodologia structurală ne dictează cum să reacționăm. Pornind de la presupunerea lui Barthes, care consideră că toate fabulele au la bază un model unic, putem să inițiem căutarea unui model care trebuie să fie atît de abstract încît să poată fi considerat universal pînă în clipa în care modelul în chestiune va fi ori respins ori îmbunătățit. Acest
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
a trage concluzia că textul este într-adevăr o narațiune. Astfel de metode au făcut mult rău naratologiei. Ele pot, în cel mai bun caz, să fie folositoare în testarea cazurilor îndoielnice, cînd se încearcă specificarea corpusului. O confruntare între fabula concretă și un model general ar permite mai curînd o descriere mai precisă a fabulei textului în chestiune, astfel încît structura specifică să fie scoasă în relief. O "potrivire perfectă", ca și orice altă deviere de la modelul de bază, poate
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
mult rău naratologiei. Ele pot, în cel mai bun caz, să fie folositoare în testarea cazurilor îndoielnice, cînd se încearcă specificarea corpusului. O confruntare între fabula concretă și un model general ar permite mai curînd o descriere mai precisă a fabulei textului în chestiune, astfel încît structura specifică să fie scoasă în relief. O "potrivire perfectă", ca și orice altă deviere de la modelul de bază, poate influența sensul textului. Un model care susține din plin această posibilitate este cel sugerat de
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
în acești termeni abstracți. În acest fel, relația dintre evenimente poate fi evidențiată. Următoarea secțiune conține o scurtă reproducere a acestui model, care va fi urmată de o cercetare concisă a unor principii de determinare a relațiilor. Ciclul narativ O fabulă poate fi privită ca o grupare specifică a unor serii de evenimente. Fabula în ansamblu reprezintă un proces, în timp ce fiecare eveniment poate fi considerat și ca un proces ori, cel puțin, ca o parte a unui proces. Deoarece teoriile sînt
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Următoarea secțiune conține o scurtă reproducere a acestui model, care va fi urmată de o cercetare concisă a unor principii de determinare a relațiilor. Ciclul narativ O fabulă poate fi privită ca o grupare specifică a unor serii de evenimente. Fabula în ansamblu reprezintă un proces, în timp ce fiecare eveniment poate fi considerat și ca un proces ori, cel puțin, ca o parte a unui proces. Deoarece teoriile sînt pe cît de vechi pe atît de rezistente în timp, Bremond, ca și
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
poate fi considerat și ca un proces ori, cel puțin, ca o parte a unui proces. Deoarece teoriile sînt pe cît de vechi pe atît de rezistente în timp, Bremond, ca și Aristotel înaintea lui, distinge trei faze în orice fabulă: posibilitatea (ori virtualitatea), evenimentul (ori realizarea) și rezultatul (ori concluzia) procesului. Nici una dintre aceste trei faze nu este indispensabilă. O posibilitate poate fi sau nu poate fi realizată. Și chiar dacă evenimentul este realizat, nu se poate ajunge întot-deauna la o
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
deteriorarea acesteia. După cum reiese în mod clar din acest exemplu, așa-numita serie primară nu are neapărat o importanță mai mare decît seriile-în-ramă, care sînt probabil mai importante în exemplul de mai sus. Astfel de situații pot caracteriza "stilul" unei fabule cînd, de exemplu, evenimente importante sînt incluse în schema unor evenimente banale, de zi cu zi, dar care sînt cauza unor evenimente importante, caz în care apare un anumit efect de determinare. Acest caz ar putea fi privit drept fatalitate
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
dar care sînt cauza unor evenimente importante, caz în care apare un anumit efect de determinare. Acest caz ar putea fi privit drept fatalitate, acceptare a neputinței omului în fața naturii ori, dimpotrivă, ca atitudine existențialistă. Pe de altă parte, o fabulă "minimalistă" în care evenimentele importante, deși ne-enunțate, "dau culoare" evenimentelor cotidiene, altminteri lipsite de importanță, va avea cu siguranță un impact major. Acesta este și cazul povestirii lui Aptekar. Pe de altă parte, în d) putem sesiza existența unei
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
asemănător, tocmai pentru că a învățat cum să privească, el va fi în stare să-și depășească teama de Ochiul rău tabu al reprezentării vizuale. Există nenumărate posibilități de înseriere și încadrare, astfel încît e posibilă crearea unui număr infinit de fabule. Structurarea ulterioară a acestor serii, realizată de Bremond, se bazează pe următoarea definiție a narațiunii: O narațiune constă într-un act de limbaj prin intermediul căruia o succesiune de evenimente care prezintă interes uman este integrată în unitatea aceluiași act. (Bremond
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
a acestor serii, realizată de Bremond, se bazează pe următoarea definiție a narațiunii: O narațiune constă într-un act de limbaj prin intermediul căruia o succesiune de evenimente care prezintă interes uman este integrată în unitatea aceluiași act. (Bremond, 1973) În ceea ce privește fabula, această definiție diferă de cea stabilită de noi în Introducere doar prin adăugarea expresiei "interes uman". Întrucît această diferență ar declanșa o dezbatere teoretică pe tema receptării, nu am de gînd să mai insist asupra acestui aspect. Dar faptul că
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
îl folosește cînd face referire la o astfel de structură. Fiecare dintre aceste procese diferite își are propriile conținuturi semantice. Bremond dezvoltă și alte posibilități. Aplicarea unei anumite mărci semantice unui eveniment anume ușurează procesul de comparație dintre structurile diferitelor fabule. Următoarele procese de ameliorare pot fi luate ca exemplu: îndeplinirea sarcinii intervenția aliaților eliminarea oponentului negocierea atacul satisfacția Aceste șase posibilități este destul de ușor să ne imaginăm și alte posibilități asemănătoare nu sînt toate necesare. Dacă sînt privite ca o
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
crearea unei obligații sacrificiul atacul suferit pedeapsa suferită Alegerea greșită poate, de exemplu, să ia forma unei greșeli, a unei simple erori ori a unei crime, și aceste variații pot să ia apoi alte forme concrete. Situația inițială dintr-o fabulă va fi întotdeauna una deficientă, în care unul sau mai mulți actori vor dori să introducă schimbări. Desfășurarea fabulei ne relevă faptul că, în concordanță cu anumite scheme, procesul de schimbare implică o îmbunătățire ori o deteriorare a situației inițiale
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
unei simple erori ori a unei crime, și aceste variații pot să ia apoi alte forme concrete. Situația inițială dintr-o fabulă va fi întotdeauna una deficientă, în care unul sau mai mulți actori vor dori să introducă schimbări. Desfășurarea fabulei ne relevă faptul că, în concordanță cu anumite scheme, procesul de schimbare implică o îmbunătățire ori o deteriorare a situației inițiale. Alte principii de structură Evenimentele selectate pot fi legate unul de celălalt într-o varietate de moduri. Din acest
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de schimbare implică o îmbunătățire ori o deteriorare a situației inițiale. Alte principii de structură Evenimentele selectate pot fi legate unul de celălalt într-o varietate de moduri. Din acest motiv, ar trebui să ne referim nu la structura unei fabule, ci la o anume structură a acesteia. Modelul lui Bremond poate fi folosit ca punct de plecare, dar poate fi trecut și cu vederea, nu pentru că ar fi nevalabil, ci pentru că am putea realiza faptul că rezultatele la care am
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
poate fi folosit ca punct de plecare, dar poate fi trecut și cu vederea, nu pentru că ar fi nevalabil, ci pentru că am putea realiza faptul că rezultatele la care am ajunge prin aplicarea acestuia nu ar fi foarte relevante pentru fabula în discuție. Următoarele sugestii, deși nu prea elaborate, sînt prezentate pentru a ne face o idee despre mulțimea de posibilități și, procedînd astfel, să înțelegem că structurile se formează de cercetător pe baza evenimentelor alese în combinație cu alte date
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
structurii, să comparăm evenimentele care se desfășoară pe vreme rece cu cele care au loc în condiții de climă rece ori călduță. Mai întîi, evenimentele pot fi grupate pe baza identității actorilor implicați. Dacă ordinea cronologică este menținută ori reconstruită, fabula este împărțită în faze. De exemplu: actorul A este subiectul segmentului ce include evenimentele 1 6, actorul B al evenimentelor 7 15 etc. (vezi secțiunea 3, de mai jos, pentru termenul de "subiect" al fabulei). În Am șase ani prima
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cronologică este menținută ori reconstruită, fabula este împărțită în faze. De exemplu: actorul A este subiectul segmentului ce include evenimentele 1 6, actorul B al evenimentelor 7 15 etc. (vezi secțiunea 3, de mai jos, pentru termenul de "subiect" al fabulei). În Am șase ani prima parte a fabulei îl confruntă pe băiat cu sora lui, în timp ce mai tîrziu mama "preia scena". Similitudinea dintre elemente sugerează că prima parte umbrește partea a doua, deși aceasta din urmă este decisivă. Același procedeu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
în faze. De exemplu: actorul A este subiectul segmentului ce include evenimentele 1 6, actorul B al evenimentelor 7 15 etc. (vezi secțiunea 3, de mai jos, pentru termenul de "subiect" al fabulei). În Am șase ani prima parte a fabulei îl confruntă pe băiat cu sora lui, în timp ce mai tîrziu mama "preia scena". Similitudinea dintre elemente sugerează că prima parte umbrește partea a doua, deși aceasta din urmă este decisivă. Același procedeu se poate aplica și în cazul obiectului, al
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pe băiat acoperindu-și ochii și remarca îngrijorată a mamei, pauza de narațiune este indicată prin expresia "după cină". În al patrulea rînd, locațiile la care au loc evenimentele pot conduce de asemenea la formarea unei structuri. În concordanță cu fabula în chestiune, folosirea unor locații contrare poate fi relevantă: înăuntru-înafară, deasupra-de-desubt, țară-oraș, aici-acolo etc. (Lotman 1977; pentru critica feministă, vezi De Laurentis 1983). În Am șase ani importanța bucătăriei, ca spațiu de desfășurare a acțiunii, este indicată în două
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]