3,990 matches
-
Într-un mod aparent surprinzător pentru voiajul său În manieră iluministă. El vine, Într-adevăr, În Italia având În minte imaginea unei țări a clasicității, al cărei univers Încearcă a-l regăsi la fața locului: Cu ochii Încercam să văz fagii lui Virgiliu și citis-ul pentru capre, ci au că erau numai ficțiune poetică, au și ei au perit. Nereușind să descopere imaginea Învățată la școală, va observa Însă, În locul bucolicului peisaj al Georgicelor, „nefatigata industrie” a locuitorilor de astăzi, eforturile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o strie oblică, adesea ștearsă. Sub scoarța copacilor și în lemnul putred, rară. l=0,8-1,2 mm. 2 Acritus hopffgarteni Reitter Corpul galben roșcat. Baza pronotului și elitrele adesea cu o bordură neagră. Sub scoarța arborilor bătrâni plop, stejar, fag și în furnicarele de Lassius brunneus. Specie răspândită în sud-estul Europei. l=0,7-1 mm. 3 Acritus nigricornis Hoffmann (seminulum Küst., semen Marsh.) Oval, lucios, negru-maroniu sau maroniu-roșcat, cu antenele și picioarele roșcate. Măciuca antenelor parțial negricioasă. Capul greu vizibil
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
vegetale în descompunere. l=0,8-1 mm. (Pl. VI, fig.7) 4 Acritus homoeopathicus Wollaston Partea dorsală maroniu-închisă, relativ lucioasă, acoperită cu reticulații microscopice. Elitrele au câte 2-3 strii discale scurte și fine. Sub frunzele și în litiera pădurilor de fag, rară. Găsită numai în Transilvania. l=1 mm. 6 Genul Chaetabraeus Portland în fauna României o singură specie. Chartabraeus globulus Creutzer Corpul oval-emisferic, puternic convex, negru sau maroniu-închis, relativ lucios. Antenele și picioarele roșii. Tibiile anterioare evident lățite, cu marginea
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
scurtate. Stria suturală adesea în întregime ștearsă. Marginea anterioară a mezosternului și marginile laterale ale metasternului au câte o bordură. Marginea externă a tibiilor anterioare, mediane și posterioare prezintă 4, respectiv 3 și 2 zimțișori mici. Sub scoarță de stejar, fag, mesteacăn și arin. l=3-4 mm. (Pl. VIII, fig.4 ) 2 Platysoma compressum Herbst (depressum F.) Corpul aplatizat, cu marginile laterale ± paralele, negru-lucios. Antenele și picioarele roșii sau maronii. Măciuca antenelor roșcată. Marginea anterioară a capului concavă. Pronotul transvers, de
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
este ± șterasă. Pigidiul și propigidiul prezintă puncte ombilicate. Marginile laterale ale metasternului cu câte 2 strii. Marginea externă a tibiilor anterioare, mediane și posterioare dispune de 4, respectiv 2 și 1 zimțișori ascuțiți. Specie mai rară răspândită pe stejar și fag, uneori pe mesteacăn și plop. l=3-4 mm. 3 Platysoma oblongum Fabricius Corpul de peste 2 ori mai lung decât lat, puternic convex. Unicolor negru cu luciu metalic. Antenele și picioarele roșcatmaronii, măciuca antenelor de nuanță roșcată. Marginea anterioară a capului
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
are o punctuație fină și deasă. Pronotul de aproximativ 1,5 ori mai lat decât lung, cu marginile laterale punctate. Pigidiul și propigidiul prezintă puncte ombilicate dese. Marginile laterale ale metasternului cu o bordură vizibilă. Sub scoarța de molid și fag în galeriile de ipide. Găsită numai în Transilvania. l=3,5-4 mm. 4 Platysoma lineare Erichson Corpul negru, lucios, puternic convex. Antenele și picioarele roșcat-maronii. Măciuca antenelor galben-roșcată. Marginea anterioară a capului ușor concavă, suprafața capului cu o punctuație fină
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
precedentă, dar de dimensiuni mai mici, de care se deosebește prin punctuația mai accentuată a marginilor laterale ale pronotului, pigidiului și a propigidiului. Marginea anterioară a mezosternului este lipsită de o bordură vizibilă. Specie rară, întâlnită sub scoarța de conifere, fag și stejar. l=2,5-3 mm. 22 Genul Pachylister Lewis Se deosebește de Hister prin talia mai mare, prin mandibulele care sunt inegale și prin conformația pronotului. În fauna României o singură specie. Pachylister inaequalis Olivier (laevus Rossi, labiatus Motsch
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
moară Înecat; iar a treia să trăiască 60 de ani și să moară de moarte bună. Reacția copilului este promptă: ține cărticică, bate tu cârjuliță! Și le-a luat la bătaie pe ursătore șî bete-le! Le-a bătut frunza fagului! Copilul cere ursitoarelor să-l ursească să trăiesc cât a trăit tica, treisuteșaizeci de ani! Ursitoarele lau ursat din nou atât pe el, cât și pe părinții lui. Le-a mai dat câte-o cârjuliță sî, pfiu! Bătea cârjulița la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
multă dragoste, Clipa de răgaz, Vară senti‑ mentală, Sper să ne mai vedem, Racolarea (1985) ; Noi, cei din linia întâi, Încrederea, Un oaspete la cină (1986) ; Punct... și de la capăt, Primăvara bobocilor, Pistruiatul, Anotimpul iubirii, A doua variantă, Pădurea de fagi, Figuranții, Secretul lui Nemesis, Cale liberă, Vulcanul stins (1987) ; Moromeții, Orele unsprezece, Niște băieți grozavi, Miracolul, Secretul armei secrete (1988) ; O vară cu Mara, Mircea, Există joi ? (1989) ; Cine are dreptate ?, Drumeț în calea lupilor, De ce trag clopotele, Mitică ? (1990
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Lupta comuniștilor ilegaliști dă naștere peliculelor Labirintul, Detașamentul Concordia, Punga cu libe‑ lule, Convoiul, Liniștea din adâncuri, Întâlnirea, Pe malul stâng al Dunării albastre, Să mori rănit din dragoste de viață, Emisia continuă, Ziua Z, A doua variantă, Pădurea de fagi. După august 1987 nu mai apare nici un film pe această temă. Notabilă este prezentarea mișcării legionare în Bietul Ioanide, cea mai amplă și detaliată la nivel de ideologie de până atunci. Firește, calea legionară este respinsă (Ioanide către comunistul Dragavei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Ormens ägg) (1976) 253 P Parașutiștii (1972) 196 Partea ta de vină (1963) 111, 113, 162 Pas în doi (1985) 139, 234, 239, 244 Pași spre lună (1963) 116 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile (2007) 198 Pădurea de fagi (1987) 234, 241 Pădurea de mesteceni (Brzezina) (1970) 188 Pădurea spânzuraților (1965) 108, 111, 115, 121-123, 151, 156-157, 159, 200 Pământ (1930) 35, 44, 139, 168 Pe aici nu se trece (1975) 192-193 Pe malul stâng al Dunării albastre (1983
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Humorului, la sud cu Stulpicani, iar la nord- nord-est cu teritoriul orașului Câmpulung și al comunei Frumosu. În compoziția pădurilor din subzona (etajul) de tranziție molid-fag, esența de bază o constituie molidul, o pondere însemnată având-o și bradul și fagul, formând arborete de amestec cu molidul și în unele sectoare ajungând să domine. Între principalele tipuri de pădure, după etajele dominante, întâlnim aici: molidișuri, molideto-brădeto-făgete, molideto-brădete, molideto-făgete, brădeto-făgete, făgeto- brădete și, mai rar, insule de brădete și făgete pure. Cu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
scorușul (Sorbus aucuparia), mesteacănul (Betula pubescens), plopul tremurător (Populus tremula), paltinul (Acer pseudoplatanus), salcia căprească (Salix caprea), alunul (Corylus avellana), caprifoiul de munte (Lonicera nigra), socul roșu (Sambucus racemosa), smeurul (Rubus idaeus) etc. Pajiștile din subzona amestecului de conifere cu fag ocupă o suprafață de circa 22% din suprafața totală a pădurii, ceea ce explică dezvoltarea unui bogat sector zootehnic. Pajiștile cu suprafața lor de 3.090 ha conțin o apreciabilă cantitate de masă verde (8.000-15.000 kg/ha), cu o
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de om și de natură afectează clima, calitatea apei și a atmosferei. Are loc un proces de eroziune a solului, și așa sărac, cu urmări negative asupra vegetației ierboase, care constituie baza furajeră pentru creșterea animalelor. Pădurile de molid, brad, fag se includ, în cea mai mare parte în clasele I și II de masă lemnoasă, cu o producție de 700-800 m³/ha (la arboretele de peste 80 de ani), importantă materie primă pentru industrie (cherestea, binale,mobilă, celuloză, hârtie, produse chimice
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
în sezonul rece. Așa cum se proceda și în alte locuri, hrana porcilor era asigurată prin strângerea unor mari cantități de ghindă și jir, în absența produselor obținute din cultivarea pământului. Unele sate aveau obligația de a strânge fructul stejarului și fagului, care constituia o dare grea, numită jold <footnote Al.Gonța, op. cit., p. 276-281. footnote>, menționată în documente, dar nu și pentru vămeni, poate și pentru faptul că regimul alimentar al mănăstirii Moldovița nu includea carnea și grăsimea de porc. Obștea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
100 cloroplaste/celula (tutun,spanac). Din literatură rezultă că la unitatea de suprafață foliară se găsesc în grosimea frunzei între (3 - 15)*106 cloroplaste; la “Ricinus communis” s-au găsit 40*106 cloroplaste/cm2 de frunză. La o frunză de fag suprafața totală a cloroplastelor este de 20 de ori mai mare decât suprafața frunzei, iar la un arbore de 100 de ani, suprafața tuturor cloroplastelor atinge 2 ha. Cloroplastele sunt cele mai mari organite celulare. Culoarea verde a cloroplastelor se
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cântă la pian. (Cine?) Floarea este albastră că cerul. (Despre cine este vorba?) 2) SUBIECTUL POATE FI: a) -simplu exprimat printr-un singur cuvânt: Mingea s-a spart; -multiplu exprimat prin mai multe cuvinte: În zona de deal trăiesc stejarii, fagii, teii și mestecenii; b) exprimat subiectul apare în propoziție: Mircea scrie temele; neexprimat subiectul nu apare în propoziție; inclus cuprins în formă verbului (pentru persoana I-a și a II-a: Învățăm temeinic în fiecare zi (noi); Cânți cu noi
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
o vegetație abundentă și variată. „E plină pădurea românească de meri și peri sălbatici, apoi de corni, de scoruși, de aluni și nuci, de cireși sălbatici cu cireșe negre, și În multe locuri și de viță sălbatică sau lăuruscă”. Fructul fagului jirulare un sâmbure comestibil iar din ei se scotea mai înainte un ulei apreciat. Bureții, de fag sau vineți, mânătărcile sau hribii , gălbiorii sau urechiușele, zbârciogii etc, din care o seamă se pot usca ,iar altele mura, constituiau un adaos
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de scoruși, de aluni și nuci, de cireși sălbatici cu cireșe negre, și În multe locuri și de viță sălbatică sau lăuruscă”. Fructul fagului jirulare un sâmbure comestibil iar din ei se scotea mai înainte un ulei apreciat. Bureții, de fag sau vineți, mânătărcile sau hribii , gălbiorii sau urechiușele, zbârciogii etc, din care o seamă se pot usca ,iar altele mura, constituiau un adaos prețios în alimentație. „Să amintim apoi vânatul pădurii și faptul că în poienile pădurii și la marginile
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
prezintă caracter agricol, cu axare pe cultura cerealelor și plantelor tehnice, în principal. Creșterea animalelor și piscicultura ocupând un rol secundar.Din punct de vedere pedologic, predomină solurile cenușii tipice și cambice, în zonele de platou, sub pădurile de amestec (fag și gorun), cit si sub pădurile de stejar.Principala rețea rutieră a comunei este dată de: DJ 248A (IașiVoinești-Tibana județul Vaslui). Din localitatea Țibana urmează o rută ocolitoare, (DC 76) prin Gârbești-Glodenii GânduluiRăzboieni-ȚibăneștiDJ 246.Pe teritoriul comunei Tibănești (9407 ha
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
53%), urmate de cele cu rol hidrologic (41%) situate în amonte de acumularea de la Pârcovaci. Pădurile de interes științific ocupă 5%, iar cele cu funcții de recreere au un procent de 1%. În cadrul etajului forestier se disting următoarele subetaje: Subetajul fagului; este reprezentat prin masive de făgete aproape pure sau în care fagul este dominant. Aceste făgete se găsesc de regulă la peste 400 m altitudine, acoperă culmi, platouri, versanți cu expoziții diferite și au o creștere viguroasă. Suprafețe cu făgete
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
acumularea de la Pârcovaci. Pădurile de interes științific ocupă 5%, iar cele cu funcții de recreere au un procent de 1%. În cadrul etajului forestier se disting următoarele subetaje: Subetajul fagului; este reprezentat prin masive de făgete aproape pure sau în care fagul este dominant. Aceste făgete se găsesc de regulă la peste 400 m altitudine, acoperă culmi, platouri, versanți cu expoziții diferite și au o creștere viguroasă. Suprafețe cu făgete pure de deal se întâlnesc mai ales, în zona Maxut, Humosu, Deleni
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu expoziție estică, nordestică, se află un cadru secular, cu o suprafață de 73 ha. de făgete pure, (o varietate mai rară) de Fagus silvatica Moesiaca încadrată în rezervația naturală Humosu (C. Toma, V. Zanoschi, 1986). Însoțitorii obșnuiți, cu care fagul formează adesea arborete și faciesuri de amestec, sunt gorunul (Quercus petraca), carpenul (Carpinus betulus), teiul pucios (Tilia cordata), mesteacănul (Betula verucosa) și, cu o frecvență mai redusă paltinul (Acer pseudo platanus), arțarul (Acer platanoides), ulmul (Ulmus montana), frasinul (Fraxinus excelsior
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Carpinus betulus), teiul pucios (Tilia cordata), mesteacănul (Betula verucosa) și, cu o frecvență mai redusă paltinul (Acer pseudo platanus), arțarul (Acer platanoides), ulmul (Ulmus montana), frasinul (Fraxinus excelsior), stejarul (Quercus robur), cireșul sălbatic (Cerasus avium) etc. Pe lângă specia dominantă de fag (Fagus silvatica), au mai fost identificate exemplare sau grupuri rare de fag de Crimeea (Fagus taurica) și chiar fag caucazian (Fagus orientalis), pe versantul de est al Dealului Cătălina (17 ha), unde unele exemplare au 20 m înălțime și 60
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
frecvență mai redusă paltinul (Acer pseudo platanus), arțarul (Acer platanoides), ulmul (Ulmus montana), frasinul (Fraxinus excelsior), stejarul (Quercus robur), cireșul sălbatic (Cerasus avium) etc. Pe lângă specia dominantă de fag (Fagus silvatica), au mai fost identificate exemplare sau grupuri rare de fag de Crimeea (Fagus taurica) și chiar fag caucazian (Fagus orientalis), pe versantul de est al Dealului Cătălina (17 ha), unde unele exemplare au 20 m înălțime și 60 m în diametru. (C. Burduja, C. Toma și M. Lazăr, 1965). Făgetele
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]