3,497 matches
-
fascinat de chipul veșnic tânăr, tânărul bărbat nu-și poate reprima impulsul de a recunoaște pe față că însușirea aceasta îl tulbură cel mai mult În mod tipologic, coana Marghioala, sau, cum i se spune de obicei, Mânjoloaia, își datorează faima atributului de ,,vrăjitoare’’, acceptat de toți cu o teamă admirativă. În acest punct se află sursa irezistibilei atracții pe care hanul o exercită asupra călătorilor care băteau drumurile mânați de treburile și afacerile lor. Hanul este locul de întâlnire cu
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
operează între operă și publicuri. Și aici, acțiunea intermediarilor constă în a crea diverse prezentări și perspective asupra operei, cu ajutorul unor puneri în scenă originale, capabile să-i consacre pe inițiatorii lor drept cvasicreatori: comisarul de expoziție se folosește de faima artiștilor și devine el însuși artist (Yves Michaud, 1989). Putem cita o figură internațională, Harald Szeeman (cf. Nathalie Heinich, Harald Szeeman, un cas singulier. Entretien, L'Échoppe, Paris, 1995); conservatorul de muzeu structurează rețeaua de artiști de la care cumpără; el
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
dregători de toate vârstele și stările sociale. Din sfetnici și ostași de frunte ai împăratului au devenit, prin martiriu, prieteni ai Împăratului Hristos și ostași credincioși ai Lui. Prin suferințele îndurate cu bărbăție, mărturisind dreapta credință în Hristos, au dobândit faima de întâistătători printre vitejii și eroii jertfelnici ai credinței. Printre martiri „se numărau și creștini daco-romani aparținând tuturor categoriilor sociale: slujitori ai altarului: episcopi, preoți, diaconi, citeți; funcționari de stat, negustori, țărani, bărbați și femei. Ei au pătimit mai ales
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
traversat o perioadă fastă în timpul Renașterii. Artiștii lucrau numai după ce primeau comenzi, deci pe bază de contract. Onorariile îi aveau în vedere și pe colaboratorii sau pe ucenicii pictorului sau sculptorului. În general, mediul artiștilor nu se bucura de o faimă prea bună. Unii dintre ei aveau și statut de curtean sau de funcționar de stat. Pentru artiști și pentru publicul lor, cea mai importantă dintre condiționările istorice a fost, pentru mult timp, patronajul, definit ca o relație în care patronul
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
literaturii române. Exemplificările au fost făcute cu intenția relevării rolului explicativ al introducerii, al orientării cititorului în fața textului ce urmează a fi parcurs. Al doilea exemplu este cât se poate de edificator pentru situația în care o introducere de-pășește faima textului în fața căruia este pusă. Alegerea temelor incluse în acest volum poate părea întâmplătoare. Într-o măsură așa și este. Nu mă refer la eseul "despre sâni", alegerea sa fiind făcută, aș spune, în cunoștință de cauză "ca unul care
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
atunci să ne pronunțam. [23 iulie 1876] NUMIRI LA UNIVERSITATEA DIN CERNĂUȚI La vechea Universitate din Cernăuți (care-și are începutul, după cum se știe, din vremea lui Papură Voda) s-au mai numit încă câțiva profesori iluștri, de-a căror faimă științifică răsună Europa. Iată numele acestor iluștri indivizi: D. Alois Handl (fost institutor de fizică și chemie la școala militară din Wiener-Neustadt), acuma profesor ordinar de fizică; D. Anton Wasmut (fost institutor la gimnaziul real de pe Landstrasse din Viena), acuma
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
februarie 1877] ["AMBASADELE OTOMANE DIN STRĂINĂTATE... Ambasadele otomane din străinătate au fost avizate de a dezminți știrea despre îmbolnăvirea sultanului. Astfel comunicatul celei din Viena se esprimă astfel: Ambasada otomană crede că trebuie să dezmintă în modul cel mai formal faimele turburătoare răspândite despre starea sănătăței M. S. Sultanului. M. Sa Sultanul a suferit înainte de câtăva vreme de durere de măsele, însă răul a dispărut deja și starea sănătăței M. Sale e pe deplin mulțămitoare. În același senz se esprimă o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cauză n-am găsit de cuviință de-a ne întinde în detalii asupra cestiunii. Acuma însă, când tot incidentul e închis odată pentru totdeauna, vom da în câteva șire o relație cu totul obiectivă a întîmplării, pentru a înlătura toate faimele eronate, câte se lățise în această privire. De la un timp încoace atât pedagogul cât și maistrii au fost denunțat direcției faptul că între elevi sunt câțiva malcontenți cari refuză a se supune regulamentului disciplinar al școlii. Izvorul acestor nemulțămiri se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
importărei acestui dușman al agriculturei este deci iminent, încît trebuie îndoită precauțiune spre a opri lățirea lui întru cât va fi cu putință. [18 august 1876] PALESTINA Gazeta evreiască "Hamagid" publică o corespondență din Londra în care ia act despre faima răspândită că guvernul turcesc a oferit drept plată numeroșilor săi creditori evreiești din Anglia cedarea unei părți din Palestina. Sir Hammond din Londra s-a pus în relațiuni cu Chwedalla, fondatorul unei societăți compuse din evrei englizești, franțuzești și austriecești
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe scara știrilor documentare și să scoatem la iveală informații din peisajul apicol moldovenesc, implicit românesc. Venim mai întâi cu mărturii din izvoarele noastre narative, respectiv cronicile secolelor XVII-XVIII. Prezentând condițiile naturale de excepție în privința fertilității și resurselor ce fac faima Moldovei de Jos, Miron Costin ridică un adevărat imn de slavă apelor curgătoare de pe aici, asemuindu-le marilor și renumitelor fluvii ale lumii. După ce enumeră bogățiile de pe apa Prutului, exclamă: „și pe tine, Bârlade, râu roditor, nu pot să nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vor simți confortabil în această comparație. Dar oamenii pot alege alte standarde și criterii decât bogăția în evaluarea propriei valori. Ei se pot raporta la decență, moralitate ori religiozitate, care sunt mult mai importante pentru aceștia decât bogăția, educația sau faima. Prin urmare, alegerea grupurilor de referință cu care cineva se compară favorabil, estompează amenințarea cu sentimentul de degradare care acompaniază poziția socială joasă pe care o ocupă individul. Partea a IV-a INSTITUȚIILE SOCIALE Căsătoria și familia Educația ca instituție
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
economiști sunt doar cei precum: Barro, Friedman, Kaldor, Keynes, Leontief, Lucas, Samuelson sau Solow, asta ca să dau doar câteva nume. În acest sens închei cu o frază rostită de celebrul economist francez Jacques Attali, fondator și primul președinte al BERD, „Faima este un blestem în care toți oamenii doresc să fie victime”. Cu siguranță nu mi-am dorit niciodată așa ceva și, sper, nici autoarea acestei cărți. A scrie o prefață nu este o abordare ușoară, așa cum s-ar putea crede, ci
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
din nou o asemănare frapantă cu operele lui Boccaccio, mai ales în abordarea aceluiași gen de poeme, vizionare și alegorice, deși stilurile rămân distincte, originale, unice. Există patru astfel de poeme chauceriene ale activității literare de tinerețe: Cartea Ducesei, Casa faimei, Divanul păsărilor și Legenda femeilor cinstite. O operă chauceriană în care identificăm o imagine idilică a femeii este Cartea Ducesei (The Book of the Duchess, 1370), o elegie scrisă pentru a-l consola pe John of Gaunt, duce de Lancaster
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
poeților francezi 676, aluziile mitologice, momentul temporal al primăverii, visul. Poetul englez are ca model predecesorii italieni, Francesco Petrarca și Giovanni Boccaccio, Legenda femeilor cinstite, în special Prologul ei, împărtășește același interes, pe care îl arătase și Povestirea călugărului, pentru faima, despotismul și căderea marilor nume ale ierarhiei antice, de data aceasta interesul acordându-se principiului feminin, ca și în De mulieribus claris, cu toate că Chaucer ar fi putut cunoaște și micul tratat petrarchist, de laudibus feminarum, dedicat unei împărătese, Ana de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
romanii s au ridicat împotriva familiei regale a Tarquinilor și au impus republica. De la Fericitul Augustin înainte, ea a fost percepută ca o figură centrală pentru definirea eticii seculare și a ideologiei Romei, în special atenția exagerată acordată onoarei și faimei. Dante însă nu o plasează în Infern, personajul feminin cunoaște o existență oarecum binecuvântată, portretizată fiind în mijlocul unui cor care glorifică noțiunea de onoare. Dacă la începutul Evului Mediu credința și dorința ei disperată de a-și păstra onoarea au
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pronia cerească,/ Regină a Evropei să domnească!// Frumoasă coz, dar fără nfumurare;/ Ani fragezi, dar în toate cumpătată;/ Virtutea - steaua-i călăuzitoare;/ Mereu supusă, aspră niciodată;/ Întrînsa-i gingășia întrupată;/ Iar inima-i-locaș de neprihană,/ și mâna - mână spartă la pomană.”752 Faima unei astfel de donna angelicata nu putea decât să facă înconjurul lumii, ajungând până în Siria și făcându-l pe sultanul de aici să o dorească mai presus de orice. Donna angelicata este mai mult o iluzie, iar fascinația pe care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fără cusur frumoasă/ Era mereu de bunătate plină;/ Așa era la vorbă de duioasă,/ De vrednică de cinste și miloasă/ și-n suflet pătrundea așa de bine,/ C-o îndrăgea îndată orișicine.// Nu numai la Saluce în cetate/ Se răspândise faima ei cea bună,/ Ci și-n ținuturi hăt îndepărtate,/ O proslăveau noroadele mpreună,/ și-așa departe lauda-i răsună/ Că spre Saluce toți cu mic cu mare,/ Călătoreau s o vadă fiecare.”791 Noua soție se implică în viața cetății
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
incapabile de a se ridica la perfecțiunea portretului fizic anterior conturat 965, dar Cresida primește din partea naratorului o mai mare apreciere și compasiune: „Eu nu vreau să-i aduc dojană, biata,/ Mai mult cât i se-aduce în poveste./ Pe faima sa e-atât de mare pata/ Încât pedeapsă prea-îndestulă-i este./ E greu păcatul ei; cu toate aceste,/ M-aș apleca s-o iert, căci s-a căit,/ și o mai iert din milă, negreșit.”966 Personajul feminin din poemul chaucerian
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este mult prea supusă greșelii pentru a putea căuta să atingă adevărul; de aceea zeul va fi de-acum Încolo Întrebat care este esența sa, dacă el este sau nu zeul unic. Acesta este Începutul oracolelor teologice care vor face faima unui oracol precum cel de la Claros. Filosoful neoplatonician Porphyrios citează un astfel de oracol În Viața lui Plotin: e vorba despre oracolul lui Apollo privitor la destinul ante și post mortem al sufletului lui Plotin 1. Deși nu este autentic
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
regele Cresus a poruncit să fie turnată În aur statueta brutăresei sale. După care a consacrat-o aici, la Delfi. - Așa este, răspunse Theon. Dar prin acest gest nu făcea dovada luxului În care trăia, un lux care să supere faima Sanctuarului. El avea o motivație cinstită și echitabilă. Pe cât se spune, dacă o fi adevărat, Alyattes, tatăl lui Cresus, se recăsătorise și avea copii din a doua căsătorie; a doua lui soție, care-i purta gând rău lui Cresus, dădu
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
din nou o asemănare frapantă cu operele lui Boccaccio, mai ales în abordarea aceluiași gen de poeme, vizionare și alegorice, deși stilurile rămân distincte, originale, unice. Există patru astfel de poeme chauceriene ale activității literare de tinerețe: Cartea Ducesei, Casa faimei, Divanul păsărilor și Legenda femeilor cinstite. O operă chauceriană în care identificăm o imagine idilică a femeii este Cartea Ducesei (The Book of the Duchess, 1370), o elegie scrisă pentru a-l consola pe John of Gaunt, duce de Lancaster
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
poeților francezi 676, aluziile mitologice, momentul temporal al primăverii, visul. Poetul englez are ca model predecesorii italieni, Francesco Petrarca și Giovanni Boccaccio, Legenda femeilor cinstite, în special Prologul ei, împărtășește același interes, pe care îl arătase și Povestirea călugărului, pentru faima, despotismul și căderea marilor nume ale ierarhiei antice, de data aceasta interesul acordându-se principiului feminin, ca și în De mulieribus claris, cu toate că Chaucer ar fi putut cunoaște și micul tratat petrarchist, de laudibus feminarum, dedicat unei împărătese, Ana de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
romanii s au ridicat împotriva familiei regale a Tarquinilor și au impus republica. De la Fericitul Augustin înainte, ea a fost percepută ca o figură centrală pentru definirea eticii seculare și a ideologiei Romei, în special atenția exagerată acordată onoarei și faimei. Dante însă nu o plasează în Infern, personajul feminin cunoaște o existență oarecum binecuvântată, portretizată fiind în mijlocul unui cor care glorifică noțiunea de onoare. Dacă la începutul Evului Mediu credința și dorința ei disperată de a-și păstra onoarea au
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pronia cerească,/ Regină a Evropei să domnească!// Frumoasă coz, dar fără nfumurare;/ Ani fragezi, dar în toate cumpătată;/ Virtutea - steaua-i călăuzitoare;/ Mereu supusă, aspră niciodată;/ Întrînsa-i gingășia întrupată;/ Iar inima-i-locaș de neprihană,/ și mâna - mână spartă la pomană.”752 Faima unei astfel de donna angelicata nu putea decât să facă înconjurul lumii, ajungând până în Siria și făcându-l pe sultanul de aici să o dorească mai presus de orice. Donna angelicata este mai mult o iluzie, iar fascinația pe care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
fără cusur frumoasă/ Era mereu de bunătate plină;/ Așa era la vorbă de duioasă,/ De vrednică de cinste și miloasă/ și-n suflet pătrundea așa de bine,/ C-o îndrăgea îndată orișicine.// Nu numai la Saluce în cetate/ Se răspândise faima ei cea bună,/ Ci și-n ținuturi hăt îndepărtate,/ O proslăveau noroadele mpreună,/ și-așa departe lauda-i răsună/ Că spre Saluce toți cu mic cu mare,/ Călătoreau s o vadă fiecare.”791 Noua soție se implică în viața cetății
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]