12,672 matches
-
decizie În acord cu dorințele mele. I-am amintit fachirului propriile sale cuvinte: că o doză atât de infimă nu ar putea dăuna, chiar dacă ar fi vorba de otravă. Mai mult decât atât, am observat eu, aceasta nu era o febră oarecare, care să fi putut avea consecințe nefaste, mai ales că se manifesta Într-o formă atât de blândă, ci, dimpotrivă, natura Însăși contribuie la vindecarea bolilor generând reacții de acest tip, iar În asemenea situații este recomandat să lăsăm
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
bolilor generând reacții de acest tip, iar În asemenea situații este recomandat să lăsăm la o parte toată medicamentația și să așteptăm rezultatul acestui proces. Însă fachirul obiectă, zicând că maharajahul era prea slăbit pentru a face față unei asemenea febre. „Dar - continuă el - haideți mai bine să auzim și opinia celorlalți medici.” Toate argumentele mele se dovediră a fi inutile. Consiliul, prezidat de fachir, era alcătuit din doisprezece hakimi din Peshawar și Lahore, medici indieni, astrologi și alții, fiecare dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și osmazome (supă cafenie) sunt astfel folosite. Și constatăm, de asemenea, că alimentele consumate impropriu sau fără moderație pot deveni otrăvitoare; de exemplu, făina și zahărul, la persoanele afectate de diabet; pâinea și cartofii, pentru scrofuloși; carnea, În cazurile de febră, și atâtea altele. Încă o dată, pe măsură ce civilizația a progresat, mai multe medicamente și otrăvuri s-au descoperit a fi de preț pentru folosirea obișnuită ca dietetice, mirodenii, tonice sau cosmetice. De fapt, cu greu s-ar găsi vreo clasă de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
pentru mine a fost faptul că regina (r³ni), În timpul războiului cu englezii pe Sutlej, În urma multor avorturi prin care a trecut, a fost afectată de oftalmie și nu a Încuviințat solicitările comandantului-șef, Teja Singh, care suferea și el de febră (ori de friguri), și mi-a cerut ajutorul, În tabără. Am avut așadar avantajul de a rămâne În oraș (evitând necazul de a mă compromite În fața englezilor, devenind un attaché al ostilelor trupe sikh, ceea ce mai apoi a condus la
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
II-lea a pus capăt, În 1839, acestui refuz și vaccinarea a devenit obligatorie pentru toți copiii”, cf. Galip Ata, „Évolution de la médecine en Turquie”, În V. Gomoiu, Histoire de la médecine, p. 125. 69. Synochus șgr. synochos - continuuț, În medicină, febră continuă; sens păstrat În unele utilizări ale echivalentului sanscrit jvara. 70. Tratamentele epocii și zonei includeau aceeași recomandare În cazul utilizării unei Tinctura opii, În variantele acetata, camphorata, deodorata (vezi US Dispensatory, pp. 1468-1472). 71. Plumbi acetas e acetatul (sau
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de Kőrös?”, Geographia Medica 19, 1989, p. 32 n. 24. 109. În textul ediției engleze, erysipelatous inflamation - din gr. erysipelas (erythos, roșu, și pella, piele -, boală infecțioasă acută a pielii sau a membranelor mucoase, caracterizată prin inflamația pielii, Însoțită de febră; este cauzată de anumite tipuri de streptococi). 110. Atitudinile atipice sau ireverențioase În interiorul moscheii fac parte și din biografia legendară a liderilor religioși non-islamici. Despre Guru N³nak (1469-1538) se spune că a adormit Într-o zi la Mecca cu picioarele
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Cluj-Napoca, 1972, p. 210). 202. Materia medica atipică de origine arahnee, redistribuită În alte genuri decât cel menționat de autor. 203. În text: cachexia (1852, p. 86). 204. Experiența medicală Îi permite lui Honigberger să distingă cu suficientă precizie Între febră și epuizare drept cauze letale. După moartea lui Kőrösi Csoma, la Darjeling, În 1842, disputele biografilor cu privire la cauza sa n-au fost rezolvate decât recent de Bernard Le Calloc’h, care a arătat („De quoi est mort Alexandre Csoma de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cauza sa n-au fost rezolvate decât recent de Bernard Le Calloc’h, care a arătat („De quoi est mort Alexandre Csoma de Kőrös?”, Geographia Medica 19, 1989, pp. 9-34) că nu e vorba de paludism, Însoțit de accese de febră, așa cum s-a crezut, ci de epuizarea unui organism a cărui biografie depășise, oricum, chiar și limitele excepționale ale rezistenței. 205. Colegii lui Burnes aveau de ce să fie suspicioși, căci erau interesați și de Pali, după cum scria cel dintâi În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
vorbă”. Incontestabile efecte poetice rezultă din notarea senzațiilor, diferențiate în funcție de anotimpuri. Iarba își „scormonește”, primăvara, „neliniștite drumuri prin hume cerzonate”, croind „întortocheate răscruci subpămîntene / De păpădii și brusturi și lobode uitate”. Toamna „zarea fierbe ca mustul/ Și întreaga lume are febre”. Uneori ochiul interior privește în trecut, spre timpuri voievodale, dar și spre altele, mai îndepărtate, în care viețuiau prin Bărăgan sciții, precum și spre veacurile în care strămoșii poetei „plecau [...] în toamnele tăcute, / Cu turme și ciubare / Prin burguri cu grofi
SCHIOPU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
incisivitate și o finețe vrednice de o romancieră formată de lecturi din Marcel Proust (adeseori invocat), Hortensia Papadat-Bengescu și Camil Petrescu. Semnificativ e că E. Lovinescu aprecia detașarea cu care e comunicată în roman o experiență traumatizantă, absența lirismului, a „febrei”, stilul „dens, cenușiu”, nepatetic. Cartea procură, totuși, emoții de lectură și prin vibrații (discrete) de reală poezie, conținute în evocarea peisajelor și a atmosferei patriarhale a Mangaliei și Balcicului de altădată, ca și în episodul morții tatălui protagonistei. Considerat de
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
personajelor sunt analizate cu lux de amănunte. Cea mai importantă realizare este, după Nicolae Manolescu, „alianța [...] dintre ideea care asigură simbolismul general (admirabil condusă pe toată durata epică) și forfota vieții, răsuflarea caldă a oamenilor și a vitelor, gesturile, gândurile, febra”. Placebo (1983) este un text-experiment, compus din două părți distincte: romanul propriu-zis, al cărui protagonist, din familia personajelor brebaniene, este Dumitru Gorea, un vitrinier-șef de patruzeci de ani, și jurnalul acestuia, alcătuit din fișe neprelucrate pentru un „tratat despre
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
vervă, insistent și hotărât în convingerile sale, S. este și un poet încercat de suferințe pe care le trece într-un registru cu surse expresioniste: „Răstigni-m-aș și n-am cui,/ n-am cui să-i tac înfiorarea./ Lumina febrelor refugiindu-se/ în fierul cel vechi al/ unor prea vechi manuscrise,/ nedescifrate uși deschise/ ale unei taverne/ în bobul de grâu”. Vidul interior, proclamat obsesiv, dă la iveală spații unde se înstăpânesc lipsa de iluzii, demitizarea, chiar iconoclastia, uneori textul
SARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289493_a_290822]
-
îl încețoșează, convertindu-i datele într-o confesiune șoptită și tremurată. Departe și de retorica ostentării eului, și de tentațiile lirismului militant resuscitat de contextul istoric, textele se remarcă prin discreție și catifelări muzicale: „Pe-aici mi-am pârguit, în febră, visul / Sub freamătul și fructele de soi, / De mă tot trage dorul înapoi / Precum o apă-și trage-n fund ucisul. Mă tot visez în car cu moldoveni / Și codrii mi se zbuciumă în piept; / Din sanctuar toți anii mi
SARGEŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289499_a_290828]
-
omului în multiple planuri. Experiențele sufletești sunt variate, după cum urmează: a) apetențele și plăcerea somatică, reprezentate prin odihnă/mișcare, hrană/băutură, sexualitate; b) situațiile-limită somatice, reprezentate prin senzații fizice sau fiziologice, cu caracter acut, imprevizibil și perturbant, cum sunt: durerea, febra, apneea, stopul cardiac, traumatismele, setea, foamea, oboseala fizică; c) infirmitățile, percepute și trăite ca deficiențe somatice variate: paralizii, deficiențe senzoriale, malformații, amputații, sechele post-operatorii; d) fantasmele onticului, care se pot proiecta în domeniul somaticului ca o trăire fără fundamente reale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de o specificitate etno-culturală a sănătății mintale. Toate aceste aspecte sunt cuprinse în sfera psihiatriei transculturale (E. Kraepelin, H. Ellenberger, Y. Pelicier). Sunt cunoscute și descrise afecțiuni psihice specifice anumitor arii culturale, anumitor societăți umane. În sensul acesta, menționăm următoarele: febra de kaiak sau isteria arctică, amokul, moartea psihogenă lentă, nostalgia etc. 4. Statul și boala mintală Raporturile dintre stat și boala mintală se referă în primul rând la relațiile dintre instituțiile statului, boala mintală și regimul social al bolnavilor psihic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
perioadele lungi de repaus în special ortostatismul prelungit fără mișcări asociate; · după a treia lună de sarcină se vor evita exercițiile din decubit dorsal; · exercițiile fizice nu se vor practica în atmosferă caldă și umedă; · se contraindică efortul fizic în timpul febrei sau al altor afecțiuni intercurente; · vor fi evitate activitățile fizice care necesită simulări, împingeri bruște, flexie completă de genunchi, ridicarea ambelor membre inferioare (de tip sărituri) și aplecările complete cu flexie de șold (de tip “atinge degetele de la picioare cu
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
și metafizic. Poetul se „caută” sub povara regnului animal, vrea „subcuvintele”, cele care oficiază „sardanapalice chimii/ dând fiori și muguri adâncurilor vii/ și fructe noi, ascunse gurilor tirane” (Punctul cunoașterii). Găsind „semne” noi la intersecții mute, de cântec, zbor și febră, poetul este un visător, un zburător „de pradă”. Femeia-pisică înflorește ca „ghimpele”, pătimașă, aflată sub unda „duhului străbun”. Se conturează acum câteva teme predilecte. Cântând „subobiectele”, T. zice: „iarba crește din mine”, „nu sunt decât o plantă hrănită ritual”. Este
TORYNOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
al adevărului”. E ceea ce și-a propus, de altfel, cu mijloace personale, și T.-A. însăși, în romanele sale. Caracteristice sunt propensiunea spre introspecție, autoanaliza, interesul pentru adolescență, pentru psihologia ei difuză, personajul principal fiind mai ales fata puberă, cu febrele amăgirilor și dezamăgirilor (Caruselul, Vară vrăjmașă), varietatea caracterelor (ipocriți, profitori, invidioși, bârfitori, snobi, mediocri, servili, impostori, parveniți, cinici, egoiști), de unde și tenta subliniat critică, specifică romanului de moravuri, tendința spre caricatură, ironia și tonul caustic (ca în Caruselul), tehnica modernă
TUDOR-ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
autodefinește în poezia Lut ars din volumul omonim, apărut în 1984: „Sunt un ciob dintr-un vas, / imposibil de reconstituit”. Dacă s-ar avea în vedere doar titlurile majorității plachetelor sale, În prelungirea luminii, Cratere (1981), Lut ars, Heliante (1987), Febra esențială (1997), ori ale unor poeme (Lumină sonoră), s-ar putea conchide că poeta scrie o lirică vitalistă, solară, tentată doar de aspectul diurn al existenței. Însă cu trecerea timpului ea se dovedește mai degrabă o structură lirică anxioasă, bântuită
URBANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290369_a_291698]
-
înscrie într-un fel de proiect al cărui mesaj vizează ab initio transcendența, întorcându-se în final în același spațiu generos, de semnificații proteice: prelungirea luminii, craterul, lutul ars, floarea soarelui, lumina nemuritoare. Pentru U., poezia se definește ca o „febră esențială”, „o lege care te îngroapă de viu/în splendorile lucidității”. SCRIERI: În prelungirea luminii, București, 1976; Cratere, București, 1981; Lut ars, București, 1984; Heliante, București, 1987; Febra esențială, Timișoara, 1997; Ce-ar fi să-i dezbrăcăm sufletul? Fabula rasa
URBANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290369_a_291698]
-
ars, floarea soarelui, lumina nemuritoare. Pentru U., poezia se definește ca o „febră esențială”, „o lege care te îngroapă de viu/în splendorile lucidității”. SCRIERI: În prelungirea luminii, București, 1976; Cratere, București, 1981; Lut ars, București, 1984; Heliante, București, 1987; Febra esențială, Timișoara, 1997; Ce-ar fi să-i dezbrăcăm sufletul? Fabula rasa II, București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Ciobanu, Tonalitatea imnică, LCF, 1977, 2; Nicolae Manolescu, „În prelungirea luminii”, RL, 1977, 13; Ulici, Prima verba, II, 131-132; Iorgulescu, Prezent, 130-131
URBANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290369_a_291698]
-
cu moartea ea neștiind / că ești doar lira la care cântă / cineva dispărut de multă multă vreme”. Treptat, se poate observa că „liricii de mânie și sintaxei imprecative” Z. „îi subsumează o mare fervoare interogativă, ducându-și disperările la o febră psaltică” (Al. Cistelecan). În Nopțile franciscane (2001) comentariile criticii au surprins „o modernă viziune asupra lumii, care desființează granițele dintre observator și lume” (Dieter Schlesak) și o definiție particulară a esenței poeticului, ca mișcare de fragmentare și reasamblare a suprafețelor
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
nu doar la prevenirea bolilor, dar are influență și asupra bunei dispoziții. După cum se știe, cavitatea bucală constituie deseori o cale de pătrundere în organism a diferiților germeni patogeni, capabili să provoace unele boli infecțioase acute, transmisibile pe cale digestivă, ca febra tifoidă, hepatita epidemică, dizenteria, scarlatina și altele. De felul în care părinții se vor strădui să-și obișnuiască copiii cu respectarea unor reguli elementare de igienă va depinde, în bună parte, atât prevenirea acestor boli grave, cât și asigurarea, în
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
recente. 2. Legislația românească. 3. Produse înregistrate din plante. 4. Remedii naturale neînregistrate. Capitolul VII “Plante folosite în tratarea bolilor” “*”Alergii,astm bronsic,bronșită cronică, guturai,infectii ale gâtului, laringită, diabet, gută, hipotiroidie, hipertiroidie, obezitate, detoxifiere, diaree,gastrită, esofagită, hepatită, febră, guturai, infecții virale, degerături, uretrită, cistită și uretrită, fibroame uterine, migrenă, nevralgie, tetanie, rinita alergică. Competențe generale 1.Receptarea informațiilor despre lumea vie. 2.Comunicarea orală și scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei. 3.Utilizarea unor noțiuni, concepte, legi și
Programa pentru CDŞ la biologie “resurse medicinale şi melifere”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rojezuc Cristina-Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1229]
-
un pas de a fi otrăviți cu amoniu și trebuie să-și lase apa la decantat înainte de a o consuma. În Piatra Neamț, prea mult cupru în sol În urmă cu vreo 20 de ani, orașul părea să fie ferit de febra industrializării, dar efectele poluării provocate de autoturisme nu l-au ocolit. Solul din strada Mihail Sadoveanu, chiar din fața blocului D2, conține cupru în proporție de 62,7 mg/kilogram, când admisibil ar fi doar 20 mg/kg! Cam mult pentru
Moldova şi poluarea. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cruţ Bianca, Humelnicu Cezar Daniel () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1214]