3,267 matches
-
încât inițierea rămâne fără obiect. Este numai unul din singuraticii a căror existență măruntă prozatorul o observă cu înțelegere, evitând în egală măsură sarcasmul facil și emoția ieftină. În finaluri adesea incerte, aceste personaje se estompează și dispar. După o febrilă activitate de jurnalist în perioada imediat postdecembristă, T. revine pe scena literară cu o culegere de proză scurtă Povestiri din lumea nouă (1996; Premiul Uniunii Scriitorilor), iar mai târziu cu Îngerul de la benzinărie (2003). Autorul recompune în primul volum, prin
TEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
energie.) Un plastograf patentat! Cațavencu: (sărind din loc) Plastograf! Toți din fund: (strigând amenințător) Afară plastograful! Toți din față: (asemenea) Afară falsificatorul! Trădătorul! (fierbere mare.) Cațavencu: (spumând, se repede din mijlocul grupului său la tribună cu pumnii încleștați și zbierând febril. Un moment tăcere) Fraților! Domnilor! Un moment, onorabili concetățeni! Am voit să acoper o rușine care se petrece de atâta vreme în sânul orașului nostru... (Zoe și Tipătescu mișcare) am voit să cruț opinia publică de o lovitură scandaloasă;... astăzi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
scria în tăcere și adeseori spunea că se simte sub imboldul unei puteri străine.Compunând,construia dialogurile vorbind tare,zâmbea sau se-ncrunta...Muncea neîntrerupt până termina convingerea ca le e superior celorlalti.opera.În tot acest timp era încruntat,febril și ursuz.Când termina, era adesea intoxicat de tutun și cădea câteva zile într-o stare de somnolență pașnică...” Sursele comicului * Comicul de caracter * Comicul de nume * Comicul de limbaj * Comicul de situație * Comicul de intenție( râsul îndreaptă moravurile) Crezul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mai în vârstă dintre alegătorii prezenți, apoi alegătorii alegeau biroul definitiv care prezida alegerea deputaților și senatorilor. Întregul birou era de astă dată al opoziției, fapt care a îngrijorat mult pe Beizadeaua. În tot cursul zilei Pake Protopopescu a lucrat febril pentru reușita candidatului opoziției. Președinte al biroului fusese ales un bătrân liberal, Opreanu, tatăl lui Remus și Romus Opreanu, mai târziu unul consilier la Casație și cellalt prefect la Constanța, iar secretar era Ionel Isvoranu, fost ofițer de cavalerie, unchiul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la Românul, rostește o cuvântare înflăcărată în mijlocul zgomotului mare. Cum mulți dintre studenți erau conservatori sau adversari ai roșilor, Bibicescu nu era agreat fiind bănuit că este agent guvernamental. În sfârșit, acoperită de un zgomot ce asurzea și în agitația febrilă, se votează o moțiune de protestare împotriva lui Midhat-pașa și, în același timp, studențimea cerea guvernului instructori militari spre a se pregăti pentru apărarea țării. Așa se termină anul 1876. anul 1876 325 până în munții României, unde cutează azi să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
oștirilor rusești fu oprită. Baia în Dunăre le fu cruțată. Armata română în cap cu prințul Carol merg către Plevna și iau parte la asediul Plevnei, iar marele general turc Osman-pașa este încercuit și asediat! Ion Brătianu desfășoară o activitate febrilă în capul Ministerului de Război. Totul era de făcut. Din toate unghiurile țării încep să sosească proviziile de gură; mai târziu cojoacele și cellalt echipament de iarnă. În capul serviciului sanitar avem norocul să avem un om superior și cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
redacția revistei: „Nu vor rămîne decît unul sau doi oameni”. Mi s-a părut inutil să-l întreb de unde știe, presupunînd că de la nevastă-sa, președinta Tribunalului și membră în Biroul județean. N. are în toată ființa sa ceva provocator, febril, insidios, de aceea, ori de cîte ori discut cu el, prima mea grijă e să-l temperez. De data asta n-am avut răbdare și m-am cam ambalat. La întrebarea sa dacă aș accepta fără comentarii hotărîrea privitoare la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de unde o aveam?) în jurul unui soldat din mulțime pentru a-l imobiliza. Am început să-l trag spre mine; voiam pur și simplu să-l bat. Înainte de a reuși, m-am trezit din nou. *„De la Iași la Onești - îmi povestește, febril, „nenea Jean” (Ion Apetroaie) -, am întîlnit toate cele patru anotimpuri. Am pornit pe o ploaie torențială, pe care am lăsat-o în urmă. Apoi am parcurs o porțiune de drum uscat: vîntul ridica praful și frunzele pînă la mari înălțimi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la 2245, stau lîngă radio. Am renunțat la televizor. Mult mai important e ceea ce aflu de la primul. Televizorul e, eufemistic vorbind, „monoton”. La radio, am alți „interlocutori”, care îmi demostrează că lumea se transformă. Relatările celor de la „Europa liberă” sînt febrile și acerbe. De vreo lună și ceva încoace, fac tot felul de ipoteze privitoare la viitorul zonei geografice în care trăim. Se avîntă, se îndoiesc, retractează, apoi iarăși se hazardează. Nu mi-i greu să sesizez punctele vulnerabile ale prestației
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mulțumesc pentru darul neprețuit pe care mi l-ați făcut. Eram prea nerăbdătoare pentru a vă citi cartea din filă În filă având alături și un carnet de note - ceea ce voi face acum - Încât am Început prin a o răsfoi febril. și am mers din surpriză În surpriză. De pildă eu n-am știut - că de uitat n-aș fi putut uita așa ceva - că tatăl lui Anton Holban (Turel, cum i se spunea În familie) era nebun, nici că tante Antoineta
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
obosit și cu probleme de sănătate. Mă gândeam că poate e și urmarea tensiunii eforturilor deosebite din anul trecut (mi-amintesc de adevăratul maraton al periplurilor prin Iași și Fălticeni În momentele aniversare), osteneala finalizării cărții despre Orașul muzelor, bogăția febrilă, dar și ea consumată, a proiectelor. Mă Întreb dacă ați regăsit ritmul dvs. Înțelept și spornic și dacă sănătatea vă este aliată. Din suflet vă doresc să fie așa. Domnule Dimitriu, În momentul de față sursa mea de medicamente este
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
bine de la casă la casă. Cu toată prietenia recunoscătoare V. Tempeanu 55 Bft. 15 mai 1973 Iubite domnule Dimitriu, Răspund cam tardiv la epistola matale de la 30 aprilie, tot așteptând să vii la București. Îmi anunți numai vești Îmbucurătoare despre febrila matale activitate de la „Galerie”, care, În curând, prevăd că nu va Încăpea În toate clădirile „elevului” lovinescian. Îmi pare rău, că n-am ascultat interviul dat de mata. Am citit, În schimb, articolul din „România (liberă”, n.n.) relativ la Muzeul din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
s-a aruncat În gol și s-a prăbușit, țăndări, pe parchet. Palid, Radu n-a mai putut fi readus Între noi. Abia dacă mai avea putere să se scuze, deși o făcea, din nou și din nou, cu aceeași febrilă stânjeneală. Momentul de frângere a serii n-a mai putut fi reechilibrat. Nu mult după aceea, Radu - excesiv de politicos totdeauna - n-a mai suportat nici măcar benignele convenții ale vizitei. S-a retras, ruinat, Împreună cu soția, Înmărmurită și ea. Rugămințile, efortul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
restrânsă, ambele, una are - inițial - o adresă totuși largă și esențială, cealaltă complicitează, chiar În premise, doar cu o elită calofilă. Destinul fiecăreia inversează Însă aceste date primare. Pornind, ambele, de la refuzul mediocrității existenței, Întâmplările... lui Blecher perseverează În războiul febril și dureros cu „mistificarea lumii”, pe când Craii... Își transferă dezgustul Într-o evaziune bovarică estetizantă, de o solemnă mizantropie. Privirea rătăcește În trecut, disprețuind imediatul, care nu merită decât masca, degradarea „Înnobilată”, morga viciului. Spleenul rafinamentelor obosite, maladivul gust al
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
lăsând Mișcării un „respiro” folosit pentru refacerea rândurilor. Pornirea prigoanei din nou ar fi avut un efect distrugător, ori tipărirea clandestină era o încălcare a legilor ce ar fi putut duce la reînceperea arestărilor și proceselor. în această atmosferă de febrilă căutare a unei soluții și îndoială apare omul providențial Nicolae Petrașcu, care asigură pe Căpitan că va duce la bun sfârșit lucrarea la Sibiu unde tipărise în Aprilie 1936 și „Cranii de lemn” a lui I. Moța. Deși pentru legionari
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
din urmă aprobare prin Negulescu, eu am știut și am aprobat și eu, Teodorescu s-a ocupat cu serviciul. Eu personal n-am primit bani de la nimeni. Citindu-i-se stăruie și semnează Nicolae Petrașcu Din el se vede activitatea febrilă a lui Nicolae Petrașcu și Vică Negulescu, căutând să coalizeze toată lumea politică în lupta de eliberare națională. Problema strângerii de informații și expedierea lor în străinătate a apărut ca o inițiativă a lui Eugen Theodorescu. De întreaga filieră, Nicolae Petrașcu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în relief părțile rele și opozante apărute direct în procesul de producție. Acest spirit îl cultivă celor din subordinea sa. Costică .În ultima parte a anului ‘89, în densitatea umană, cca 15.000 salariați ai colosului industrial ieșean, se agitau febril trupe ale securității în croșetare cu o pletoră de informatori în emulație, toți având drept obiectiv anihilarea elementului periculos, Tacu Alexandru, fost deținut politic anticomunist și semnatar al DECLARAȚIEI DE LA IAȘI Nu permit disidenți pe platforma combinatului. Te arestez ca
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
piatra” ... în capul celuilalt ! Sigur, Fănică dotat de la părinți cu o frizură ocrotitoare , ar fi în avantaj . Cassian alopec ce este, riscă să-și piardă și “barba” . Ce ne îngrijorează mai tare ar fi Titi Iacob prezent la “revoluție” bolnav febril . Iată cum vede el lumea în ziua chilipirului istoric : Mi s-a părut curios faptul că unele ferestre de la etajul trei din balconul magazinului Modern , LA PARTER ERAU DESCHISE” și cuiburi de mitralieră,(pag. 142) . Despre același Titi Iacob : “În
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
revistei „Luceafărul” (Tineri poeți, 1976), conțin poeme care vor intra și în sumarul volumului de debut. Cartea a stârnit opinii critice numeroase, comentatorii ei căutând însă echilibrul evaluării prin identificarea trăsăturilor proprii unui „poet necomun și incomod”, „talent puternic și febril” (Laurențiu Ulici), greu de fixat într-o definiție. Cronicile consemnează dicțiunea torențială a poemelor, natura frustă a sensibilității, ingenuitatea structurală, un adevărat desfrâu metaforic, vizând frecvent oximoronul. Poetul plănuiește o mitologie proprie, menită să redimensioneze lumea în cheie personală, reunind
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
rând, de o „recunoaștere”. Modernitatea interbelică aproape că se „clasicizase” și se prefăcuse în cristale, în conștiința epocii în care scria D. Deșertul realismului socialist provocase o comunicare și mai vie între vârste diferite ale literaturii noastre: poeții „șaizeciști” căutau febril și găseau, dincolo de acest deșert literar, modele veritabile care să le precipite propriul lirism. Mișcarea este așadar mai largă, aproape generală; pentru a putea scrie, într-un climat ideologic încă apăsător, tinerii poeți ai acelor ani trebuiau mai întâi să
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
tratate într-un limbaj care abandonează abstracția pură, optând pentru definiția metaforică. Aspecte naturale (1989) propune un lirism mai degrabă evaziv, ambiguu, impresionist. Prozele poetice din ciclul Așteptare și hotărâre și lungul poem în proză Orlando, animat de un vizionarism febril, amintesc de un rimbaldian anotimp al „semnelor”. Limbajul condensat, lirismul reflexiv, discursiv, retorica filosofic-livrescă rămân mărcile stilistice ale poemelor și prozelor poetice ale lui D. Odele morții și alte poeme (1991), volum de proză poetică organizat sub forma unui mozaic
DRAGOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286856_a_288185]
-
suflu urmuzian. În piesa titulară, școlarizarea unui elev răsfățat necesită o permanentă campanie a familiei, care culminează cu o amplă mobilizare de forțe în vederea promovării bacalaureatului. Contrastul dintre nepăsarea și insolența elevului convins de inutilitatea absolută a învățăturii și comportamentul febril, cam prostesc, al părinților și rudelor, dar și comportamentul profesorilor din comisie, ale căror întrebări și manifestări sunt ridicole, întrețin interesul amuzat al cititorului. O variantă pentru scenă, comedia cu același nume, a fost pusă în repetiție la Teatrul Național
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
ridicat de dificultate. Ușor polemice, disociative atât cât să limpezească un context, tâlcuirile lui evită abordarea de tip impresionist, se feresc de cochetăriile criticii infidele. Atent la iradierile peisajului social și spiritual, lărgind câteodată excesiv câmpul de referință, cercetătorul, în febrilă vânătoare de esențe, își face, s-ar zice, un punct de onoare din a nu se opri la suprafața lucrurilor. O dominantă a investigațiilor sale, în afară de operațiunea firească de reliefare a ipostazei „definitorii” a unor scriitori, este monitorizarea, cu un
HRIMIUC-TOPORAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287459_a_288788]
-
pseudonimul Chérie, cu o nuvelă, Crezul ocnașului. În 1918, românul Între artă și iubire, evocă activitatea sa de infirmieră în anii primului război mondial. Urmase (după propria-i mărturisire) studii universitare la Berlin, dar s-a lansat și într-o febrila activitate gazetăreasca. În „Steagul”, „Universul literar”, „Actualitatea”, „Scenă” (aici inițiază „Rubrică femeii”, iscălind Mină von Barnheld), „Gazeta tinerimei”, „Socialismul”, „Revista copiilor și a tinerimii”, „Rampă”, „Adevărul literar și artistic”, „Gazeta capitalei”, „Cuvântul liber”, „Dimineață” „Presă”, „Filmul”, „Omul liber”, „Lupta”, „Dimineață
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
surprinzând diferite ipostaze ale vieții de familie - infidelitatea unei soții de moșier (De ochii lumii), o crimă, autoarea acesteia fiind o nevastă ce își omoară bărbatul dispărut cu mult timp în urmă și reîntors să-și vadă copiii (Străinul), pregătirile febrile ale unui burlac pentru a-și primi virtuala logodnică împreună cu tatăl ei și așteptarea zadarnică a acestora (Musafirii lui Stavarache), necazurile provocate de o soție cicălitoare care, până să-i plece bărbatul la o anchetă, îi face zeci de observații
CIOFLEC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286261_a_287590]