3,956 matches
-
protejate. Se tăiau numai copacii bătrâni sau strâmbi, care oricum nu mai aveau mult de trăit. Seara, când flăcăul a oprit în fața porții căruța doldora cu lemne bune pentru foc, tatăl a ieșit în întâmpinare, fudul nevoie mare de isprava feciorului: - Brava ție, dragul tatii! Brava! Ai făcut o treabă tare bună, de om priceput. Nici eu nu o făceam așa. Ai văzut tu că nevoia ți-o sărit în ajutor? - Care nevoie, tataie hăi, că am strigat-o până ce am
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
mă duc de multe ori, seara, la un restaurant-grădină de vară a unui evreu, grădină intrată în obișnuința lumii "La Abrumcic". Alături de cei câțiva copaci vii mai erau și câțiva de natură statică pictați pe copertine. Abrumcic bătrânul avea un fecior, Ițic, care învârtea toată afacerea și două fete care serveau la masă. Fripturi de tot felul, mici, cârnați cu usturoi, fudulii, în fine, tot ce-ți dorea suflețelul dacă te ținea portofelul. Aici veneam de obște sâmbăta. Și iată că
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
deveneau seara obiectivul de atac al țânțarilor. La baltă ne distram cu chefalii. Se adunau în jurul unei bucăți de pâine parcă invitându-te să-i culegi cu mâna. Și așa și făceam. De aici poate că i s-a tras feciorului mai mare pasiunea de totdeauna pentru pescuit. La mijlocul lui august tabăra și-a încetat activitatea. La Marineanca totul era bine. Plouase și câmpul, grădina arătau minunat. Singura undă de tristețe era ine vitabila plecare la Sofian. Ne gândeam la cele
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
de arme ale chipeșului Paris, inclusiv uciderea lui Ahile, mi s-au părut și ele neconvingătoare. Treabă de țintaș abil, care nu cere cine știe ce vitejie. În plus, șterpelindu-i lui Menelau nu numai soția, ci și o parte din tezaur, feciorul mai mic al lui Priam ne obligă să-i suspectăm și sentimentele. În schimb, nu simt nevoia să mi se explice de ce Epicur recunoștea, fără să se jeneze, că o bună parte din teoriile lui i-au fost inspirate de
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
să calc a diac adevărat. Abia așteptam să fiu de față atunci când vodă ținea divan sau doar ședea de vorbă cu unii boieri...Când bunul Alexandru s-a dus în lumea celor drepți, eu am rămas să-l slujesc pe feciorul său, Ștefan voievod...Nu mi-a fost greu să-i învăț feleșagul...Iată-l - aflat la plimbare, stând de vorbă cu boierii din suita lui: De o bucată de vreme am băgat de seamă cum un popă bătrân de când lumea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
îi va spune <cel Mare> Și pe bună dreptate...În curând va aduna divanul. Pentru el nu este iarnă geroasă, nu se află vară dogoritoare, nu sunt toamne cu ploi nesfârșite. Pentru el doar țara îi este mumă, doamnă și feciori...Parcă trăiește numai pentru țară. La cea mai mică primejdie din afară sare cu sabia în mână și cât ai clipi îi la hotare. Îi vai de cel ce i-a tulbura liniștea. Când răul îi din lăuntru nu pregetă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
am pus mâna pe hrisov și am citit:„Io Dumitrașco Cantacuzino voievod...m-am milostivit și am datu... rugătorilor noștri...de la svânta mănăstire de Sventi Ioan Zlataust care iaste aicea, în târgul în Iași și iaste făcută de Ștefan beizadea, feciorului Radului vodă ginerele Ducăi vodă, cu viile și cu hăleșteul de la Penișoară...” Odată cu ultimile cuvinte citite, m-am întrebat: „De fapt cine a zidit biserica Sfântul Ioan Zlataust? Gheorghe Duca vodă sau ginerele său Ștefan beizadea, feciorul Radului vodă?” Nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de Ștefan beizadea, feciorului Radului vodă ginerele Ducăi vodă, cu viile și cu hăleșteul de la Penișoară...” Odată cu ultimile cuvinte citite, m-am întrebat: „De fapt cine a zidit biserica Sfântul Ioan Zlataust? Gheorghe Duca vodă sau ginerele său Ștefan beizadea, feciorul Radului vodă?” Nu am stat mult pe gânduri și l-am întrebat pe călugăr. La auzul întrebării, acesta a început să vânture hârțoagele din fața lui, cu intenție vădită de a găsi unul anume. Când l-a găsit, mi l-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cu o undă de zâmbet pe obraz. Nu am încotro și mă avânt în necunoscut: „Io Constantin (Cantemir n.n) voievod...am dat și am întăritu la svânta mănăstire la sventi Ioan... care iaste zidită den temelii de Ștefan beizadea, feciorul Radului vodă, ginerile Ducăi Vodă...” Apoi pe cine să credem, sfinția ta? Pe Ștefan Radul vodă, care, la 22 octombrie 1683, spune: „Ce-am rugat pre părintele mieu, pre măriia sa Duca vodă, de au făcut această beserică pre acest
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
din 2 august 1685 (7193) al lui Constantin Cantemir voievod, unde citesc mai departe: „...Adică domniia mea m-am milostivit de am dat ș-am întărit la sfânta mănăstire la Sventi Ioan...care iaste zidită den temelii de Ștefan beizadea, feciorul Radului vodă, ginerele Ducăi vodă, cu moșiile de la Prisăci care sântu după mănăsrirea lui Aron Vodă și cu viile de la Dealul Brândzii...însă aceste moșii și vii...le-au fostu dat Duca vodă...la mănăstirea lui Păun care s-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
răsipit...Duca vodă văzându că n-a hi pomană,au luat aceste moșii și le-au dat la...Sveti Ioan Zlataust... Ce Duca n-au apucat a faci dires...pe aceste moșii...” Iată-ne din nou în fața lui „Ștefan beizadea, feciorul Radului vodă, ginerele Ducăi vodă.” Dar pentru că m-ai convins că Duca vodă a zidit Zlataustul, acum am altă nelămurire, sfinția ta. „S-o auzim!” Ce a vrut să spună vodă când l-a pus pe diac să scrie: „Însă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
folosul pemintenilor Țării Moldovei, a feciori de boiari, și mai vârtos și a celor săraci, cine ar vrea să margă la învățătură, pentru pomenirea noastră vecinică.” „Cred că ai luat seamă cum vodă spune apăsat că școlile să fie pentru <feciori de boieri și mai vârtos și a celor săraci, cine ar vrea să margă la învățătură>. Ce zici de așa o judecată folositoare tuturora?” Am luat aminte, sfințite părinte. Și asta-i spre lauda lui Antioh Cantemir vodă și a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de Brașău și și-au luat nume de grof, cât și pământul țării noastre l-au închinat nemților până într apa Siretului. Și cuibul său ș-au pus în mănăstirea Cașinului...aducând către sine și alți boieri, și mazili și feciori de boieri de țară s-au tras de acolea și la Cetatea Neamțului...prădând și jăcuind pre toți, și mănăstiri, și boiari, ... fără de nici o milă;...și fiindu și turci neguțitori prin târguri, trimitea podgheazuri... de-i robiia pre turci și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de la trei ani în sus, până la 12 anii și mai sus, iar carii ar fi feciori de preoți să învețe până la 20 de ani și mai sus”. „Cred că ai luat aminte cum că la școlile înalte erau trimiși doar feciorii de preoți.” Asta așa ar părea la prima vedere, dar despre copiii de mazili, de negustori și de alte bresle de cinste mitropolitul spune: „Însă de la vârsta de la trei ani în sus, până la 12 anii și mai sus...” Așa că eu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
un magazin de covoare. De ar fi stat împreună un minut mai mult, poate s-ar fi înțeles mai puțin. Lică hotărâse că se va duce a doua zi, așa cum îi spusese drăcoaica. Era antrenat. ... In dimineața aceea, pe la unsprezece, feciorul veni cu pași ușori să spună lui Maxențiu că doamna prințesă dorește să-i vorbească. Maxențiu se gândi din nou cât e de obositor traiul lui parazitar. Ce va fi vrut Ada de la el? Vreo nouă ședință sportivă? Vreo vizită
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
steag palid cu blazon, ce se clătina la orice suflu. Marele eveniment, pentru care se pregătea de atâta timp, cu atâta spaimă, se petrecuse: hemoptizia. Se petrecuse într-o dimineață, cu simplicitate și fără nici un simptom precursor. Era singur cu feciorul. Simțise valul abia când era ajuns în gură. Făcuse un semn spre apartamentul Adei și se aplecase în cuvetă. Alb ca pânza, privise fără oroare sângele. Se culcase încet pe pat, nemișcat. Când Ada intrase, îl găsise cu o batistă
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
și automobile și era mai multă libertate. Virtutea începuse a o cam plictisi și întrevedea putința de a-și revedea actorașul, pe care se simțea dispusă să-1 ierte. La cea din urmă masă de seară, Mika-Le fusese singură cu Drăgănescu. Feciorul venise să anunțe că doamna nu prânzește. Era o zi de repetiție. Domnul Drăgănescu, neliniștit de ideea că Elena nu se simte bine sau că prânzul a fost servit prea grăbit, pusese întrebări servitorului. - Doamna e bine și nu a
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Era o zi de repetiție. Domnul Drăgănescu, neliniștit de ideea că Elena nu se simte bine sau că prânzul a fost servit prea grăbit, pusese întrebări servitorului. - Doamna e bine și nu a rămas în salonaș decât domnul Mar-cian, explicase feciorul. Mika-Le dusese mâna la gură dintr-un rău obicei, apoi crezuse de cuviință să-și exprime bunele sentimente: - Ce păcat că doamna Elena lipsește! Adesea chema pe sora ei "doamna Elena", așa cum o numeau secretarii. - Dumneata nu te amesteca! îi
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
surmenare sau numai o stare de excitras din grija și plăcerea audiției faimoase. în chiar ziua când Drăgănescu, ce întîlnise pe Ada, adusese ultimele vești rele de la Leysins, Elena se simțise rău. Luau gustarea după repetiție în cerc intern, când feciorul, lăsând brusc jos o tavă, avusese numai timpul să se repeadă spre stăpână pe care o văzuse pălind și o susținuse până la canapea, unde Elena avusese o scurtă sincopă. Revenindu-si surâsese lui Drăgănescu 261 care, speriat, îi ținea mina
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
aceea vârsta era mai bine gravată pe fața lui accentuată de asprimea expresiei și lipsită de umbra juvenilă a musteții. Ada simți un fel de desperare anticipată de femeie matură și voluptuoasă. Urcă pe scara a doua a palatului. Un fecior era acolo pe săli: - De vine domnul să mă anunți îndată! zise. Mai vioi, înțelese repede și se înclină. Pentru servitori acum Maxențiu, acolo, departe, era ca și mort, și Lică stăpân. Sus, Ada se opri în biroul apartamentului ei
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Carnea aceea trebuia s-o lase acolo sau s-o suprime? își potrivi rochia la loc. Decise să lase carnea unde se așezase .cu rosturile ei. Surise. Bărbia era mai puțin ascuțită și pielea întinsă mai puțin neagră. - Intră! Un fecior îi întindea pe o tavă o telegramă. - Bine! Nu uita îndată ce o veni domnul! . . . Era de la sanatoriu. Se sfîrșise: nu-1 va aduce în țară, cel puțin deocamdată. ,,Așadar, la Bihor? . . ." Surise iar. "Tocmai la Bihor! . . . Bună noapte în otelul de la
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
deși n-ar fi vrut să țină socoteală de ea. Mika-Le coborâse și ea. Intrară în biroul principal al casei. Elena nu se întorsese. Cu gândul la sănătatea ei acum așa de debilă, 285 Drăgănescu fu îngrijorat. Se liniști, când feciorul îi spuse că automobilul cu doamna și cu domnul Marcian a trecut pe dinaintea casei. Drăgănescu era foarte ostenit și fata ceea, acolo, îl plictisea De ce va fi venit cu el? ... Se sperie, avu o izbitură la inimă, simțind ceva pe
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Scutură mâna de pe care lăbuța neagră se desprinsese. - De nu vrei să mergi cu tramvaiul, pleacă îndată cu automobilul, înainte de a fi dus la garaj. Tonul, era aspru și nu lăsa nici o îndoială. Fără să aștepte altă Invitare, Mika-Le plecă. Feciorul, omul vechi de casă, se apropia cu precauțiune de Drăgănescu: - O telegramă pentru doamna! Cu ochii congestionați în ziua aceea, Drăgănescu îl fulgeră, apostrof îndu-1: - Nu știi unde trebuie pusă corespondența doamnei? - Din Elveția! cuteză cellalt. în adevăr, Maxențiu își
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
-l ducea printre ogoarele Tighinei, ochii lui Beccin, ‘’acești ochi rămași deschiși, curați și albaștri ca cerul’’ îl urmăresc pe autorul cărții, îi cer un ajutor prin foșnetul grâului, în spic ca vrabia și în pai ca trestia, cum spune feciorul anonim din urătura clasică a folclorului românesc pe care Virgil Gheorghiu l-a asimilat de prunc de la părinții săi. Și autorul remarcă: ‘’Drama lui Constantin Beccin e drama tuturor românilor Basarabiei’’. Savel Gheorghiță revine în rama ferestrei cu ediția românească
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Căuești în mai anul trecut și de faptul că foștii elevi de atunci l-au rugat pe directorul actual al școlii să mă recheme la o întâlnire tot la școală, ca atunci când mi-au fost elevi. Aflând că are un fecior plecat în Italia - după un trai mai bun - i-am dat și pentru fiul său ambele volume - știind sigur că-i fac o bucurie și mai ales că și alți români din cei aflați acolo vor citi cu interes cele
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]