2,230 matches
-
de o a doua disociere, care constă din desfacerea conceptului de cultură din vagul universalist și așezarea lui pe temelia concretă a etnicului. Cultura ca unitate universală e o abstracțiune teoretică tot așa cum e umanitatea, în realitatea concretă există culturi felurite precum există neamuri felurite. Mai înainte ca etnologia să ne demonstreze acest adevăr, în lumina căruia se topește frumoasa iluzie a universalității culturii și civilizației, romanticii germani au operat această disociere proclamând geniul etnic ca generator de cultură și atribuind
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
disociere, care constă din desfacerea conceptului de cultură din vagul universalist și așezarea lui pe temelia concretă a etnicului. Cultura ca unitate universală e o abstracțiune teoretică tot așa cum e umanitatea, în realitatea concretă există culturi felurite precum există neamuri felurite. Mai înainte ca etnologia să ne demonstreze acest adevăr, în lumina căruia se topește frumoasa iluzie a universalității culturii și civilizației, romanticii germani au operat această disociere proclamând geniul etnic ca generator de cultură și atribuind națiunii această înaltă misiune
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
descompunem în elementele constitutive pentru o și mai limpede determinare a sensului. Din ce constă acest complex sau care sunt elementele lui constitutive? Răspunsul nu e greu de dat. Complexul cultural se poate descompune în trei procese sau trei momente felurite: creația, difuzarea și asimilarea. Esențiale sunt cel dintâi și cel din urmă, difuzarea nefiind altceva decât modul de a mijloci asimilarea creației. Dintre toate, creația deține rolul primordial, fiindcă fără ea nu există nimic de difuzat și de asimilat. Creația
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Dumnezeu și formele de civilizație și de cultură în care ea s a întrupat. Această știință, cunoscută de obicei sub numele de istoria comparată a religiilor, și care îndeplinește o funcție deosebit de însemnată în apologetică, a trecut ea însăși prin felurite faze de dezvoltare. Nu e locul să vorbim pe larg despre ele. Să spunem numai că ea a fost determinată prin marile descoperiri și explorări geografice care, aducând la cunoștința Europei existența continentelor, a raselor și a popoarelor ce le
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
concepțiile lor de viață n-au fost descoperite toate deodată, ci rând pe rând, cercetătorii etnografi le-au studiat ca atare, și atrași treptat de una sau de alta din notele izbitoare din viața fiecărui popor nou descoperit, au emis feluritele teorii și ipoteze, pe care le cunoaștem, cu privire la ființa și originea religiei. Mulțimea și parțialitatea acestor ipoteze și teorii se explică pe de o parte prin studierea insuficientă a vieții fiecăruia dintre aceste popoare, prin imposibilitatea de fapt de a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
atât de limpede și de convingătoare, că nu omul singur, ci omul în colaborare călăuzită de Dumnezeu s-a ridicat mai presus de natură prin plăsmuirile culturale, își găsește confirmarea insistent repetată în Biblie. Tot din Biblie vedem că aceste felurite activități creatoare se organizează în jurul cultului religios, pentru a-i da laolaltă maximum de strălucire și pentru a căpăta fiecare în parte mai multă lumină din flacăra credinței. Ceea ce Jacob Burckhardt exprimă ca o posibilitate, iar Nikolai Berdiaev ca o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
aseamănă cu aceea dată lui Adam: de a fi colaboratorii și continuatorii creației divine, în ordinea finalității, pe care Dumnezeu a încredințat-o acestei lumi. în sens pur creștin, însușirile naturale, din care se nasc activitățile specific omenești, corespund cu feluritele daruri ale Sfântului Duh, despre, care ne vorbește amănunțit apostolul Pavel. (I Corinteni, XII, 4-10; Romani XII, 6). Darurile acestea, fie că sunt de înțelepciune, de înțelegere, de credință, de vindecări, de minuni, de profeție, de discernământ al duhurilor, de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
obraz minciună, din câte s-au rostit în epoca impietății moderne, este aceea că monahismul ar însemna sublimare erotică, trândăvie și ignoranță. Acela e nenorocitul monahism de azi, cadavrul gloriosului monahism care a creat cultura Europei. Viața religioasă, care are felurite grade și nuanțe, culminează în contemplație, care e pipăirea directă a puterii dumnezeiești. Și acești faun de geniu ai culturii s-au dovedit atât de activi și de fecunzi, umplând veacurile de lumină, fiindcă au încremenit mai întâi în contemplație
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
participă la arhitectură până la aurăriile și argintăriile ce îmbracă icoanele, cărțile și odoarele cultice; și o practică deopotrivă în basoreliefuri și în miniaturile de ivoriu, lemn și alte materii, care înfloresc cu o finețe și cu un gust fără pereche felurite obiecte necesare vieții religioase. Din această tradiție a sculpturii miniaturale, decorative, se trage îndeletnicirea acelor călugări, care fac și azi minunate jucării sacre din lemn cioplit. Restricția și nu excluderea în ce privește sculptura se observă și în ce privește muzica socotită în funcția
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Ideea revelației naturale, precum am văzut, explică și justifică împrumuturile din cultura păgână sau profană, folosite în subordinea creștinismului. Dar, bineînțeles, nu toate producțiile acestei culturi sunt expresii ale revelației naturale. Dacă avem în vedere gravele contradicții ale filosofilor și feluritele concepții ce vor să reprezinte adevărul anulându-se una pe alta și dacă le-am considera pe toate ca efecte ale revelației naturale, am ajunge inevitabil la concluzia că principiul acestei revelații se contrazice în toate aceste incoerențe filosofice. Pentru
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pentru care arta nu e decât o imitație a naturii. Dar este arta într-adevăr o imitație a naturii? Estetica modernă nu admite acest punct de vedere, iar noi, după cum am anunțat, suntem de acord cu ea, indiferent de motivele felurite ce ne duc la aceeași concluzie. A spune că arta e o imitație a naturii înseamnă a i tăgădui orice rost propriu. Teoria, care susține imitația, admite mai întâi frumusețea obiectivă a naturii, care trebuie astfel să slujească de model
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
unei iluzii deșarte. Chiar un gânditor de talia lui Benedetto Croce cade victimă acestei greșeli când scrie: „Mitul într-adevăr se înfățișează cui crede în el ca revelația și cunoașterea realității opuse irealității și ca fiind în stare să înlăluie feluritele credințe socotite iluzorii și false. El nu poate să devină artă decât pentru cine nu mai crede în el și se slujește de mitologic ca de o metaforă, de lumea austeră a zeilor ca de o lume a frumuseții, de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
părților proporționate între ele dă unitatea și armonia întregului. Atât lumea în genere cât și lumea umană în special ar fi de o monotonie ucigătoare fără această varietate ce rezultă din capacitatea diferită cu care sunt înzestrate făpturile. Aceste capacități felurite sunt darurile naturale ale lui Dumnezeu. În clipa când ne-ar face pe toți genii, geniul n ar mai avea nici un farmec deosebit. L-am purta cum ne purtăm mâinile și picioarele. Potrivit înțelepciunii lui Dumnezeu însă, geniul e o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Eladei socoteau inspirația ca rezultat al unei intervenții supranaturale. Artiștii înșiși o considerau de obârșie transcendentă și invocarea muzei în versurile poeților e până astăzi o mărturie rămasă despre această credință. Mitologia e populată de zei ocrotitori ai artelor. Sub felurite simboluri, lumea veche împodobea cu prestigiu divin taina prin care artistul creează frumusețea. Popoarele primitive de asemenea văd în artă un dar al cerului. Biblia însăși ne relatează că primii artiști și meșteșugari au fost inspirați și îndrumați de Dumnezeu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nu sunt nici anulate, nici înlocuite, ci dilatate și transfigurate ca fierul în flacără, care se înroșește și își mărește volumul, fără să și piardă conturul. Concluzia lui Marechal este că: „între modurile fundamentale ale activității psihologice omenești și între feluritele realizări mistice înțelegând cuprinsă aici chiar o mistică supranaturală există analogii de formă și comunități de mecanism”(Joseph Marechal: Etudes sur la Psychologie des Mystiques, p. 185 186, Vol. I. ). Același principiu e valabil și în experiența artistică. Pentru a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
din această trăire extraordinară. În realitate, conștiința de sine nu se pierde cu totul; ea cade pe planul al doilea, înlocuită instantaneu de conștiința nouă a unei dominații transcendente. Esența extazului e tocmai acest sentiment de dominație transcendentă, trăit în felurite grade de intensitate. În orice caz, mai slab de artist și incompatibil mai tare de mistic. Dar noi credem că problema principală a inspirației stă tocmai în această dualitate, în acest sentiment de dominație transcendentă al subiectului extatic. Pentru psihologia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
aer, ce se formează în adâncul unui lac și se urcă pentru a plesni la suprafață. Locul marilor creații ale spiritului omenesc, fie de ordin religios, fie de ordin artistic, n-ar fi astfel decât subconștientul sau inconștientul înțeles în felurite chipuri. De la subconștientul dinamic al lui Th. Ribot și al lui William James, la inconștientul psihanalitic al lui Freud și la inconștientul colectiv al lui C. G. Jung e o gamă foarte variată a tentativei științifice de a explica fenomenul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a izbutit totuși să contopească această varietate, dându-i timbrul unitar al personalității sale rusești. Puterea de creație a geniului se aseamănă în această privință cu aceea a unui actor. Un mare actor joacă cu o egală strălucire cele mai felurite personaje de comedie, de dramă și de tragedie. Un geniu se poate transpune în nenumărate moduri ale vieții, trăindu-le imaginativ și creindule în opere. Aceasta dovedește libertatea lui de spirit, însușirea lui de cosmos condensat într-un singur individ
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
aparente și sub aparență, o nimica toată. Comicul se definește de obicei ca o disproporție între cauză și efect. Gândiți-vă la proverbul latinesc: Partuhunt montes... Dar atât frumosul, comicul, sublimul cât și derivatele lor produc în sufletul nostru, sub felurite moduri, același sentiment de euforică eliberare, cu deosebirea că sublimul violentându-ne, ne ridică până la un fel de amețitoare experiență a infinitului. Profesorul C. Balmuș a tradus în românește Tratatul despre sublim, celebra lucrare a unui anonim din veacul I
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
toate, i se potrivește de minune lui Dumnezeu, ființa imensă și formidabilă, care atinge totodată și lucrurile cele mai mari și pe cele mai mici’(Chateaubriand: Le Genie du Christianisme, vol. II, p. 103). Sublimul binefăcător sau pozitiv e de felurite nuanțe, după Volkelt. El poate fi pompos, demn, maiestuos, solemn și patetic. Pompos e când ne uimește prin strălucita ornamentație a părților ce-l alcătuiesc. De pildă: un palat împodobit festiv, pictura lui Rubens, Noaptea walpurgică din Faust, poesia ebraică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Fenomenul seamănă cu o răpire mistică, iar Tratatul despre sublim îl numește extaz. Această experiență sau trăire estetică e înrudită cu trăirea religioasă din contemplația mistică. Cum am văzut și altă dată, apropierea o fac mulți cercetători, interpretând-o în felurite chipuri. În capitolul înrudirea extazului religios cu extazul artistic, Henri Delacroix scrie: „în extaz se înfruntă sentimentul că ești în inima lucrurilor, că ești totul, cu evidența că nu ești nimic. De unde, urmând dozajul acestor elemente, groaza de sublim sau
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
obscură e organizată în categoriile creatoare ale spontaneității. Ca și la Jung, inconștientul e dinamic și în necontenită activitate; pe care noi, firește, n-o știm. Dacă în etajul de sus al sufletului există un logos sau o rațiune cu feluritele ei forme de cunoaștere, există în etajul inferior un dublet al acestui logos, un fel de umbră a lui reflectată în adânc, dar care activează, ca să zicem așa, în chip autonom, independent, față de cel dintâi. Acest logos secret, pe care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
închisorii unde se zbate mizeria umană, și proiectează pe om între lumina paradisului și bezna iadului, cele două dimensiuni extreme ale veșniciei. în epopeea și în tragedia greacă și în general în arta antică, valul existenței se repercutează pe planuri felurite până când, în cele din urmă, se izbește de marginea de sus a Destinului, a tainicei și insondabilei Moira, care încinge laolaltă pe oameni și pe zei, pe muritori și pe nemuritori. În cercul acesta misterios, distingem trei planuri deosebite ale
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Vasile, ale Bobotezei - când se dădea preotului fuioare, se sfințeau apele și toate cele ale lumii, când se făcea Crucea de gheață, ale Sfintelor Paști, cele de la Duminica Tomii etc. La botezuri, la naștere, la nunți, la înmormântări, în alte felurite ocazii ale vieții noastre cea trecătoare și totuși veșnice întru Hristos, satul își păstrează tradițiile răsăritene, creștine, de mare frumusețe și spiritualitate. Este de datoria părinților, a Bisericii și a Școlii de ale păstra întocmai și de ale reaminti pe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
dată neschimbătoare 25 decembrie sau, mai exact noaptea de 24 spre 25 decembrie. În secolul al VIII-lea această noapte se petrece în biserica împodobită cu picturi mărețe, și splendid luminată, într-o atmosferă de cântări sfinte, în citiri, în felurite rituri dătătoare de viață și pline de duioasă poezie. Așadar, sărbătoarea Nașterii a fost, mai întâi, în luna mai, a trecut apoi la 6 ianuarie, când Iisus a schimbat apa în vin, în Cana din Galileia, iar introducerea definitivă la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]