KorAP: Find »[drukola/base=feminist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...74 75 76 ...109 >

2,707 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410

să își ducă viața lângă un soț care să le iubească, prețuiască și respecte în condiții de reciprocitate și parteneriat. Bărbații cu atitudini culturale, civice sau politice profeministe pe care îi cunosc sunt la rândul lor căsătoriți, unii chiar cu feministe și au și copii cu ele, unii sunt și prieteni, doar prieteni sau buni colegi cu acestea, susțin cercetări, acțiuni culturale și civice, dar și politici feministe. Voi numi doar câțiva (deși știu că este nedrept față de ceilalți): Ion Bogdan

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
profeministe pe care îi cunosc sunt la rândul lor căsătoriți, unii chiar cu feministe și au și copii cu ele, unii sunt și prieteni, doar prieteni sau buni colegi cu acestea, susțin cercetări, acțiuni culturale și civice, dar și politici feministe. Voi numi doar câțiva (deși știu că este nedrept față de ceilalți): Ion Bogdan Lefter, Ovidiu Pecican, Petru Iluț, Cristian Pârvulescu, Vladimir Pasti, Gabriel Andreescu, Silviu Lupescu, Mircea Miclea, Petru Lucaci, Adrian Miroiu, Sergiu Vintilă, Ștefan Stănciugelu, Virgil Stoica, George Surugiu

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
care le știu, pe unele chiar foarte bine, sunt și sociabile și prietenoase. Au prietene femei și prieteni bărbați. Puteți însă să faceți o cercetare calitativă printre colegii, familiile, vecinii acestora, legat de ce fel de persoane sunt, mai ales ele, feministele, să verificați dacă și în ce văgăună singuratică sau segregată s-au refugiat. Feministele sunt atee: la această „sentință” v-am răspuns mai pe larg în Observator cultural. În privința femeilor de mai sus, unele sunt active în organizații ecumenice, cele mai multe

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
prietene femei și prieteni bărbați. Puteți însă să faceți o cercetare calitativă printre colegii, familiile, vecinii acestora, legat de ce fel de persoane sunt, mai ales ele, feministele, să verificați dacă și în ce văgăună singuratică sau segregată s-au refugiat. Feministele sunt atee: la această „sentință” v-am răspuns mai pe larg în Observator cultural. În privința femeilor de mai sus, unele sunt active în organizații ecumenice, cele mai multe sunt ortodoxe, câteva sunt catolice și câteva protestante. Unele dintre ele au duhovnici și

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
active în organizații ecumenice, cele mai multe sunt ortodoxe, câteva sunt catolice și câteva protestante. Unele dintre ele au duhovnici și nici una nu se consideră dincolo de bine și de rău. Păcătuiesc și altfel decât din vanitate. Duhovnicii lor știu că ele sunt feministe și nu își scuipă în sân. Dimpotrivă, le tratează cu prietenie, deschidere și înțelegere. Dacă însă unele feministe sunt libercugetătoare, este opțiunea lor și trebuie respectată. Cei (tineri) care curtează feministe sunt de plâns asemenea celor care mângâie sâni de

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
și nici una nu se consideră dincolo de bine și de rău. Păcătuiesc și altfel decât din vanitate. Duhovnicii lor știu că ele sunt feministe și nu își scuipă în sân. Dimpotrivă, le tratează cu prietenie, deschidere și înțelegere. Dacă însă unele feministe sunt libercugetătoare, este opțiunea lor și trebuie respectată. Cei (tineri) care curtează feministe sunt de plâns asemenea celor care mângâie sâni de silicon și coapse false: Feministele nu se dau deloc în vânt după silicoane, dimpotrivă. Ele țin mai ales

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
decât din vanitate. Duhovnicii lor știu că ele sunt feministe și nu își scuipă în sân. Dimpotrivă, le tratează cu prietenie, deschidere și înțelegere. Dacă însă unele feministe sunt libercugetătoare, este opțiunea lor și trebuie respectată. Cei (tineri) care curtează feministe sunt de plâns asemenea celor care mângâie sâni de silicon și coapse false: Feministele nu se dau deloc în vânt după silicoane, dimpotrivă. Ele țin mai ales la aprecierea minții și faptelor femeilor, și complet secundar la coapsele nurlii ale

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
în sân. Dimpotrivă, le tratează cu prietenie, deschidere și înțelegere. Dacă însă unele feministe sunt libercugetătoare, este opțiunea lor și trebuie respectată. Cei (tineri) care curtează feministe sunt de plâns asemenea celor care mângâie sâni de silicon și coapse false: Feministele nu se dau deloc în vânt după silicoane, dimpotrivă. Ele țin mai ales la aprecierea minții și faptelor femeilor, și complet secundar la coapsele nurlii ale acestora. Nu strică deloc frumusețea, dar nu cu prețul sănătății. Multe sunt militante deschise

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
nurlii ale acestora. Nu strică deloc frumusețea, dar nu cu prețul sănătății. Multe sunt militante deschise împotriva implanturilor și din motivul că aceste practici sunt coerente cu miturile despre femei ca marfă sexuală. În privința plânsului pe umerii celor care curtează feministe, cred că aveți dreptate. Sunt încă atât de puțini bărbați în stare să privească o femeie ca pe o persoană diferită, dar cu demnitate egală, fermecătoare mai ales prin spiritul și caracterul ei, femeie care nu gâdilă orgolii și nu

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
cumpărată, care nu crede că i se cuvine să fie întreținută, dar nici că trebuie să devină unica spălătoreasă și bucătăreasă în propria familie odată ce și partenerul ei de viață se murdărește, îi este foame, este tată sau fiu. O feministă crede că cei doi soți au obligații egale față de creșterea copiilor, îngrijirea bolnavilor și ocrotirea bătrânilor din familie. Uneori astfel de „scorpii” mai sunt și frumoase. Dar nici una nu spune „da, să trăiți!” în situația în care este folosită doar

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
prin rețete tradiționale și sigure, făcând sluji și grații în jurul „sursei”. Mai știu că această strategie multimilenară este incomparabil mai simplă decât alegerea de a te consuma în eforturi de competență, în analize, în dispute politice și culturale, așa cum fac feministele care nu vor să-și vadă doar de treaba lor și să doarmă moral împăcate în culcușul patriarhal atât de comod. Ei bine, nu vă temeți, domnule Ciachir. La cât de deschisă este mass-media românească spre influențe feministe, acei bărbați

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
așa cum fac feministele care nu vor să-și vadă doar de treaba lor și să doarmă moral împăcate în culcușul patriarhal atât de comod. Ei bine, nu vă temeți, domnule Ciachir. La cât de deschisă este mass-media românească spre influențe feministe, acei bărbați care se înspăimântă de „invazia” acestora sau măcar de cea a femeilor pur și simplu autonome au toate șansele să trăiască fericiți și netulburați lângă femeile visurilor sau măcar lângă cele ale imaginației lor. Partea a doua: Feministele

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
feministe, acei bărbați care se înspăimântă de „invazia” acestora sau măcar de cea a femeilor pur și simplu autonome au toate șansele să trăiască fericiți și netulburați lângă femeile visurilor sau măcar lângă cele ale imaginației lor. Partea a doua: Feministele „Antifeminiști, nu vă speriați!” Convorbire cu Sorin Băiașu Am să încep direct: credeți că societatea pune obstacole în calea unei existențe cu sens a femeilor? Obstacolele sunt atât de adânci, încât nu le putem analiza acum, însă le putem enunța

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
actuală după etaloane a căror obiectivitate o recunoaștem, dar la elaborarea cărora a participat doar o minoritate restrânsă care, ulterior, și-a erijat modurile de judecare în criterii obiective. Acesta este terenul pe care vin să se înscrie feluritele orientări feministe. Acest grup „minoritar”, care reprezintă mai mult de jumătate din populația mondială, nu a participat la stabilirea criteriilor după care sunt evaluați oamenii. Femeile nu au putut nicidecum să fie „măsura tuturor lucrurilor”. În sensul acesta spun că genul de

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
să cadă în admirație, nu să admire și să respecte un maestru, acest statut se va atotperpetua. Ați putea să accentuați puțin diferența? Când cad în admirație, mă predau necondiționat și necritic unei idei. Sorgintea masculină există și în gândirea feministă, dar în sens critic și condiționat. Avem un feminism existențialist post-Beauvoir, în care ne tragem parțial și din Sartre, un feminism postmodern, în care ne tragem masiv din Derrida și din Lyotard, un feminism antiesențialist, în care rădăcinile substanțiale vin

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
valori, proiectând superiorități masculine sau feminine. Există însă o diferență radicală pe care Daly o susține clar: femeile fiind înzestrate să poarte viață sunt originar biofile. Bărbații sunt atrași excesiv de conflict, război, de ceea ce e mort și mecanic, sunt necrofili. Feministele postmoderne au criticat-o serios pentru esențialism din acest motiv. Dar, ceea ce trebuie să păstrăm ca mesaj este că o cultură cu o unică „morfe” în spațiul public al culturii, cea bărbătească, ne înjumătățește ca umanitate. Feminismul nu are ceva

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
că ajungeți să trăiți într-o astfel de societate. Poți să o „trăiești” însă la nivel teoretic. La nivel practic nu cred că generația mea sau generația ta o vom experimenta însă. Pentru că primul lucru pe care îl fac acum feministele și feminiștii, indiferent de orientare, este tentativa de a încerca să existe în mod diferit în plan cultural. Să luăm un exemplu: dacă te-ai lua după cultura scrisă a istoriei, a politicii sau a altui domeniu, ai vedea că

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
patriarhal, adică printr-o relație de hegemonie, uneori despotică, cu alte cuvinte au „naturalizat” femeile și au „feminizat” natura. Deși nu m-ai întrebat direct este foarte interesant să amintesc în cadrul acestei discuții cât de multe critici exisă în literatura feministă la adresa romantismului. Exaltarea iubirii romantice pare o atitudine antifeministă, pentru că, de fapt, creează un fel de dependență subtilă de relația de dragoste, adică de relația cu „opresorul”. Tema iubirii în literatura feministă este aproape absentă. Asta este o mare tristețe

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
discuții cât de multe critici exisă în literatura feministă la adresa romantismului. Exaltarea iubirii romantice pare o atitudine antifeministă, pentru că, de fapt, creează un fel de dependență subtilă de relația de dragoste, adică de relația cu „opresorul”. Tema iubirii în literatura feministă este aproape absentă. Asta este o mare tristețe, pentru mine cel puțin, pentru că ispita de a rupe răul de la rădăcină este așa de mare, încât până și dragostea este văzută de către feministele radicale ca un colaboraționism, un fel de pactizare

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
de relația cu „opresorul”. Tema iubirii în literatura feministă este aproape absentă. Asta este o mare tristețe, pentru mine cel puțin, pentru că ispita de a rupe răul de la rădăcină este așa de mare, încât până și dragostea este văzută de către feministele radicale ca un colaboraționism, un fel de pactizare cu inamicul. Nu ader la această perspectivă. Eu fac o analogie care poate părea și ciudată și nefeministă între a crede în Dumnezeu și a iubi. Păstrând proporțiile, mi se par două

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
Alice Voinescu pe care maeștri interbelici în frunte cu unul ca dom’ Nae Ionescu nu au tolerat-o să predea la Filosofie. Curat sacrilegiu! Cornelia G. a rămas fidelă modelului de facilitatoare de filosof. Dar a devenit subversivă întreținând disidența feministă a fiicei ei și moralul tuturor Anelor, trăind entre deux mondes: cea trecută, a femeilor înțelepte prin cumințenie și cea prezentă: a femeilor din jurul fiicei sale. Ne-cuminți. De capul lor. Dez-axate prin infidelitate față de maeștri, față de tabuuri culturale sau

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
deux mondes: cea trecută, a femeilor înțelepte prin cumințenie și cea prezentă: a femeilor din jurul fiicei sale. Ne-cuminți. De capul lor. Dez-axate prin infidelitate față de maeștri, față de tabuuri culturale sau măcar prin asumarea proastei reputații pe care o au feministele într-o societate care colcăie de conservatorisme care se bat cap în cap sub egida reformei și schimbării. Cornelia G. este întruparea Sofiei. Surâde cald lumii care trece, zâmbește încurajator celei care vine. În acea Arcadie nu mi-a trecut

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
mult bun-simț, dacă rămâneam în banca mea. Așa, acum cei mai mulți mă socotesc cel puțin ciudată, dacă nu periculoasă. Cu două-trei excepții (Ion Ianoși, Ilie Pârvu, Vasile Morar, mai recent Valentin Mureșan), nu citesc și nu-mi citesc lucrările de filosofie feministă și nici nu le iau în seamă decât poate ca exotisme intelectuale. „Mihaela dragă, feminismul și ecologia sunt pentru țări civilizate!”, mă dojenește șăgalnic-drăgăstos, dar ferm pe ideea de inadecvare, Tata Flonta, cum îi spunem noi. Cu sau fără să

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
decât poate ca exotisme intelectuale. „Mihaela dragă, feminismul și ecologia sunt pentru țări civilizate!”, mă dojenește șăgalnic-drăgăstos, dar ferm pe ideea de inadecvare, Tata Flonta, cum îi spunem noi. Cu sau fără să o spună explicit, cei mai mulți îneacă apariția abordării feministe în Facultatea de Filosofie în conspirația tăcerii sau a ironiei. Și eu am trecut prin Arcadia tăcerii femeiești în filosofie. E destul de comod să fii umbra unui gând. Ai respectul general pentru muțenie. Nu deranjezi pe nimeni. Prestezi servicii domestice

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
în 1991 librăria Universității Princeton, mi-a bătut mie la ochi că sunt prea multe rafturi cu o „drăcovenie” care se numea Gender Studies și că la raftul de filosofie era un număr mare de cărți cu numele năucitor: filosofie feministă. Nici n-am avut curiozitatea să le deschid. Mofturi occidentale. Pe atunci, singura feministă de care îmi aminteam era Ecaterina Oproiu. Mă fascina în adolescență. Nu doar prin inteligență și charismă, ci și prin îndrăzneala confruntărilor ei cu bărbații publici

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]