2,832 matches
-
Musset, Ernest Renan, Carl Ewald, Charles Dickens ș.a. SCRIERI: Zece zile prin Ardeal, București, 1919; Călina, fiica codrilor, căpitan de haiduci, București, 1924; Gruie haiducul, București, 1924; Popa Marosin, căpitan de voinici, București, 1924; Frați de cruce, București, 1930; Inelul fermecat, București, f.a.; Fata din dafin, București, f.a.; Ștefan Bujor, București, f.a.; Gruia cel viteaz și tatăl său Novac, București, f.a.; Viața, năzdrăvăniile și pățaniile lui Păcală, București, 1930; Haiducul Miereanu, București, 1934; Bujor haiducul, București, 1934. Traduceri: André Theuriet, Frida
BOTEZ-RARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285835_a_287164]
-
Lună, București, [1923], Împrejurul Lunei, București, 1923, Dragoste și datorie, București, 1923 (în colaborare cu Ana-Maria G. Bottez), Cinci săptămâni în balon, București, 1923 (în colaborare cu A. Constantinescu), Răzbunarea marinarului, București, 1924, Logodnica indianului, București, 1924, Noul Cain. Uzina fermecată, București, 1924, Salvarea miraculoasă, București, 1925, Aventurile familiei Guzgănescu, București, 1925, Pățaniile familiei Guzgănescu, București, [1930], În fața steagului, București, f.a., Aventurile a trei ruși și a trei englezi în Africa Australă, București, 1933, Mathias Sandorf, București, f.a.; Comoara zânelor. Povești
BOTEZ-RARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285835_a_287164]
-
lui Eugen Ionescu), dar și spre prețiozitate și cadență gravă, stimulate probabil și de admirația pentru opera lui Mateiu I. Caragiale, pe care B. îl cunoscuse personal și al cărui roman, Craii de Curtea-Veche, apăruse în 1929. Volumul următor, Zăvor fermecat, publicat abia în 1947, stă sub semnul versului lui Dan Botta. Există multe prelungiri ale temelor și motivelor anterioare, dar ceea ce definește Zăvor fermecat este atmosfera fantastic-folclorică, de basm, cu mai vechea fascinație legată de vietățile mici ale pădurii. După
BREZIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285881_a_287210]
-
îl cunoscuse personal și al cărui roman, Craii de Curtea-Veche, apăruse în 1929. Volumul următor, Zăvor fermecat, publicat abia în 1947, stă sub semnul versului lui Dan Botta. Există multe prelungiri ale temelor și motivelor anterioare, dar ceea ce definește Zăvor fermecat este atmosfera fantastic-folclorică, de basm, cu mai vechea fascinație legată de vietățile mici ale pădurii. După aceste două cărți de poezie, B. se dedică studiului artei, publicând o serie de articole în revistele de profil, precum și monografii consacrate lui Nicolae
BREZIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285881_a_287210]
-
din Kalevala, distinsă în 1942 cu Premiul Institutului de Cooperare Internațională de pe lângă Liga Națiunilor. A mai primit Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române (1976) și Marele Premiu al Uniunii Artiștilor Plastici pentru întreaga activitate (1997). SCRIERI: Nod ars, București, 1930; Zăvor fermecat, București, 1947; Karl Storck, București, 1954; Nicolae Grigorescu, București, 1959; Desenul alfabetului viu, București, 1961; Tonitza, București, 1967; Opera lui Constantin Brâncuși în România, București, 1974; Jaf în dragoste, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1993; Brâncuși în România, București, 1998
BREZIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285881_a_287210]
-
11; Tudor Dall, Barbu Brezianu, „Nod ars”, „Omul liber”, 1930, 190; C. Noica, Notații, VRA, 1930, 106; Lovinescu, Scrieri, VI, 166; Vladimir Streinu, O perspectivă asupra poeziei noastre actuale, RFR, 1939, 10; Călinescu, Ist. lit. (1982), 906; Adrian Rogoz, „Zăvor fermecat”, „Dreptatea nouă”, 1947, 545; Piru, Panorama, 118-120; Petru Comarnescu, Barbu Brezianu, RL, 1969, 16; [Barbu Brezianu], ALR, 133-136; Călinescu, Literatura, 30-35; Piru, Ist. lit., 414; Răzvan Theodorescu, Un zâmbet ne întâmpină, RL, 1989, 11; Dan Grigorescu, Poezie și rigoare, „Arta
BREZIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285881_a_287210]
-
și de un alt mod de a scrie, de recuperarea unor teritorii lirice și a unor posibilități ale versului. Poetul prea grăbit, admonestat altădată pentru „multele stângăcii, facilități și contradicții în imagini” (G. Călinescu), este acum un ludic, un candid fermecat de cuvinte („Plânge diavolul din mine / În candoare de sabine. Plânge iarba în nesațiu / Și mi-e dor de un Horațiu [...] Plânge-un om în joc de roate / Spițele sunt rupte toate.”). E preocupat nu de versul pletoric, ci de
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
un demagog care îl prevestește pe Cațavencu. Cu nelipsita tendință etică, Samsarii de voturi sau Cum se specula inocența poporului e o comedie naivă în care sunt vizate moravurile electorale. Precaragialescă, mai ales în dialog, este comedia cu cântece Clopoțelul fermecat sau O căsătorie la otelu Patria din București, la fel ca și farsa Coriștii în provinție sau Hoții drept hoți. Cu toată înclinația lui spre comedie, C. manifestă o mare slăbiciune pentru melodramă, care se infiltrează chiar și în unele
CARAGIALI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286091_a_287420]
-
s-arunc pe drum, înaintea voastră, furtună, trăznete și fulgere care să anuleze blestemul. Și puteți ajunge la castel fără ca balaurii să vă observe. Paul: - Și cum intrăm în castel ? ,,Zâna cea bună’’ scoate un fluier ): - Acesta este un fluier fermecat ( îl dă lui Paul ). Gigel: - Și ne întâlnim cu Zmeul și mama lui. Ce le spunem ? Le cerem scuze pentru deranj, pentru că nu ne-am anunțat ?! ,,Zâna cea bună’’: - Zmeul și mama lui sunt sub blestem și nu se pot
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
Paul: - Zână, mulțumim pentru ajutor. O să-ți aducem buzduganul zmeului. ,,Zâna ce bună’’: - Bravo copii ! Drum bun... Cu fluierul acesta adormiți balaurii și puteți intra în castel. ( Zâna cea bună dispare nu înainte de a-i da lui Paul fluierul fermecat ). Gigel: - Nu vi se pare cam ciudată zâna asta ? Alina: Povestea spune că mama Zmeului ne poate transforma în statui de piatră pe veci... Paul: - Înseamnă ca fluierul fermecat o transformă pe mama Zmeului într-o zână primitoare. ( cu fluierul
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
bună dispare nu înainte de a-i da lui Paul fluierul fermecat ). Gigel: - Nu vi se pare cam ciudată zâna asta ? Alina: Povestea spune că mama Zmeului ne poate transforma în statui de piatră pe veci... Paul: - Înseamnă ca fluierul fermecat o transformă pe mama Zmeului într-o zână primitoare. ( cu fluierul în mână ) La drum ! Se aud urletele balaurilor). Cortină de lumină Zidurile Castelului Părăsit. Pe ziduri stau de pază balaurii cu șapte capete, care urlă îngrozitor. Alina: - Eu zic
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
o stare de somnolență.) Mama Zmeului (surprinsă): - Cine sunteți ? Oameni ?! Și cum ați ajuns până aici ? ( se aud iar urletele balaurilor). Cum ați trecut de balauri ? Paul: - Păi... dormeau când am intrat noi în castel... Mama Zmeului: - Dormeau ?! Doar fluierul fermecat îi poate adormi. De unde îl aveți ? Paul ( vizibil încurcat ): - De la o zână. Mama Zmeului: - De la o Zână ? Pot să-l văd ? Paul ( se codește apoi îl dă): - Poftiți dar pentru câteva clipe... Mama Zmeului: îl ia , îl privește și începe
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
urletele balaurilor. Zmeul se scoală din pat și rotește de mai multe ori buzduganul deasupra capului. O lumină stranie apare. Zmeul se transformă în Făt-Frumos iar Mama sa în Zâna cea bună. Copiii sunt uluiți. Paul: - Al cui este fluierul fermecat ? Zâna cea bună, mama lui Făt-Frumos: - Al meu. Mi l-a furat Mama Zmeului care a transformat curtenii în statui de piatră și a pus de pază balaurii. Alina: - Așa spune și povestea !... Zâna cea bună: - Dar voi ce căutați
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
și ca să vă creadă și colegii că ați fost la Castelul Părăsit. Paul: - Și tu, Făt- Frumos rămâi fără buzdugan ? Făt-Frumos: - Curtenii mei îmi vor face unul și mai puternic. Drum bun ! Zâna cea Bună: - Drum bun, luați și fluierul fermecat. În drumul vostru de întoarcere veți întâmpina multe încercări și obstacole și când ajungeți acasă să ieșiti din poveste, o poveste se citește, nu se trăiește. Alina: - Mulțumim Zână bună. N-o să uităm sfârșitul, să nu confundăm povestea cu realitatea
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
m-am gândit mereu la calculatorul meu, la mesajele primite... Paul: -Capul repede în calculator, că trece vacanța mare...! (râsete). Alina: - Unde ne întâlnim cu ,,Zâna cea bună’’, Zmeul și copiii? Și să rezolvăm cu buzduganul. Gigel: - Și cu fluierul fermecat... Paul: - Trebuie să ieșim din poveste. Ne întâlnim la teatru. Dar... Alina: - Dar ?... Paul: - Mă gândesc la întâlnirea finală, zâne, zmei, copii. Ce haos o să fie... Gigel: - Zâne, Zmei ?! Paul: - Vor fi musafirii noștri și ai copiilor... Cortină de lumină
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
Paule ! ,,Zâna cea bună’’: - Da ? ( fulgere, trăznete. Cu un gest îl transformă și pe Gigel în stană de piatră ) Acum îmi dai buzduganul? Paul: - Zână, am să- i dau buzduganul lui Făt-Frumos. Dar înainte am să-ți cânt din fluierul fermecat. ( Paul scoate fluierul ). ,,Zâna bună’’: - Fluierul de la mine nu mai are leac pentru un muritor ca tine. Paul: - Să încercăm... ( începe să cânte. Alina și Gigel revin la normal ). ,,Zâna cea bună’’: - De unde ai fluierul ? Paul: - L-am găsit la
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
promită că nu-l va mai ataca cu violență pe Făt- Frumos și nici pe oamenii pădurilor. Ai auzit Zmeule ? Zâna Întunericului: - Nu te umili, tu ești Zmeul cel Viteaz ! Paul: - Zână, Coană Mare am să mai cânt din fluierul fermecat , poate așa ne putem înțelege. ( începe să cânte ). Zmeul: - Ho! Da!... Copii vă promit că n-o să mai fac rău oamenilor... Paul: - Și...și... Zmeul: - Și lui Făt-Frumos și Ilenei Cosânzeana... Zâna Întunericului: - Nu mai ești fiul meu, ai devenit
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
Cosânzeana... Zâna Întunericului: - Nu mai ești fiul meu, ai devenit un muritor de rând de care râd copiii ! Paul: - Făt-Frumos și curtenii vă așteaptă la un praznic la Castelul Părăsit. Zâna Întunericului: Muritori nenorociți, am să vă blestem ! Paul: - Fluierul fermecat și buzduganul le dăruim muzeului orașului. Le puteți vedea când doriți Drum bun ! ( Muzică, fulgere, trăznete, întuneric. Când se aprinde lumina, Zâna Întunericului și Zmeul au dispărut. În scenă sunt Paul, Alina și Gigel ). Alina ( Deschide cartea cu povestea ): - Să
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
Alina și Gigel ). Alina ( Deschide cartea cu povestea ): - Să scriem o completare și un final la poveste. Paul: - Secretele Castelului Părăsit ! Șase zile de aventură : zâne, zmei, balauri cu șapte capete, licurici și spiriduși, fulgere și trăznete, buzdugane și fluiere fermecate ! În șase zile am intrat și am ieșit din poveste, pe care am făcut-o adevărată. Gigel: - Vă așteptăm în vacanța mare de la anul pentru o nouă aventură! Alina: - Cine dorește, înscrierile se fac aici la Teatrul pentru copii ! Paul
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
o fată de douăzeci și cinci de ani, plictisită, cu un corp În formă de pară, lua tot felul de poziții pe pernele cu ciucuri ale unui serai improvizat. O căuta În compartimentul cu produse de toaletă de parcă ar fi frecat lampa fermecată. O vedea dintr-o dată Înălțându-se Într-un vârtej de sclipici: cu nimic altceva decât o pereche de papuci din O mie și una de nopți În picioare și cu o eșarfă În jurul taliei (bliț); Întinsă languros pe o blană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Philobosian citește pentru a cincea oară În acea noapte: ― „...este recomandat respectuos... spre a primi stima, Încrederea și protecția...“ Auziți aici? „Protecția...“ De cealaltă parte a străzii, doamna Bidzikian cântă cele trei note culminante ale ariei „Regina nopții“ din Flautul fermecat. Muzica sună atât de ciudat printre celelalte zgomote - de uși sparte, oameni urlând, țipete de fete -, Încât Își ridică toți privirea. Doamna Bidzikian repetă si bemolul, re-ul și fa-ul Încă de două ori, de parcă ar fi exersat aria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
să devină ceea ce părea să fie acum -cu alte cuvinte, deja american -, o aștepta pe Desdemona să apară pe punte. Când apărea, Își potrivea pătura, Își saluta din cap partenerii de călătorie și traversa puntea ca să-și prezinte omagiile. ― E fermecat! ― Nu prea cred. E genul care vrea doar să se distreze puțin. Fata aia ar face bine să se păzească. Dacă nu, o să aibă ceva mai mult de cărat după ea pe lângă cutia aia. Pe bunicii mei curtea simulată Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Când am atins viteza necesară, Milton a spus: ― Bun. Stați să vedeți asta. Și a comutat un buton de sub bord. S-a auzit un sâsâit, ca de balon care se umflă. Încet, ca și cum am fi fost ridicați de un covor fermecat, ne-am Înălțat toți patru până În partea de sus a interiorului mașinii. ― Asta-i ceea ce se cheamă „Air-Ride“. E o invenție nou-nouță. Ce lin e, nu-i așa? ― E un fel de sistem de suspensii hidraulice? se interesă Capitolul Unsprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
bucății de pământ pe care o au dincolo de Esquilin. Vecinătatea cu grădinile lui Maecenas i-a picurat otravă în suflet. Nu mai vrea să cultive zarzavaturi, cum au făcut dintotdeauna. Se zbate să o schimbe într-un fel de tărâm fermecat, cu peșteri, stânci sălbatice și alte bazaconii. Visează cu ochii deschiși la gră dinile Hespe ridelor ori, cine știe, poate chiar la parcurile suspen date ale Semiramidei sau ale lui Syrus, regele perșilor. Izbește, înciudat, cu tocul sandalei în podea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
tânăr, ce alături Pe-un cal negru stă călare. Cu ochi mari la ea se uită Plini de vis, duioși plutind, Flori de teiu în păru-i negr Și la șold un corn de-argint. Și-ncepu încet să sune Fermecat și dureros - Inima-i creștea de dorul Al străinului frumos. {EminescuOpI 67} Părul lui i-atinge părul Și atunci c-obrazul roș Ea apleacă gene lunge Peste ochii cuvioși. Iar pe buze-i trece un zâmbet Înnecat, fermecător, Care gur-abia-i
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]