3,685 matches
-
acestui sistem ceremonial. Antropologul brazilian susține că universul carnavalesc se construiește În jurul și cu ajutorul unui operator simbolic esențial: inversiunea - unii autori au propus termeni alternativi, precum conceptul de transgresiune, teoretizat de P. Stallybrass și A. White (1993) sau cel de festive misrule utilizat de unii istorici ai carnavalului (M. Bristol, 1985; T. Castle, 1986; C. Humphrey, 2001). Cu ajutorul acestui operator simbolic, carnavalul Își impune regulile asupra Întregii societăți și instaurează un mod unic de agregare ritualică, Întemeiat pe răsturnarea regulilor sociale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
altă perspectivă, carnavalul apare ca un sistem specific de transgresiune a regulilor sociale, o formă de „rit de inversiune” (B. Babcock, 1978; K. Eisenbichler, 1999; P. Stallybrass, A. White, 1993) sau, cu altă sintagmă, folosită mai ales de istorici, de festive misrule. Carnavalul, asemenea altor rituri de acest fel, „distruge granițele și amestecă elementele care, În mod normal, ar trebui să fie separate” (C. Humphrey, 2001, p. 42). În sfârșit, carnavalul poate fi văzut ca o concretizare a mascării, adică a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
precum Mau-Mau, Klu-Klux-Klan ori zapatismul amplifică modelele riturilor de inițiere. Comemorările politice urmează schema rituală a ofrandelor (fără a uita de sacrificiile politice sângeroase specifice atât societăților antice dezvoltate precum regatul aztec sau Babilonul, cât și societăților tribale), iar paradele festive ori marșurile de protest reiau modelul riturilor În mișcare. Manipularea politică a carnavalului este un adevăr arhicunoscut (vezi exemplele din A. Cohen, 1993; D. Kertzer, 2002, pp. 160-166), iar transformarea unui charivari În mișcare de protest ori revoltă armată este
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Primul este relevat de formula sintetică prin care Van Geldern (1993, p. 8) Își deschide studiul consacrat sărbătorilor comuniste: Ceea ce face o sărbătoare sărbătorească nu este caracterul ei politic, ci faptul că se deosebește de viața de fiecare zi. Timpul festiv poate fi comprimat sau dilatat, locul poate fi bine precizat sau universal. Sărbătorile pot fi celebrate de credincioși și atei, de conservatori și revoluționari, de bogați și de săraci. Mai presus de toate, ele trebuie să fie percepute drept ceva
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
folosindu-se o mare varietate de mijloace audiovizuale pentru a genera un sprijin popular. În plus, fiecare colectiv de muncitori se implică În cicluri de activități desfășurate sub egida „Raport leninist”, toate menite să sporească, neîncetat, realizările colective. În sesiuni festive, În ajunul aniversării, Partidul și celelalte organizații sociale și politice Îi dau raportul lui Lenin În ceea ce privește activitățile desfășurate În anul precedent. Instituirea sistemului de Subbotniks socialist În onoarea aniversării nașterii lui Lenin permite aducerea unor sacrificii În onoarea lui Lenin
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
se articulează treptat, din unități ritualice diverse, comemorarea zilei de 14 iulie, ca o sărbătoare națională capabilă să adune masele În jurul unei reprezentări consensuale a trecutului și a identității naționale. Accentul se mută acum dinspre elementele de comemorare către cele festive: Sărbătoarea se desfășoară În două etape succesive: dimineața este În general consacrată manifestărilor oficiale și/sau partizane, iar după-amiaza este rezervată jocurilor și distracțiilor populare. În aceste două faze, cele trei categorii de actori ai sărbătorii - oficialitățile, militanții și simpatizanții
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ale dezbaterilor politice), spațiul simbolic al riturilor politice oferea o alternativă expresivă. Astfel, pe un prim palier, paradele funcționau ca un substitut al spațiului public. Referindu-se la modul În care minoritățile etnice din America au abordat calendarul „culturii politice festive” al tânărului stat, G. Fabre și J. Heideking (2001, pp. 12-13) scot În evidență un mecanism de utilizare politică a ritualului cu o arie mai mare de aplicabilitate: Aceste comunități arătau că sunt interesate să participe la celebrări, dar doreau
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
evidență un mecanism de utilizare politică a ritualului cu o arie mai mare de aplicabilitate: Aceste comunități arătau că sunt interesate să participe la celebrări, dar doreau să o facă În felul lor specific: nu numai combinând elemente ale culturii festive pe care o găseau În noua lor țară cu elemente ale culturii lor tradiționale, ci și profitând de ocazia de a pune În evidență existența lor și de a revendica mai multă legitimitate. Pentru multe asemenea grupuri această intrare În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mit, Facla, Timișoara Evseev, Ivan, 1997, Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, Amarcord, Timișoara Fabre, Daniel, 1984, Carnaval ou la fête à l’envers, Gallimard, Paris Fabre, Geneviève; Heideking, Jürgen; Dreisbach, Kai (coord.), 2001, Celebrating Ethnicity and Nation: American Festive Culture from the Revolution to the Early Twentieth Century, Berghahn Books, New York Fairchild, Henry Pratt, 1984, Dictionary of Sociology and Related Sciences, Rowman, New Jersey Faivre, Antoine, 1987, „Occultisme”, În Mircea Eliade (coord.), The Encyclopedia of Religion, vol. XI, MacMillan
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Hinduismul”, În Jean Delumeau (coord.), Religiile lumii, Humanitas, București Humphrey, Caroline; Laidlaw, James, 1994, The Archetypal Actions of Ritual: A Theory of Ritual Illustrated by the Jain Rite of Worship, Clarendon Press, Oxford Humphrey, Chris, 2001, The Politics of Carnival: Festive Misrule in Medieval England, Manchester University Press, Manchester Hutton, Ronald, 1999, „Modern Pagan Witchcraft”, În Bengt Ankarloo, Stuart Clark (coord.), Witchcraft and Magic in Europe: the Twentieth Century, University of Pennsylvania Press, Philadelphia Huxley, Julian (coord.), 1971, Le comportement rituel
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Healing: Shamanism in the Republics of Tuva and Buryatia in post-Soviet Russia”, În Michael Winkelman, Philip M. Peek (coord.), Divination and Healing: Potent Vision, The University of Arizona Press, Tucson Newman, Simon P., 1997, Parades and Politics of the Street: Festive Culture in the Early American Republic, University of Pennsylvania Press, Philadelphia Nicholls, David, 1993, „Addressing God as a Ruler: Prayer and Petition”, În The British Journal of Sociology, vol. 44, nr. 1 Niculiță-Voronca, Elena, 1903, Datinile poporului român (adunate și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Dăianu. C.p., care apare în condiții grafice excelente, dezvoltă un puternic segment iconografic, reprezentând astfel o sursă importantă pentru imaginile fotografice ale unor oameni de seamă ai timpului. De altminteri, conform intenției de a apărea duminica, revista își păstrează ținuta festivă, de sărbătoare. V.T.
CULTURA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286574_a_287903]
-
În același an, Sibiul este declarat capitală culturală europeană de către Consiliul Miniștrilor Culturii din Europa. Orașul devine astfel un simbol al integrării României într-o structură suprastatală modernă, care implică și relații economice de o factură nouă. Înaintea momentelor oficiale festive au existat însă ani de muncă, în care s-au reconstruit legăturile cu țările europene occidentale, în special cu Germania, existând un fond cultural comun. Dacă atenția lumii și a românilor se focalizează în 2007 asupra Sibiului condus de un
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
din inițiativa profesorului Virgil Mihăilescu de un grup restrâns de refugiați români aflați la Freiburg. Fondul inițial era constituit din 36 de volume, două teze de doctorat, numere disparate de broșuri, ziare și reviste, câteva obiecte de artă populară. Inaugurată festiv la 17 decembrie 1950, beneficiind și de patronajul unor personalități științifice și universitare germane (Hugo Friedrich, Ernst Gamillscheg, Wilhelm Giese, H. Stimm ș.a.) sau al unor intelectuali români din exil (Sever Pop, D. Găzdaru, Mircea Eliade, M. Prodan, Emil Turdeanu
BIBLIOTECA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285730_a_287059]
-
Morior ergo sum (1981) și îndeosebi Metaerotism imaginar (1990) neașteptate accente existențiale, cu sonorități mistice - înstrăinarea, pribegia de ordin social-istoric și național încărcându-se de toată semnificația regăsirii într-un mesaj al permanenței, dincolo de tranzitoriul și conjuncturalul vieții: „Sub cer festiv de zodii nebunești/ În liniștea dintâi, revelatoare/ Ca sens suprem ce mângâie și doare / Cuvântul s-a-ntrupat la Ipotești.” Nu mai puțin interesant este și prozatorul, care pare că se ignoră. O atentă disecție psihologică, o trecere rapidă spre registrul simbolic
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
singura cunoaștere, prima morală. Armonia aceasta nu e iluzorie. Este reală și, în fața ei, simt necesitatea cuvântului... 4 Tinerii logodnici, în ajunul nunții, sau oamenii care tocmai s-au mutat simt probabil fericita dispariție a cotidianului. Parcă acele câteva zile festive sau dezordinea voioasă a instalării vor dura mereu, devenind însăși materia ușoară și spumoasă a vieții lor. Într-o beție asemănătoare îmi trăiam eu ultimele săptămâni de așteptare. Mi-am părăsit cămăruța, am închiriat un apartament, pe care știam că
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
însă bine istoria română, maghiară și polonă și ne rămășim a nimici punct cu punct toate neadevărurile politico - istorice afirmate de "Pester Lloyd". Deocamdată iată articolul foii oficioase din Pesta: Toastul pe care senatorul Grădișteanu l-a ținut la banchetul festiv din Iași merită o atențiune oarecare nu numai prin cuprins, ci și prin corelațiunea împrejurărilor în cari s-a rostit, daca nu de altceva măcar pentru a arăta printr-un exemplu eclatant și în lumina adevărului cam ce fel de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prin intermediul unei serii de imagini ale veseliei altora. Această poveste necesită un anumit grad de perspectivzare chiar și numai dată fiind tema sa. În imaginația lui, cititorul ar trebui să ia parte la distracția de la balul de la Fezziwig, la mulțumirea festivă a familiei Cratchit în timp ce mănîncă o gîscă pregătită în spiritul Crăciunului și budincă și la bucuria familiei nepotului lui Scrooge din timpul unui joc cu gajuri. Acesta ar trebui să trăiască respectivele întîmplări prin ochii bătrînului și mizantropului Scrooge. Acestea
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
cîștigat. Domnul Cutare, pe care nici nu l-ați instruit, nici plimbat, dar pe care l-ați metamorfozat, cel puțin în mintea sa, e pe deplin cîștigat. Să fie documentarul dramatizat al Învierii o noutate? Nicidecum. Paștele din primăvară, reînceperea festivă a unui nou ciclu vegetal și astronomic e un ritual mult prea vechi. Înainte de Iisus existau Dionysos, Attis, Osiris. Și ei sînt zei care suferă, mor și renasc. Sînt lucruri deja trăite. Or, Iisus nu este un zeu printre alți
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
aici numeroase piste ce pot fi dezvoltate, iar Dentsu este deschis la toate ideile și sugestiile. Japonia se află la o răscruce a istoriei sale. Odată cu instaurarea epocii Meiji, țara a pierdut mult din valorile culturii Edo, ce era calitativă, festivă și artistică. Poate că ar trebui să se inspire iarăși din ea, pentru a-și lua un nou avânt. I link therefore I am Nomura Research Institute Rețeaua face existența. Există două tendințe În ceea ce privește gestionarea cunoașterii. Prima, de inspirație americană
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
engleză. Ea ne-a permis să pătrundem puțin mai profund În cultura acestei țări și Îi mulțumim, ei și familiei sale, pentru o seară În care culturile mongolă, finlandeză, americană, japoneză, spaniolă și franceză s-au amestecat Într-un buchet festiv de neuitat. În 2003, la capătul mai multor Întâlniri și colaborări, Knowledge Management Society of Japan ne-a făcut onoarea să ne integreze În clubul său foarte restrâns de advisory members. Colaborările noastre cu președintele Morita și cu vicepreședintele Takanashi
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
rațiunea, tinerețea, meditația, încrederea în frumos și în ființa umană; verdele, folosit în reprezentarea pădurilor, înseamnă bucurie, sănătatea, speranța, tinerețea, sinceritate; violetul, simbol al supunerii, este afectuos, este culoarea superstițiilor; portocaliul, înseamnă instabilitate, disimulare, fățărnicie; la contemporani lux și notă festivă; albul înseamnă puritate, bucurie, inocență, speranță, fericire, albul înseamnă puritate, bucurie, inocență, speranță, fericire, curățenie, nevinovăției; negrul, simbol al nopții și sfârșitului, al înțelepciunii, tristeții, prudenței, mâhnirii, modestiei, întunericului, morții. Semnilficațiile unor culori folosite într-un scop comunicațional particular pot
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
importante: secretar intim al domnitorului Gheorghe Bibescu, primar al capitalei și, din 1850, pentru mai mult timp, efor al școlilor. Preocupările sale de îndrumător cultural sunt, după exemplul lui Heliade, în spiritul ideilor iluministe și se fac simțite în cuvântările festive, în prefețele traducerilor sau în articolele publicate în „Gazeta Teatrului Național”, „Muzeu național”, „Curierul românesc”. Mai târziu, din 1859, conduce pentru scurt timp, împreună cu C.N. Brăiloiu, ziarul „Conservatorul progresist”. Activitatea profesorului de retorică s-a concretizat într-un Curs de
MARCOVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288004_a_289333]
-
În volumul Colorând o frază (1978), I. scrie o poezie a sentimentelor, în tonuri calde, calme, cu discrete nuanțe ironice, împinse uneori cu delicatețe până la parodie, ezitând între accentul grav dat de conștiința trecerii timpului și un fel de divertisment festiv. Volumul Desen după natură (1988) cuprinde două cicluri, Scriptorum și Epistolarium. Primul are o compoziție eterogenă: alături de poezii erotice, pasteluri nostalgice, se întâlnesc evocări ale unor poeți sau eroi ai trecutului, locuri și evenimente istorice. Eminescu, Blaga, Apollinaire, Esenin sunt
IRIMIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287618_a_288947]
-
Transformările din viața Bisericii ortodoxe survenite după 1948, o dată cu instalarea definitivă a comuniștilor la putere, au fost analizate în ședința de deschidere a Adunării Naționale Bisericești din 6 iunie 1949, cu prilejul omagiului adus patriarhului Justinian Marina. În fapt, discursul festiv ținut chiar de înaltul prelat al Bisericii a fost o dare de seamă a transformărilor care avuseseră loc în viața confesiunii ortodoxe ca urmare a instituirii de către guvernul comunist a unei noi politici religioase, dar și ca fruct al colaborării
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]