3,694 matches
-
ai celor șapte noi membri: România, Bulgaria, Slovacia, Slovenia, Lituania, Estonia, Letonia și a secretarului de stat american Colin Powell. Premierii Albaniei, Croației și Macedoniei, țări candidate și ele la aderare, au fost prezenți la ceremonia de la Casa Albă. Momentul festiv a fost urmat de o conferință de presă comună a șefilor de guvern ai statelor noi membre N.A.T.O. Aderarea la Alianță a fost apreciată de cei șapte oficiali, care cred că astfel vor avea parte de mai multă securitate
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
LA CARTIERUL GENERAL AL N.A.T.O. Momentul oficial al intrării României în N.A.T.O. a fost marcat în mod simbolic pe 2 aprilie 2004, la Bruxelles, la Cartierul General al Alianței prin ridicarea drapelului național al țării noastre. La ceremonia festivă de înălțare a drapelelor naționale ale celor șapte noi membri ai N.A.T.O. au luat parte ministrul afacerilor externe, Mircea Geoană, și miniștrii de externe ai celorlalte țări care au aderat la Alianță împreună cu România - Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
ale mai vechilor membri. România a dobândit, cu această ocazie, din punct de vedere juridic, statutul de membru al N.A.T.O. Ceremonia de arborare a drapelelor de stat la sediul Alianței de la de la Bruxelles a fost urmată de o reuniune festivă a Consiliului Nord Atlantic, la care au participat miniștrii de externe ai celor 26 de state membre. Cu acest prilej, Mircea Geoană a rostit un mesaj din partea României, pentru prima dată în calitate de stat membru cu drepturi depline al
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
de făcut pentru a deveni pe deplin compatibili cu standardele Alianței”, se arată în document. Potrivit declarației „împlinirea acestui obiectiv politic major al Românei post-revoluționare” a avut la bază suportul populației, consensul forțelor politice parlamentare și profesionalismul armatei române. Manifestările festive prilejuite de aderarea României la Alianța Nord-Atlantică s-au desfășurat în perioada 2-5 aprilie 2004 în toate județele țării. Ziua de 2 aprilie 2004 a fost declarată oficial liberă prin Ordonanța de urgență. În capitală la ora 10:45, la
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
plăcere. Sunt savuroase. Sunt străbătute de un umor de calitate și autentic. Îmi Închipui că dacă ați Încerca să vă depănați amintirile din anii de școală ar ieși o treabă bună. Ce spuneți? Deocamdată „Amintirile” trimise vor intra În numărul festiv al revistei școlii . Pe aici, unele vești triste: aud că domnul Stino e grav bolnav. Aud deasemenea că Vasiliu-Birlic ar fi murit. Bătrânii, În luptă dramatică cu timpul, se prăbușesc... Vă doresc spor la lucru și succes În preocupările dv.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
pune la Începutul lui octombrie, când elevii Își reîncep cursurile. Bine că s-a revenit asupra frontispiciului. Nu credeam că aceasta atârnă de forul suprem: Consiliul de Stat. Am fost și eu solicitat să colaborez la „Revista Noastră” sau Anuarul Festiv; dar nu m-am achitat Încă. A rămas ca Anuarul să fie redactat? Nu mai știu nimic În această privință (Nici nu știu cui i-aș trimite contribuția mea). Vă felicit pentru rodnica Dv. activitate și, felicit și orașele Suceava și Folticeni
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
la Secția de folclor a Academiei. De altfel și așa mi-a făgăduit, că se va duce să-l Înștiințeze pe prof. univ. D. Pop, directorul Secției, despre eventuala solicitare a Sucevei. Liceul mi-a cerut articole pentru un Anuar festiv, d. Havriș idem . Am material și nu știu, cui să-l trimit. Dl. Havriș nu lucrează de acord cu Liceul? Am destul material și dacă apar două publicații diferite , dar cu acelaș prilej - pot trimite la ambele (...). Aștept hotărârea Dv.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Dimitriu, În „Ist. lit. germane” trimisă am adăogat un bilețel, prin care te rugam să-mi comunici, ce e la Flt., căci d. Havriș, care-mi răspundea atât de prompt altădată, nu mai Îmi scrie nimic. E vorba de Anuarul festiv, pe care-l pregătea; dar văd că Liceul Îmi cere, la rându-i, material pentru un anuar al său. Sunt două publicații diverse? Biletul meu nu l-ai primit mata? Văd că-mi confirmi numai primirea volumului trimis. Iartă-mă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Am citit - trimis de un prieten - numărul din „Cronica” În care e răspunsul d-nei Cosma la critica tânărului istoric Șt. Gorovei . În legătură cu această polemică i-am trimis d-lui Mancu o scrisoare, cu anumite sugestii de urmat, la alcătuirea Anuarului festiv al semicentenarului liceului No. 2, spre a evita multele neplăceri ivite, cu prilejul celui de la „N. Gane”. Am primit multe scrisori de protest, că „sau autozeificat” unii și s-au omis profesori și directori de valoare, că s-au mistificat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
n a rostit niciodată o vorbuliță, nefiind orator. De „Liga Culturală” iar nu se vorbește nimic și doar am fost Secția cea mai activă din țară și conferințele se țineau numai la liceu (nu În oraș, cum se scrie). „Anuarul festiv” a nemulțumit pe multă lume, Întrucât, cum scrie Turculeț , „unii s-au autozeificat”, iar alții nu sunt nici măcar amintiți (N. N. Răutu, Al. Bocăneț, devenit conferențiar la Univ. Cernăuți, Har. Băeșu, Șt. Gheorghiade etc.). Directorii de dinaintea d-nei Cosma, deasemenea nu-s
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mai scos un volum cu documente inedite din trecutul acestui liceu („N. Bălcescu”) de mare interes istorico-social. Și n-au avut la dispoziție cele 2 ½ milioane (să fie adevărat?), cum a avut liceul „N. Gane”, care a scos un „Anuar festiv” foarte controversat și la Serbarea Centenarului căruia n-a vorbit nici un fost profesor, din rari nantes, care mai supraviețuiesc. La Pitești, după cum se vede din ziar, am vorbit (N-am citit). Și totuși trăim În aceeași... țară. Să mă ții
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
pare-mi-se”) Întocmiți monografia acestui nenorocit de la-nceput liceu (Sau alta?) Știu că era vorba de un profesor de istorie, care intenționa să se pună În legătură și cu mine, la nevoie, și care lucra deja la această monografie festivă. Mărturisesc, că nu mai Înțeleg nimic și te rog pe mata, să mă lămurești. Firește, i-am răspuns doamnei directoare, că bine a făcut dându-vă documentele trimise (mai ales acea Înștiințare semnată de mine ca președinte al Șc. profesionale
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
prin aprilie 1972 . Târziu; dar, vorba francezului, mai bine decât niciodată. Dl. Nichita - ci-că - continuă să lucreze la Anuar sau Monografie (indiferent). Vă rog să-i puneți la dispoziție toată documentația necesară , ca să nu iasă cu lipsurile lamentabile ale Anuarului festiv al lui „N. Gane” (Profesori, directori distinși nu sunt măcar menționați cu numele, iar alții sunt zeificați, iar unul (d. Osadeț) e „profesor vestit”(?) etc., etc. Nu-l cunosc pe d. Nichita, dar Îi stau la dispoziție cu orice informație
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Cuza și a celor doi fii ai săi) din fostul județ Baia. Material mai strâng și-l trimit pe adresa liceului, Întrucât dl. Nichita nu dă semn, că vrea să aibă legături cu mine și tare mă tem că Anuarul festiv să nu aibă lacunele (unele voite) ale celui relativ la liceul N. Gane. Mă bucur de larghețea lui Irimescu. S-a dovedit cu acest prilej om de suflet. Pe dl. Tatos Îl voi ajuta cât voi putea , prin cumnatul meu, căci
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
corespondent onorific al M. Muncii, care n-are altă importanță, decât că pornește de la Liviu Rebreanu, de care te interesezi mata. Am dat și peste notița, care este de fapt certificatul de naștere al „Prietenilor Culturii” ignorați completamente de Anuarul festiv „N. Gane”. Nu mai știu nimic despre pregătirile liceului No. 2 (dacă sunt) În legătură cu serbarea Semicentenarului, acum, sub direcția d-lui Homescu. Colectivul liceului „N. Gane” mi-a trimis, În schimb, o felicitare, În care, Între altele, Îmi mulțumește și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ruga să mi se trimită mai multe exemplare. La Pitești se va sărbători la 23 aprilie crt. 75 ani de la Înființarea soc. „Junimea” a elevilor cursului superior al liceului „N. Bălcescu”. Mi s-a cerut un articol pentru acest număr festiv. S-au trimis liceului No. 2 numerele 1 și 2 din revista „Junimea” din anul acesta (Seria nouă), În care e și cuvântul meu la reînființarea - adică reluarea activității acestei societăți, care a jucat mare rol În viața școlară a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mine, dar mai ales la ideea de a reapărea o revistă de mare clasă, cum a fost cea condusă de Gorovei. Știu eu dacă urmașii vor fi la Înălțimea lui? Prin urmare, semicentenarul nu se mai serbează. Cel puțin anuarul festiv iese? Îți trimit matale o copie de pe un raport al meu cu privire la această Școală și la uneltirile Canaliei, a cărui Întreagă viață a fost numai să facă rău, să Împiedice binele. De aceea am fost o vreme supărat pe d.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
folticenean, ba și mai mult: i-a fost elev. Dacă se publică dări de seamă despre inaugurare, Vă rog să nu mă uitați și pe mine. Cu salutări amicale, V. Tempeanu P.S. I-am trimis d-lui Prof. Popa numărul festiv al revistei „Junimea” din Pitești cu prilejul celor 75 ani de existență. Un exemplar e și pentru mata. </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Buftea” data=”4 iulie 1972”> Iubite domnule Dimitriu, Te felicit călduros pentru extraordinara realizare, pe care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
fost și eu de față, dar pe de altă parte Îmi zic, că a fost mai bine așa, ca să nu fiu spin În ochii celor (sau celui), care s-au zeificat („autozeificat”, cum bine mi-a scris Turculeț) În „Anuarul festiv” al lui „N. Gane”, scos cu prilejul Centenarului și din cauza căruia, bănuiesc, că nu s-a serbat semicentenarul liceului No. 2 , deși acest lucru s-a făcut de absolut toate celelalte licee din Țară. Nu-i nimic, Însă: adevărul istoric
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Dl. Prof. Popa Îmi scrie oarecum vesel, remontat. Să fie veselie de Împrumut? Mi-ar părea enorm de rău. E Încă tânăr și dacă se cruță puțin,acum când e pensionar, va rezista. E om de mare valoare, deși Anuarul Festiv al Liceului, care a publicat fotografiile atâtor profesori, nici măcar nu-l pomenește. E cu putință? Felicitări pentru calificativul „foarte bine” obținut de „Galerie” și de frumoasele rânduri scrise de personalități, care au vizitat-o. Da, e păcat de colonelul Gheorghiu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
altfel China este țara de origine a acestuia. Etnicii han consumă însă și băuturi alcoolice, cum este vinul, atât din producție autohtonă cât și de import, dar și cele de fermentație, pe bază de orez. Băuturile nu lipsesc de pe mesele festive, pentru că naționalitatea han are multe sărbători, dintre care cea a Primăverii este cea mai importantă. Alte sărbători mari, conform calendarului tradițional lunar sunt cea a Lampioanelor în 15 ianuarie, Duanwu în 5 mai și Sărbătoarea Lunii în 15 august. Naționalitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ca de exemplu luptele cu tauri, cursele de cai și tirul. Târgul Cântecelor Târgul Cântecelor este o manifestare tradițională din Regiunea Autonomă Guangxi-Zhuang din sud-vestul Chinei. În cadrul sărbătorii, pe lângă interpretarea specifică în stil antifonic, se mai organizează și alte manifestări festive. Ținutul Wuming din sudul regiunii este una dintre zonele de obârșie ale acestui festival. Aici se adună anual sute de tineri, fete și băieți, îmbrăcați în costume tradiționale, la un fel de ,,târg al cântecelor'', transformând locul într-o uriașă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
să participe la ineditul concurs. Tradiția s-a transmis apoi din generație în generație, devenind o manifestare periodică a minorității zhuang. Târgul Cântecelor se organizează în 3 martie sau 5 mai, după calendarul tradițional chinezesc și cuprinde mai multe activități festive. Printre acestea se numără aruncatul cu Xiuqiu, lansarea de petarde și artificii și dansul cu prăjina de bambus. Cu ocazia acestei sărbători se prepară diferite delicatese culinare, iar prietenii și rudele sunt invitate la masă și să închine împreună un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
începutul lunii decembrie. De obicei, gospodinele fac curățenie generală și spală rufele pentru a îndepărta "murdăria și ce este vechi". Astfel, anul care vine este întâmpinat cu o înfățișare nouă. În acest timp, bărbații se ocupă de cumpărături, pentru ca mesele festive să conțină tot ceea ce este specific perioadei În orașe, au loc pregătiri pentru prezentarea de programe cultural-artistice bogate și variate, în parcuri se organizează târguri, iar magazinele își fac stocuri de produse pentru a face față cererii uriașe din această
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
speciale, pentru toate vârstele. Sărbătoarea Primăverii în China (Foto: Wang Zhi) Atât în orașe, cât și la sate, oamenii pun la uși și la porți mesaje care conțin perechi de versuri pentru Anul Nou și tablouri tradiționale specifice acestei ocazii festive. Pe vremuri, astfel de mesaje și tablouri erau cumpărate în ajunul sărbătorilor de la vânzătorii ambulanți, obicei păstrat și astăzi, când însă sunt o marfă ușor de găsit și în supermarketuri și mall-uri. Scopul acestor perechi de versuri și tablouri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]